ኢዩኤል 2 – NASV & NTLR

O armată de lăcuste

1Sunați din trâmbiță1, 15 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război. în Sion!

Scoateți un strigăt puternic pe muntele Meu cel sfânt!

Să tremure locuitorii țării,

căci vine ziua Domnului!

Este aproape

2acea zi a întunericului și a negurii,

acea zi a norilor și a întunericului adânc!

Ca zorii care se aștern peste munți,

așa vine un popor numeros și puternic,

cum n‑a mai fost vreodată din vechime

și nici nu va mai fi după el

în anii generațiilor viitoare.

3Focul mistuie înaintea lor,

iar după ei arde flacăra.

Înaintea lor țara este ca grădina Edenului,

dar după ei rămâne un deșert sterp;

nimic nu le scapă.

4La înfățișare sunt precum caii

și aleargă ca niște armăsari de luptă.4 Sau: precum cavaleria.

5Vin huruind ca niște care

și sar peste vârfurile munților;

pocnesc ca o flacără de foc

ce mistuie pleava.

Ei sunt ca un popor puternic,

gata de luptă.

6Înaintea lor tremură popoarele;

toate fețele pălesc6 Sensul termenului ebraic este nesigur..

7Aleargă ca niște viteji,

se urcă pe ziduri ca niște războinici.

Fiecare își ține drumul lui

și nu se abate de pe calea lui.

8Nu se înghiontesc unii pe alții;

fiecare mărșăluiește înainte.

Se năpustesc printre săgeți8 Sensul termenului ebraic este nesigur.,

fără a rupe rândurile.

9Năvălesc în cetate,

aleargă pe ziduri,

se urcă pe case

și intră prin ferestre ca hoțul.

10Pământul se cutremură înaintea lor,

cerurile se zguduie,

soarele și luna se întunecă,

iar stelele își pierd strălucirea.

11Domnul Își face auzit glasul

în fruntea armatei Sale.

Într-adevăr, tabăra Sa este foarte numeroasă.

Da, cel ce împlinește Cuvântul Său este puternic!

Într-adevăr, mare este ziua Domnului

și de temut! Cine o poate suporta?

Chemare la pocăință

12„Totuși, chiar acum, zice Domnul,

întoarceți‑vă la Mine cu toată inima,

cu post, cu plânset și cu jale.“

13Sfâșiați‑vă inimile, nu hainele!

Întoarceți‑vă la Domnul, Dumnezeul vostru,

căci El este plin de har și milostiv,

încet la mânie și plin de dragoste,

și‑I pare rău când trimite nenorocirea.

14Cine știe? Poate Se va întoarce cu părere de rău

și va lăsa după El o binecuvântare,

un dar de mâncare și o jertfă de băutură

pentru Domnul, Dumnezeul vostru.

15Sunați din trâmbiță în Sion,

declarați15 Vezi nota de la 1:14. Același cuvânt apare în v. 16b. un post,

vestiți o adunare!

16Strângeți poporul,

sfințiți adunarea!

Adunați bătrânii,

strângeți copiii,

chiar și pe cei ce sunt alăptați!

Să iasă mirele din camera sa,

și mireasa din odaia ei.

17Să plângă preoții, slujitorii Domnului,

între portic și altar

și să zică: „Ai milă de poporul Tău, Doamne,

și nu‑Ți face moștenirea de dispreț,

de pomină între neamuri!

De ce să se zică printre popoare:

«Unde este Dumnezeul lor?»“

Răspunsul Domnului la pocăința poporului

18Atunci Domnul va fi gelos pentru țara Sa

și Își va cruța poporul.

19Domnul va răspunde poporului Său și îi va zice:18-19 Sau: Domnul a fost gelos pentru țara Sa / și Și‑a cruțat poporul. / 19 Domnul i‑a răspuns poporului Său și i‑a zis:

„Iată, vă trimit grâne, must și ulei,

ca să vă săturați cu ele;

și nu vă voi mai face de dispreț între neamuri.

20Voi îndepărta de la voi armata din nord,

o voi duce într‑o țară uscată și pustie.

Avangarda ei o voi alunga spre Marea de Răsărit20 Marea Moartă.,

iar ariergarda ei – spre Marea de Apus20 Marea Mediterană..

Duhoarea ei se va înălța

și mirosul ei greu se va ridica.“

Într-adevăr, El a făcut lucruri mari!20 Sau: se va ridica. / Într-adevăr, ea (cu referire la armată) a făcut lucruri mari.

21Nu te teme, pământule,

ci bucură‑te și veselește‑te!

Într-adevăr, Domnul a făcut lucruri mari!

22Nu vă temeți, animale ale câmpului,

căci pășunile pustiei au înverzit.

Pomii își dau rodul,

iar smochinul și via își dau belșugul.

23Bucurați‑vă, fii ai Sionului,

și veseliți‑vă în Domnul, Dumnezeul vostru,

căci El v‑a dat ploaie timpurie23 Sau: v‑a dat învățătorul pentru dreptate; probabil un joc de cuvinte intenționat între hamoreh (învățătorul) și moreh (ploaie timpurie)., cu dreptate,

și v‑a turnat ploaie,

ploaie timpurie și ploaie târzie23 Sau: ploaie tomnatică și ploaie primăvăratică. Sezonul ploios în Canaan începea în octombrie și se sfârșea în aprilie., ca odinioară.

24Ariile de treierat vor fi pline de grâne,

iar teascurile se vor revărsa de must și de ulei.

25„Vă voi răsplăti astfel pentru anii

pe care i‑au devorat lăcustele Arbe,

Ielek, Hasil și Gazam,25 Vezi nota de la 1:4.

armata Mea cea mare pe care am trimis‑o împotriva voastră.

26Veți mânca din belșug și vă veți sătura,

și veți lăuda Numele Domnului, Dumnezeul vostru,

Care a făcut minuni pentru voi.

Poporul Meu nu va mai fi niciodată făcut de rușine.

27Veți ști astfel că Eu sunt în mijlocul lui Israel

și că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru,

și nu este altul.

Poporul Meu nu va mai fi făcut niciodată de rușine.

Ziua Domnului

28După aceea,

voi turna Duhul Meu peste orice om.28 Lit.: carne.

Fiii și fiicele voastre vor profeți,

bătrânii voștri vor avea28 Lit.: vor visa. vise,

iar tinerii voștri vor avea28 Lit.: vor vedea. vedenii!

29Chiar și peste robi și peste roabe

voi turna din Duhul Meu în acele zile.

30Voi face minuni în cer

și pe pământ,

sânge, foc și coloane de fum.

31Soarele se va preface în întuneric,

iar luna în sânge,

înainte să vină ziua Domnului, cea mare și de temut.

32Atunci oricine va chema

Numele Domnului va fi mântuit!

Căci pe muntele Sion și în Ierusalim

va fi mântuirea,

așa cum a zis Domnul,

și printre supraviețuitorii

pe care îi cheamă Domnul.32 Sau: Domnul, iar printre supraviețuitori / vor fi cei pe care îi cheamă Domnul.