New Amharic Standard Version

ምሳሌ 31:1-31

ንጉሥ ልሙኤል የተናገራቸው ምሳሌዎች

1ንጉሥ ልሙኤልን እናቱ ያስተማረችው ቃል ይህ ነው፤

2“ልጄ ሆይ፤ የማሕፀኔ ልጅ ሆይ፤

የስእለቴ ልጅ ሆይ፤31፥2 ወይም የጸሎቴ መልስ ሆይ

3ጒልበትህን በሴት አትጨርስ፤

ብርታትህንም ነገሥታትን ለሚያጠፉ አታውል።

4“ልሙኤል ሆይ፤ ነገሥታት ይህን ማድረግ የለባቸውም፤

ነገሥታት የወይን ጠጅ ሊጠጡ፣

ገዦችም የሚያሰክር መጠጥ ሊያስጐመጃቸው አይገባም፤

5አለዚያ ጠጥተው የሕጉን ድንጋጌ ይረሳሉ፤

የተጨቈኑትን ሁሉ መብት ይገፋሉ።

6ለሚጠፉት የሚያሰክር መጠጥ፣

በሥቃይ ላሉትም የወይን ጠጅ ስጧቸው፤

7ጠጥተው ድኽነታቸውን ይርሱ፤

ችግራቸውንም ከእንግዲህ አያስቡ።

8“ስለ ራሳቸው መናገር ለማይችሉት፣

ለችግረኞችም ሁሉ መብት ተሟገት።

9ተናገር፤ በቅንነትም ፍረድ፤

የምስኪኖችንና የድኾችን መብት አስከብር።”

መዝጊያ ክፍል፤ ጠባየ መልካም ሚስት

10ጠባየ መልካምን ሚስት ማን ያገኛታል?31፥10 ከ10-31 ያለው እያንዳንዱ ቍጥር የሚጀምረው በዕብራይስጡ ሆህያት ቅደም ተከተል መሠረት ነው።

ከቀይ ዕንቊ እጅግ ትበልጣለች።

11ባሏ ሙሉ በሙሉ ይተማመንባታል፤

የሚጐድልበትም ነገር የለም።

12በሕይወት ዘመኗ ሁሉ፣

መልካም ታደርግለታለች እንጂ አትጐዳውም።

13የበግ ጠጒርና የተልባ እግር መርጣ፣

ሥራ በሚወዱ እጆቿ ትፈትላቸዋለች።

14እንደ ንግድ መርከብ፣

ምግቧን ከሩቅ ትሰበስባለች።

15ገና ሳይነጋ ትነሣለች፤

ለቤተ ሰቧ ምግብ፣

ለሴት አገልጋዮቿም ድርሻቸውን ትሰጣለች።

16ራሷ አስባ የዕርሻ መሬት ትገዛለች፤

በምታገኘውም ገንዘብ ወይን ትተክላለች።

17ብርታትን ታጥቃ ሥራዋን ታከናውናለች፤

ክንዶቿም ለሥራ ብርቱ ናቸው።

18ሥራዋ ትርፋማ መሆኑን ታስተውላለች፤

በሌሊትም መብራቷ አይጠፋም።

19በእጇ እንዝርት ትይዛለች፤

በጣቶቿም ዘንጒን ታሾራለች።

20ክንዶቿን ለድኾች ትዘረጋለች፣

እጆቿንም ለችግረኞች ፈታ ታደርጋለች።

21በረዶ ቢጥል ለቤተ ሰዎቿ አትሠጋም፤

ሁሉም ቀይ ልብስ ለብሰዋልና።

22ለመኝታዋ የዐልጋ ልብስ ትሠራለች፤

ቀጭን በፍታና ሐምራዊ ልብስ ለብሳለች።

23ባሏ በአገር ሽማግሌዎች መካከል

በአደባባይ በተቀመጠ ጊዜ የተከበረ ነው።

24የበፍታ መጐናጸፊያዎችን ሠርታ ትሸጣለች፤

ለነጋዴዎችም ድግ ታቀርባለች።

25ብርታትንና ሞገስን ተጐናጽፋለች፤

መጭውን ጊዜ በደስታ ትቀበላለች።

26በጥበብ ትናገራለች፤

በአንደበቷም ቀና ምክር አለ።

27የቤተ ሰዎቿን ጒዳይ በትጋት ትከታተላለች፤

የስንፍና እንጀራ አትበላም።

28ልጆቿ ተነሥተው፤ ቡርክት ይሏታል፤

ባሏም እንዲሁ፤ ሲያመሰግናትም እንዲህ ይላል፤

29“ብዙ ሴቶች መልካም አድርገዋል፤

አንቺ ግን ሁሉንም ትበልጫለሽ።”

30ቊንጅና አታላይ ነው፤ ውበትም ይረግፋል፤

እግዚአብሔርን የምትፈራ ሴት ግን የተመሰገነች ናት።

31የሚገባትን ሽልማት ስጧት፤

ሥራዋም በየአደባባዩ ያስመስግናት።

Nouă Traducere În Limba Română

Proverbe 31:1-31

Proverbele regelui Lemuel

1Cuvintele regelui Lemuel. O rostire pe care i‑a încredințat‑o1 Sau: Cuvintele regelui Lemuel masaitul, / pe care le‑a învățat. mama lui:

2„Ce să‑ți spun, fiule? Ce să‑ți spun, fiul pântecului meu?

Ce să‑ți spun, fiul jurămintelor mele?

3Nu‑ți da puterea ta femeilor

și nici căile3 Contextul sugerează pericolul relațiilor sexuale, alte două posibile traduceri fiind deprinderile tale sau energiile tale. tale celor ce distrug regii!

4Nu se cuvine regilor, Lemuele,

nu se cuvine regilor să bea vin,

nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

5ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii,

și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.

6Dați băuturi tari celui ce piere

și vin celui ce are viața amară,

7ca să bea, să‑și uite sărăcia

și să nu‑și mai aducă aminte de necazul lui!

8Deschide‑ți gura în sprijinul celui mut,

pentru drepturile tuturor celor ce stau să moară!

9Deschide‑ți gura și judecă drept;

apără drepturile celui sărac și nevoiaș!

Epilog: Femeia cinstită

10O femeie cinstită, cine poate găsi?10 Versetele 10-31 constituie un acrostih (fiecare verset începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea alfabetică a literelor).

Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.

11Inima soțului ei se încrede în ea

și nu‑i va lipsi câștigul11 Lit.: prada, profitul adus de o astfel de femeie fiind asemănat cu o pradă de război..

12Ea îi face bine, și nu rău,

în toate zilele vieții ei.

13Ea caută lână și in

și cu mâinile ei lucrează cu plăcere.

14Ea este ca o corabie de negoț;

de departe își aduce hrana.

15Ea se scoală când este încă întuneric,

dă hrană celor din casa sa,

și împarte sarcini servitoarelor sale.

16Ea se gândește la un teren și îl cumpără;

din venitul câștigat plantează o vie.

17Ea își încinge coapsele cu putere

și își întărește brațele.

18Ea simte că negoțul îi merge bine,

și candela ei nu se stinge noaptea18 O dovadă de hărnicie (femeia lucrează până noaptea târziu) sau un simbol al binecuvântării materiale (într‑o casă prosperă candela ardea și în timpul nopții)..

19Își pune mâna pe furca de tors,

și prinde fusul cu degetele ei.

20Ea își deschide palma pentru cel sărac

și își întinde mâinile către cel nevoiaș.

21Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,

pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii21 Simbol al îngrijirii (familia să nu sufere de frig) și al prosperității (vopseaua stacojie era foarte scumpă)..

22Ea își face așternuturi;

are haine de in subțire și purpură.

23Soțul ei este respectat la porțile cetății,

când stă printre bătrânii țării.

24Ea face haine de lână și le vinde,

și dă24 Sau: furnizează [marfă], un alt simbol al hărniciei și succesului. cingători negustorilor.

25Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei,

și râde de ziua de mâine.

26Ea își deschide gura cu înțelepciune,

și învățături plăcute26 Ebr.: torat-hesed, tora având aici sensul de învățătură, iar hesed putând avea atât sensul de dragoste (de aici, plăcute), cât și sensul de credincioșie (învățături corecte); pentru hesed vezi nota de la 3:3 sunt pe limba ei.

27Ea veghează asupra căilor familiei sale

și nu mănâncă pâinea lenevirii.

28Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată;

soțul ei o laudă și el:

29«Multe femei fac lucruri nobile,

dar tu le întreci pe toate!»

30Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă,

dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31Apreciați‑o pentru rodul muncii ei,

iar faptele ei s‑o laude la porțile cetății!“