New American Standard Bible

Genesis 3

The Fall of Man

1Now the serpent was more crafty than any beast of the field which the Lord God had made. And he said to the woman, “Indeed, has God said, ‘You shall not eat from [a]any tree of the garden’?” The woman said to the serpent, “From the fruit of the trees of the garden we may eat; but from the fruit of the tree which is in the middle of the garden, God has said, ‘You shall not eat from it or touch it, or you will die.’” The serpent said to the woman, “You surely will not die! For God knows that in the day you eat from it your eyes will be opened, and you will be like God, knowing good and evil.” When the woman saw that the tree was good for food, and that it was a delight to the eyes, and that the tree was desirable to make one wise, she took from its fruit and ate; and she gave also to her husband with her, and he ate. Then the eyes of both of them were opened, and they knew that they were naked; and they sewed fig leaves together and made themselves [b]loin coverings.

They heard the sound of the Lord God walking in the garden in the [c]cool of the day, and the man and his wife hid themselves from the presence of the Lord God among the trees of the garden. Then the Lord God called to the man, and said to him, “Where are you?” 10 He said, “I heard the sound of You in the garden, and I was afraid because I was naked; so I hid myself.” 11 And He said, “Who told you that you were naked? Have you eaten from the tree of which I commanded you not to eat?” 12 The man said, “The woman whom You gave to be with me, she gave me from the tree, and I ate.” 13 Then the Lord God said to the woman, “What is this you have done?” And the woman said, “The serpent deceived me, and I ate.” 14 The Lord God said to the serpent,

“Because you have done this,
Cursed are you more than all cattle,
And more than every beast of the field;
On your belly you will go,
And dust you will eat
All the days of your life;
15 And I will put enmity
Between you and the woman,
And between your seed and her seed;
He shall [d]bruise you on the head,
And you shall bruise him on the heel.”
16 To the woman He said,
“I will greatly multiply
Your pain [e]in childbirth,
In pain you will bring forth children;
Yet your desire will be for your husband,
And he will rule over you.”

17 Then to Adam He said, “Because you have listened to the voice of your wife, and have eaten from the tree about which I commanded you, saying, ‘You shall not eat from it’;

Cursed is the ground because of you;
In [f]toil you will eat of it
All the days of your life.
18 “Both thorns and thistles it shall grow for you;
And you will eat the [g]plants of the field;
19 By the sweat of your face
You will eat bread,
Till you return to the ground,
Because from it you were taken;
For you are dust,
And to dust you shall return.”

20 Now the man called his wife’s name [h]Eve, because she was the mother of all the living. 21 The Lord God made garments of skin for Adam and his wife, and clothed them.

22 Then the Lord God said, “Behold, the man has become like one of Us, knowing good and evil; and now, he might stretch out his hand, and take also from the tree of life, and eat, and live forever”— 23 therefore the Lord God sent him out from the garden of Eden, to cultivate the ground from which he was taken. 24 So He drove the man out; and at the east of the garden of Eden He stationed the cherubim and the flaming sword which turned every direction to guard the way to the tree of life.

Footnotes

  1. Genesis 3:1 Or every
  2. Genesis 3:7 Or girdles
  3. Genesis 3:8 Lit wind, breeze
  4. Genesis 3:15 Or crush
  5. Genesis 3:16 Lit and your pregnancy, conception
  6. Genesis 3:17 Or sorrow
  7. Genesis 3:18 Lit plant
  8. Genesis 3:20 I.e. living; or life

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 3

Căderea în păcat şi consecinţele sale

1Şarpele era mai şiret[a] decât toate fiarele câmpului, pe care Domnul Dumnezeu le făcuse. El i-a spus femeii:

– A zis oare Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din orice pom din grădină.“?

– Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină, i-a răspuns femeia şarpelui, dar Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din rodul pomului care este în mijlocul grădinii; nici să nu-l atingeţi, pentru că veţi muri negreşit!“

Dar şarpele i-a zis femeii:

– Nu veţi muri nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu ştie că, atunci când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.

Când a văzut că rodul pomului era bun de mâncat, plăcut la înfăţişare şi de dorit să facă pe cineva înţelept, femeia a luat din rodul lui şi a mâncat; i-a dat şi soţului ei, care era cu ea, şi a mâncat şi el. Atunci li s-au deschis ochii, şi-au dat seama că sunt goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut învelitori cu ele.

Ei au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin grădină în adierea amurgului[b] şi s-au ascuns de Domnul Dumnezeu printre pomii din grădină. Dar Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam şi i-a zis:

– Unde eşti?

10 – Am auzit glasul Tău în grădină, a răspuns el, dar mi-a fost teamă pentru că eram gol; de aceea m-am ascuns.

11 Dumnezeu l-a întrebat:

– Cine ţi-a spus că eşti gol? Ai mâncat cumva din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?

12 – Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine mi-a dat din pom şi am mâncat, a răspuns Adam.

13 Atunci Domnul Dumnezeu i-a zis femeii:

– Ce ai făcut?

– Şarpele m-a înşelat şi am mâncat, a răspuns femeia.

14 Domnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Pentru că ai făcut aceasta,

blestemat eşti între toate vitele
    şi între toate animalele sălbatice;
pe pântece te vei târî
    şi vei mânca ţărână toată viaţa.
15 Voi pune duşmănie între tine şi femeie,
    între sămânţa[c] ta şi sămânţa ei;
Sămânţa ei îţi va zdrobi capul,
    iar tu îi vei zdrobi călcâiul.“

16 Femeii i-a zis:

„Îţi voi mări mult durerile naşterii;
    în durere vei naşte copii.
Dorinţa ta va fi pentru soţul tău,
    iar el va stăpâni peste tine.[d]

17 Iar lui Adam i-a zis: „Pentru că ai ascultat de soţia ta şi ai mâncat din pomul din care-ţi poruncisem să nu mănânci,

blestemat este pământul din cauza ta;
    cu trudă îţi vei lua hrana din el
        toată viaţa ta.
18 Spini şi mărăcini îţi va da,
    iar tu vei mânca din plantele câmpului.
19 Cu sudoarea frunţii tale
    îţi vei mânca pâinea,
până când te vei întoarce în pământ,
    pentru că din el ai fost luat;
căci ţărână eşti
    şi în ţărână te vei întoarce.“

20 Adam a numit-o Eva[e] pe soţia sa, pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.

21 Domnul Dumnezeu a făcut haine de piele pentru Adam şi pentru soţia sa şi i-a îmbrăcat. 22 Atunci Domnul Dumnezeu a zis: „Omul a ajuns ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul; acum el şi-ar putea întinde mâna să ia şi din pomul vieţii ca să mănânce şi va trăi veşnic.“ 23 De aceea Domnul Dumnezeu l-a alungat pe om afară din grădina Eden, ca să muncească pământul din care a fost luat. 24 După ce l-a alungat pe om, a pus la răsăritul[f] grădinii Eden nişte heruvimi şi o sabie învăpăiată care se rotea, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.

Footnotes

  1. Geneza 3:1 Termenul ebraic pentru şiret (arum) sună asemănător cu cel pentru goi (arom), din 2:25
  2. Geneza 3:8 Lit.: vântul (adierea) zilei, cel mai probabil cu referire la amurg
  3. Geneza 3:15 Termenul ebraic pentru sămânţă este un termen cheie în VT; este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. În traducerea de faţă a fost redat fie literal, fie cu urmaş sau urmaşi, în funcţie de contextul literal şi de cel teologic
  4. Geneza 3:16 Sensul în ebraică al celor două versuri este nesigur; sau: dar dorinţa ta va depinde de el; sau: Tu vei dori să-ţi domini soţul, / dar el va stăpâni peste tine.
  5. Geneza 3:20 Eva (ebr.: Hava) înseamnă viaţă
  6. Geneza 3:24 Sau: în faţa