New American Standard Bible

1 Kings 17

Elijah Predicts Drought

1Now Elijah the Tishbite, who was of [a]the settlers of Gilead, said to Ahab, “As the Lord, the God of Israel lives, before whom I stand, surely there shall be neither dew nor rain these years, except by my word.” The word of the Lord came to him, saying, “Go away from here and turn eastward, and hide yourself by the brook Cherith, which is [b]east of the Jordan. It shall be that you will drink of the brook, and I have commanded the ravens to provide for you there.” So he went and did according to the word of the Lord, for he went and lived by the brook Cherith, which is [c]east of the Jordan. The ravens brought him bread and meat in the morning and bread and meat in the evening, and he would drink from the brook. It happened after a while that the brook dried up, because there was no rain in the land.

Then the word of the Lord came to him, saying, “Arise, go to Zarephath, which belongs to Sidon, and stay there; behold, I have commanded a widow there to provide for you.” 10 So he arose and went to Zarephath, and when he came to the gate of the city, behold, a widow was there gathering sticks; and he called to her and said, “Please get me a little water in a [d]jar, that I may drink.” 11 As she was going to get it, he called to her and said, “Please bring me a piece of bread in your hand.” 12 But she said, “As the Lord your God lives, I have no [e]bread, only a handful of flour in the [f]bowl and a little oil in the jar; and behold, I am gathering [g]a few sticks that I may go in and prepare for me and my son, that we may eat it and die.” 13 Then Elijah said to her, “Do not fear; go, do as you have said, but make me a little bread cake from [h]it first and bring it out to me, and afterward you may make one for yourself and for your son. 14 For thus says the Lord God of Israel, ‘The [i]bowl of flour shall not be exhausted, nor shall the jar of oil [j]be empty, until the day that the Lord sends rain on the face of the earth.’” 15 So she went and did according to the word of Elijah, and she and he and her household ate for many days. 16 The [k]bowl of flour was not exhausted nor did the jar of oil [l]become empty, according to the word of the Lord which He spoke through Elijah.

Elijah Raises the Widow’s Son

17 Now it came about after these things that the son of the woman, the mistress of the house, became sick; and his sickness was so severe that there was no breath left in him. 18 So she said to Elijah, “What do I have to do with you, O man of God? [m]You have come to me to bring my iniquity to remembrance and to put my son to death!” 19 He said to her, “Give me your son.” Then he took him from her bosom and carried him up to the upper room where he was living, and laid him on his own bed. 20 He called to the Lord and said, “O Lord my God, have You also brought calamity to the widow with whom I am [n]staying, by causing her son to die?” 21 Then he stretched himself upon the child three times, and called to the Lord and said, “O Lord my God, I pray You, let this child’s life return [o]to him.” 22 The Lord heard the voice of Elijah, and the life of the child returned [p]to him and he revived. 23 Elijah took the child and brought him down from the upper room into the house and gave him to his mother; and Elijah said, “See, your son is alive.” 24 Then the woman said to Elijah, “Now I know that you are a man of God and that the word of the Lord in your mouth is truth.”

Footnotes

  1. 1 Kings 17:1 Or Tishbe in Gilead
  2. 1 Kings 17:3 Lit before
  3. 1 Kings 17:5 Lit before
  4. 1 Kings 17:10 Or vessel
  5. 1 Kings 17:12 Lit cake
  6. 1 Kings 17:12 Lit pitcher
  7. 1 Kings 17:12 Lit two
  8. 1 Kings 17:13 Lit there
  9. 1 Kings 17:14 Lit pitcher
  10. 1 Kings 17:14 Lit lack
  11. 1 Kings 17:16 Lit pitcher
  12. 1 Kings 17:16 Lit lack
  13. 1 Kings 17:18 Or Have you come...death?
  14. 1 Kings 17:20 Lit sojourning
  15. 1 Kings 17:21 Lit upon his inward part
  16. 1 Kings 17:22 Lit upon his inward part

Nouă Traducere În Limba Română

1 Regi 17

Profetul Ilie anunţă seceta

1Ilie[a] tişbitul, din Tişba Ghiladului, i-a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Căruia Îi slujesc, că nu va fi nici rouă, nici ploaie în aceşti ani decât la cuvântul meu.“

Apoi, Domnul i-a vorbit lui Ilie astfel: „Pleacă de aici, du-te spre răsărit şi ascunde-te lângă uedul[b] Cherit, care se află la răsărit de Iordan! Vei bea apă din ued. Le-am poruncit corbilor să-ţi aducă de mâncare acolo“. El a făcut potrivit Cuvântului Domnului: s-a dus şi s-a aşezat lângă uedul Cherit, care se află la răsărit de Iordan. Corbii îi aduceau pâine şi carne dimineaţa şi seara, iar apă bea din ued. După o vreme însă uedul a secat, pentru că nu mai plouase în ţară.

Ilie şi văduva din Sarepta

Atunci Cuvântul Domnului a venit la el şi i-a vorbit astfel: „Scoală-te, du-te la Sarepta care aparţine de Sidon şi locuieşte acolo! I-am poruncit unei văduve de acolo să-ţi dea de mâncare.“ 10 El s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, a văzut o văduvă care strângea lemne. El a strigat-o şi i-a zis:

– Te rog, adu-mi puţină apă într-un vas ca să beau!

11 Ea a plecat să-i aducă apă, dar Ilie a strigat-o şi i-a zis:

– Te rog, adu-mi şi o bucată de pâine!

12 – Viu este Domnul, Dumnezeul tău, i-a răspuns ea, că nu am pâine, ci doar un pumn de făină într-un vas şi puţin ulei într-un urcior. Dar iată, strâng acum două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce acasă şi voi pregăti cu acestea pâine pentru mine şi pentru fiul meu ca să mâncăm; după aceea vom muri.

13 – Nu te teme, i-a zis Ilie; du-te şi fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o bucată mică de pâine pentru mine şi adu-mi-o; după aceea vei face şi pentru tine şi pentru fiul tău, 14 căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Făina din vas nu se va consuma, iar uleiul din urcior nu se va termina până în ziua în care Domnul va da ploaie pe pământ.“

15 Ea s-a dus şi a făcut aşa cum i-a cerut Ilie. Şi astfel ea, Ilie şi familia ei au avut de mâncare în fiecare zi. 16 Făina din vas nu s-a consumat şi uleiul din urcior nu s-a terminat, potrivit Cuvântului Domnului rostit prin Ilie.

17 După aceea fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. S-a îmbolnăvit atât de grav, încât n-a mai rămas suflare în el. 18 Atunci ea i-a zis lui Ilie:

– Ce ai împotriva mea, om al lui Dumnezeu? Ai venit aici să-mi aminteşti păcatul meu şi să aduci moartea fiului meu?

19 – Dă-mi-l încoace pe fiul tău, i-a zis el.

L-a luat din braţele ei, l-a dus în odaia de sus unde locuia el şi l-a aşezat pe patul său. 20 Apoi a strigat către Domnul, spunând: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce ai adus această nenorocire peste această văduvă la care locuiesc, făcând ca fiul ei să moară?“ 21 El s-a întins de trei ori peste copil şi a strigat către Domnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, Te rog ca sufletul acestui copil să se întoarcă în el!“ 22 Domnul l-a ascultat pe Ilie; sufletul copilului s-a întors în el şi el a revenit la viaţă. 23 Ilie l-a luat pe copil, l-a coborât în casă din odaia de sus, i l-a dat mamei sale şi i-a zis:

– Iată, fiul tău trăieşte!

24 Femeia i-a zis lui Ilie:

– Acum ştiu că eşti un om al lui Dumnezeu, iar Cuvântul Domnului pe care-l rosteşti este adevăr!

Footnotes

  1. 1 Regi 17:1 Ilie (ebr.: Eliahu) înseamnă Domnul (YHWH) este Dumnezeul meu, nume sugestiv pentru misiunea sa
  2. 1 Regi 17:3 Vezi nota de la 2:37, şi în vs. 4-7