Lucas 9 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 9:1-62

Chunga ishqui yachacujcunatami huillachun cachashca

(Mat 10:5-15; 14:1-12; Mar 6:7-29)

1Jesusca, chunga ishqui yachacujcunata tandachishpami, tucui laya supaicunata llujshichi tucunatapish, ungushcacunata alliyachi tucunatapish curca. 2Chaimantaca Taita Dios mandacuntapish huillagrichun, ungushcacunatapish alliyachichunmi, 3cashna nishpa cacharca: «Taunata, mochilata, cucayuta, cullquitapish ama apanguichijchu. Jahua churanatapish shujllata churashca ringuichij, ama shujtajta apashca ringuichijchu. 4Mai huasiman chayashpapish, chaimanta ringacama chai huasillapi saquiringuichij. 5Maipi cancunata mana chasquishun nijpica, chai pueblomantaca ringuichijlla. Paicuna llaqui tucuna cashcata ricuchingapajca, chaquipi japirishca ñutu allpatapish chaillapitaj chaspishpa ringuichijlla» nircami.

6Chashna nijpica yachacujcunaca, tucui llajtacunata rishpami, alli huillaita huillashpa, ungushcacunatapish alliyachishpa purircacuna.

7Galilea llajtata mandaj Herodespish, Jesús imallata rurashcatami uyarca. Maijancunaca, Jesustaca: “Bautiźaj Juanmari huañushcacunapaj chaupimanta causarishca” nircacunami. Chaita uyashpami, Herodesca manchailla puricurca. 8Maijancunaca: “Eliasmari ricurishca” nircacunami. Maijancunacarin: “Dios ima nishcata ñaupa huillajcunamanta maijanmari causarishca yuyachin” nircacunami. 9Herodesca: «Ñuca quiquinmari Juantaca, cungata pʼitichircani. ‘Cai tucuita ruracun’ nishpa parlanacushca runaca, ¿pi runashi?» nircami. Herodesca, Jesustaca rijsina yuyaillami puricurca.

Pichca huaranga runacunamanmi Jesús carashca

(Mat 14:13-21; Mar 6:30-44; Juan 6:1-14)

10Huillagrichun mingashcacuna tigramushpaca, tucui imalla rurashcatami Jesusman parlarcacuna. Chai qʼuipami Jesusca yachacujcunandijllataj, Betsaida pueblo chaininijlla chulunlla pambaman rirca. 11Paicuna chaiman rishcata gentecuna yachashpaca, chaimanmi catishpa rircacuna. Catishpa chayajcunata chasquishpami, Taita Dios mandacunmanta paicunaman huillarca. Ungushcacuna chayajpipish, alliyachircami.

12Ña chishiyamujpica, chunga ishqui yachacujcuna Paipajman cʼuchuyashpaca:

—Caipica shitashca pambapimari canchij, ima mana tiyanca. Cai tucui gentecunataca, muyundij llajtacunapi, huasicunapi micunata, samarinata mashcagrichun, ‘Cayacama’ nishpa cachai— nircacunami.

13Shina nijpica, Jesusca:

—Cancunallataj caraichigari— nircami.

Chashna nijpimi paicunaca:

—Ñucanchijca pichca tandata, ishqui chalhuallatamari charinchij. Cai tucuiman carangapajca, randimugrinatajchari canchigari— nircacunami.

14Chaipi cajcunaca, pichca huaranga shina runacunami carca. Chashna cajpipish, Jesusca yachacujcunataca:

—Caicunataca pichca chunga, pichca chungata tandachishpa tiyachichij— nirca.

15Chashna nijpica yachacujcunaca tucuicunatami, Pai nishca shinallataj tiyachircacuna. 16Tucuicunata tiyachishca qʼuipami, Jesusca pichca tandata, ishqui chalhua japishpaca, huichilla ricushpa, micunamanta Diosta pagui nirca. Chai qʼuipaca, chaupishpa chaupishpami yachacujcunaman curca, paicunami chai tucuicunaman cararcacuna. 17Tucuicunami mana nijta micurcacuna. Puchushcataca, chunga ishqui canasta jundatami tandarcacuna.

Pedromi Jesustaca ‘Quishpichij Cristomi cangui’ nishca

(Mat 16:13-16, 21-28; Mar 8:27–9:1)

18Chai qʼuipami Jesusca, Pailla Diosta mañacurca. Chai punllami Paipaj yachacujcunapish Paihuan chaipi cajpi, Jesusca:

—Shujtajcunaca Ñucataca, ¿pi cashcatataj yuyancuna?— nishpa tapurca.

19Pai tapujpica:

—Maijancunaca Cantaca, ‘Bautiźaj Juanmi’ nincunami. Cutin maijancunaca, ‘Eliasmi’ nincunami. Maijancunacarin Cantaca, ‘Dios ima nishcata huillajcunamanta maijanmari causarishca yuyachin’ nincunami— nircacunami.

20Chashna nijpi, Jesusca:

—Cutin cancunaca Ñucataca, ¿pi cashcatataj yuyanguichigari?— nijpimi, Pedroca:

—Canca, Taita Dios cachashca Quishpichij Cristomari cangui— nircami.

21Pedro chashna nijpica, Jesusca cashnami mandarca:

—Ñuca pi cashcataca, pajta piman huillanguichijman. 22Runa Aichayuj Ñucaca achca llaquicunata apanatajmi cani. Cunaj yuyajcunapish, pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish pʼiñashpa huañuchingacunami. Huañuchijpipish quimsa punllapica causarishami— nircami.

23Jesusca, tucuicunata cashnapishmi nirca:

—Pipish Ñucata catisha nijca, quiquinpaj causanata cungashpa, cruzta aparishpa Ñucata catichunlla. 24Maijanpish quiquin causaita llaquijca chingaringami. Maijanpish Ñucata catingaraicu quiquin causaita mana llaquijca quishpiringami. 25Pipish cai pachapi tucui imalla tiyajta charijyashpapish, quinllataj chingarishpa, llaqui tucushpaca, ¿ima allitaj cangari? 26Maijanca Ñucamantapish, Ñuca shimicunamantapish pingaringami. Chashna rurajmantaca, Runa Aichayuj Ñucapish Ñuca Yaya shinallataj sumaj achij nicuj, jucha illaj angelcunahuan shamushpaca pingarishami. 27Maijan caipi cajcunaca, Taita Dios mandacujta ricungacama mana huañungacunachu, chaica chashnatajmi— nircami.

Jesusca achij nicujmi ricurishca

(Mat 17:1-8; Mar 9:2-8)

28Chashna nishca qʼuipa pusaj punlla shinapimi, Jesusca Pedrota, Juanta, Jacobotapish pushashpa, Diosta mañangapaj urcuman huichiyarca. 29Diosta mañacushpami, Jesusca ñahuipish shujtajyarishca, churanapish lamyacuj, yurajlla ricurirca. 30Chaita ricucujpica, ñapish ishqui runacunami, Jesus-huan parlanacushpa ricurirca. Paicunaca Moises-huan, Elias-huanmi carca. 31Paicunapish achij nishpa lamyacujmi, Jesusta Jerusalenpi ima shina huañuchinamanta Jesus-huan parlanacucurca. 32Pedropish, caishujcunapish dorminaihuan huañucurcami. Chashna cashpapish ñahui pascashcaraj cajpimi, Jesustapish Paihuan parlanacucuj ishqui runacunatapish achij nishpa lamyacujta ricurcacuna. 33Chai ishqui runacuna Jesuspajmanta ña caruyashpa rijpica, Pedromi Jesustaca:

—¡Yachachij, allitaj caipi canchij! Cambaj shuj, Moisespaj shuj, Eliaspaj shuj, quimsa chugllacunata rurashunllamari— nirca.

Pedroca imata nicushcatapish mana yacharcachu. 34Pedro chashna nicujpiraj pʼuyu shamushpami, pillurca. Chaita ricushpaca mancharircacunami. 35Chai pʼuyumantaca: «Paimi Ñuca cʼuyashca Churi, Paica Ñuca agllashcamari, Paita uyaichij» nishpa rimashcami ñapish uyarirca. 36Pʼuyumanta rimacuj upallajpica, Jesusca ña Paillami ricurirca. Chaita ricujcunaca chai punllacunapica, paicuna ricushcataca piman mana huillarcacunachu.

Jesusca supai japishca shuj huambratami alliyachishca

(Mat 17:14-23; Mar 9:14-32)

37Chai cayandij punlla Jesús chai quimsa yachacujcunandij urcumanta uriyamujpica, achcacunami tupanaman shamurcacuna. 38Ñapish shuj runaca, chai tucui shamujcunapaj chaupimantami, cashna caparirca:

—Yachachij, ñuca huahuata ricushpalla mingai tucupai, cai huahuallatamari charini. 39Shuj supaimari japishpa ñapish achcata caparichishpa, shimiman puscuta shitachin. Cutin cutin chashna llaquinayajta chujchuchishpamari manataj saquin. 40Cambaj yachacujcunamanca, supaita llujshichichun nishpa ñamari ricuchircani. Paicunaca manamari, imata rurai tucurcacunachu— nircami.

41Chashna nijpi, Jesusca:

—¡Mana crij, millai runacuna! ¿Maicamataj cancunahuan puricuchunlla ninguichij? ¿Maicamataj chashnalla catishpa Ñucata llaquichigringuichij? Chai huambrata caiman pushamuichij— nircami.

42Huambrata Jesuspajman cʼuchuyachimujpica, supaica, chai huambrataca chujchuchishpami, pambaman urmachishpa shitarca. Chashna rurajpipish Jesusca, chai mapa supaitaca, sinchita rimashpami llujshichirca. Chashnami chai huambrataca ña allita yayaman curca. 43Taita Dios chashna tucuita rurai tucuj cashcata ricushpaca, tucuicunami mancharircacuna.

Jesusca, Pai tucui imalla rurashcacunata ricushpa tucuicuna mancharicujpimi, Paipaj yachacujcunataca cashna nirca:

44—Ñuca huillashcata alli uyaichij, pajta cungaringuichijman. Runa Aichayuj Ñucataca runacunapaj maquipi churangami— nircami.

45Chashna nijpipish yachacujcunaca, Jesús imata nisha nishpa chashna nicushcataca mana entendircacunachu. Diosllataj manaraj yuyaita pascajpimi, mana entendircacuna. ‘¿Imamantataj cashna ningui?’ nishpa tapunallatapish mancharcacunami.

Ima shina cashpa ashtahuan jatun canatami huillashca

(Mat 18:1-5; Mar 9:33-40)

46Chai qʼuipami yachacujcunaca, Dios mandacunpica maijan ashtahuan jatun caipaj cashcata paicunapuralla rimanacucurcacuna.

47Paicunapaj shungupi imata yuyacushcata yachashpami Jesusca, shuj huahuata japishpa Paipaj ñaupajpi shayachirca. 48Paita ricuchishpami:

—Pipish Ñuca shutipi cai huahuata chasquijca, Ñucatami chasquin. Ñucata chasquijca, Ñucata Cachajtapishmi chasquin. Riquichij, cancunapuramanta tucuicunata yalli uchilla shina cajmi, tucuicunata yalli jatun— nirca.

49Chashna nishca qʼuipami, Paipaj yachacuj Juanca:

—Yachachij, shuj runatamari Cambaj shutipi supaicunata llujshichicujta ricurcanchij. Chashna ruracujpica, mana ñucanchijpura cajpimi, ama ashtahuan chaita rurachun jarcarcanchij— nircami.

50Chashna nijpi Jesusca:

—Chashna rurajtaca ama jarcanguichijchu. Maijanpish mana ñucanchijta pʼiñajca, ñucanchijpurallatajmi— nircami.

Jacobota Juantami Jesús rimashca

51Jesusca, ña jahua pachaman rina punlla chayamucujpimi, shuj yuyai Jerusalenman rina tucurca. 52Chaimantami huillajcunata ñaupachishpa cacharca. Paicunaca, Samaria llajtapimi Jesús samarichun, poźadata mashcangapaj shuj aillu llajtaman yaicurcacuna. 53Ashtahuanpish chai llajtapi causajcunaca, Jerusalenman Jesús risha nicujta yachashpami, mana chasquishun nircacuna. 54Mana chasquishun nijpimi, Jesuspaj yachacuj Juanpish, Jacobopish cashna nircacuna:

—Apunchij Jesús, caicunata chingachichun, ¿jahua pachamanta ninata uriyachishunchu?— nircacuna.

55Chashna nijpica tigralla ricushpami Jesusca, paicunataca cashna rimashpa jarcarca:

—Cancunaca maijan espiritupaj cashcata mana yachanguichijchu. 56Runa Aichayuj Ñucaca, mana pita chingachingapaj shamurcanichu, ashtahuanpish quishpichingapajmi shamurcani— nircami.

Chashna nishcahuan shujtaj llajtaman rircallacunami.

Jesusta catisha nishpaca tucuitami saquina

(Mat 8:19-22)

57Paicuna ñanta ricujpica, shuj runa tupashpami Jesustaca:

—Apu, Quiquintamari maita rijpipish catisha nini— nirca.

58Chashna nijpi, Jesusca:

—Atujcunapish maipi causana jutcuta charinmi, pajarocunapish tʼaźinta charinmi. Ashtahuanpish Runa Aichayuj Ñucaca, maipi samarinallatapish mana charinchu— nircami.

59Cutin shujtaj runataca:

—Ñucata catilla— nircami.

Shina nijpica:

—Apu, shuyapai ñuca yayataraj pambamugrisha— nircami.

60Chashna nijpimi Jesusca, cashna nirca:

—Huañushcaman rijchashpa causacujcunallataj paicunapaj huañushcacunata pambachun saquillari. Ashtahuanpish canca, Taita Dios mandacunta utca huillagri— nircami.

61Chai qʼuipaca, cutin shujtajmi:

—Apu, Quiquinta catinataca catisha ninimi. Chashna cashpapish ñuca huasi ucupuracunataraj, ‘Minchacama’ nimugrisha— nircami.

62Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Pipish yapunaman shayarijca, mana huashaman tigrashpa ricunchu. Yapucushpa huashaman tigrashpa ricuj shina yuyajca, Taita Dios mandacunpica imata mana rurai tucunchu— nircami.

La Bible du Semeur

Luc 9:1-62

L’envoi des Douze

(Mt 10.1-9, 11-14 ; Mc 6.7-13)

1Jésus réunit les Douze et leur donna le pouvoir et l’autorité de chasser tous les démons et de guérir les maladies. 2Ensuite il les envoya proclamer le royaume de Dieu et opérer des guérisons. 3Il leur donna les instructions suivantes : Ne prenez rien pour le voyage : ni bâton, ni sac, ni provisions, ni argent. N’emportez pas de tunique de rechange. 4Si vous entrez dans une maison, restez-y jusqu’à ce que vous quittiez la localité. 5Si personne ne veut vous recevoir, quittez la ville en secouant la poussière de vos pieds9.5 Secouer la poussière des pieds était un geste symbolique signifiant qu’on ne voulait plus avoir affaire avec les gens chez lesquels on avait séjourné. : cela constituera un témoignage contre eux.

6Ainsi les disciples partirent. Ils allaient de village en village. Partout, ils annonçaient la Bonne Nouvelle de l’Evangile et guérissaient les malades.

Hérode est intrigué

(Mt 14.1-2 ; Mc 6.14-16)

7Hérode, le gouverneur de la province, apprit tout ce qui se passait. Il était embarrassé. En effet, certains disaient : C’est Jean-Baptiste qui est ressuscité ! 8D’autres disaient : C’est Elie qui a reparu. D’autres encore : C’est un des prophètes d’autrefois qui est revenu à la vie.

9Mais Hérode se disait : Jean ? Je l’ai moi-même fait décapiter. Mais alors, qui est cet homme dont j’entends dire de si grandes choses ?

Et il cherchait à le rencontrer.

Avec cinq pains et deux poissons

(Mt 14.13-21 ; Mc 6.33-44 ; Jn 6.1-15)

10Les apôtres revinrent et racontèrent à Jésus tout ce qu’ils avaient fait. Il les prit alors avec lui et se retira à l’écart, du côté de la ville de Bethsaïda9.10 Localité de la rive nord du lac de Galilée.. 11Mais les foules s’en aperçurent et le suivirent. Jésus leur fit bon accueil, il leur parla du royaume de Dieu et guérit ceux qui en avaient besoin.

12Le jour commençait à baisser. Alors les Douze s’approchèrent de lui et lui dirent : Renvoie ces gens pour qu’ils aillent dans les villages et les hameaux des environs, où ils trouveront de quoi se loger et se ravitailler, car nous sommes ici dans un endroit désert.

13Mais Jésus leur dit : Donnez-leur vous-mêmes à manger !

– Mais, répondirent-ils, nous n’avons pas plus de cinq pains et deux poissons. Ou alors faut-il que nous allions acheter de la nourriture pour tout ce monde ?

14Car il y avait bien là cinq mille hommes.

Jésus dit à ses disciples : Faites-les asseoir par groupes d’une cinquantaine de personnes.

15C’est ce qu’ils firent, et ils installèrent ainsi tout le monde. 16Alors Jésus prit les cinq pains et les deux poissons, il leva les yeux vers le ciel et prononça la prière de bénédiction ; puis il les partagea et donna les morceaux à ses disciples pour qu’ils les distribuent à la foule. 17Tout le monde mangea à satiété. On ramassa les morceaux qui restaient ; cela faisait douze paniers.

Qui est vraiment Jésus ?

(Mt 16.13-21 ; Mc 8.27-31)

18Un jour, Jésus priait à l’écart, et ses disciples étaient avec lui. Alors il les interrogea : Que disent les foules à mon sujet ? Qui suis-je d’après elles ?

19Ils lui répondirent : Pour les uns, tu es Jean-Baptiste ; pour d’autres, Elie ; pour d’autres encore, l’un des prophètes d’autrefois qui serait ressuscité.

20– Et vous, leur demanda-t-il, qui dites-vous que je suis ?

Pierre prit la parole et dit : Le Messie, envoyé par Dieu.

21Jésus leur ordonna formellement de ne le dire à personne.

22Et il ajouta : Il faut que le Fils de l’homme souffre beaucoup et soit rejeté par les responsables du peuple, les chefs des prêtres et les spécialistes de la Loi ; il doit être mis à mort et ressusciter le troisième jour.

Comment suivre Jésus

(Mt 16.24-28 ; Mc 8.34 à 9.1)

23Puis, s’adressant à tous, il dit : Si quelqu’un veut me suivre, qu’il renonce à lui-même, qu’il se charge chaque jour de sa croix, et qu’il me suive. 24En effet, celui qui est préoccupé de sauver sa vie, la perdra ; mais celui qui perdra sa vie à cause de moi la sauvera. 25Si un homme parvient à posséder le monde entier, à quoi cela lui sert-il s’il se perd ou se détruit lui-même ? 26Si quelqu’un a honte de moi et de mes paroles, le Fils de l’homme, à son tour, aura honte de lui quand il viendra dans sa gloire, dans celle du Père et des saints anges. 27Je vous l’assure, quelques-uns de ceux qui sont ici présents ne mourront pas avant d’avoir vu le règne de Dieu.

La révélation du royaume

(Mt 17.1-8 ; Mc 9.2-8)

28Environ huit jours après cet entretien, Jésus prit avec lui Pierre, Jean et Jacques et monta sur une montagne pour aller prier.

29Pendant qu’il priait, son visage changea d’aspect et ses vêtements devinrent d’une blancheur éblouissante. 30Deux hommes s’entretenaient avec lui : Moïse et Elie9.30 Moïse a donné la Loi au peuple. Elie était considéré comme le prophète par excellence. Ces deux hommes représentent toute l’ancienne alliance. 31qui resplendissaient de gloire. Ils parlaient de la manière dont Jésus allait achever sa mission9.31 Le grec parle du prochain exode de Jésus qui allait s’accomplir à Jérusalem. en mourant à Jérusalem.

32Pierre et ses compagnons étaient profondément endormis, mais quand ils s’éveillèrent9.32 Autre traduction : ils étaient accablés de sommeil mais se tinrent éveillés., ils virent la gloire de Jésus et les deux hommes qui étaient avec lui.

33Au moment où ces hommes se séparaient de Jésus, Pierre lui dit : Maître, il est bon que nous soyons ici. Nous allons dresser trois tentes, une pour toi, une pour Moïse et une pour Elie.

En fait, il ne savait pas ce qu’il disait. 34Pendant qu’il parlait encore, une nuée se forma et les enveloppa, et les disciples furent saisis de crainte lorsqu’ils entrèrent dans la nuée.

35Une voix sortit de la nuée, qui disait : Celui-ci est mon Fils, celui que j’ai choisi. Ecoutez-le !

36Quand cette voix eut retenti, ils ne trouvèrent plus que Jésus. Quant à eux, à cette époque, ils gardèrent le silence sur cet événement et ne racontèrent à personne ce qu’ils avaient vu.

La guérison d’un enfant habité par un démon

(Mt 17.14-18 ; Mc 9.14-27)

37Le lendemain, comme ils descendaient de la montagne, une grande foule vint à la rencontre de Jésus. 38Du milieu de cette foule, un homme s’écria : Maître, je t’en supplie : regarde mon fils ! C’est mon enfant unique. 39Un esprit s’empare de lui, le fait crier tout à coup, l’agite convulsivement et le fait baver ; et il ne le quitte que difficilement, en le laissant tout meurtri. 40J’ai prié tes disciples de le chasser, mais ils n’y ont pas réussi.

41Jésus s’exclama alors : Gens incrédules et infidèles à Dieu ! Jusqu’à quand devrai-je encore rester avec vous et vous supporter ?

Puis, s’adressant à l’homme : Amène ton fils ici !

42Pendant que l’enfant s’approchait, le démon le jeta par terre et l’agita de convulsions. Jésus commanda avec sévérité à l’esprit mauvais de sortir, il guérit le jeune garçon et le rendit à son père. 43Tous furent bouleversés devant la grandeur de Dieu.

L’annonce de la mort de Jésus

(Mt 17.22-23 ; Mc 9.30-32)

Alors que chacun s’émerveillait encore de tout ce que Jésus faisait, il dit à ses disciples : 44Retenez bien ce que je vais vous dire maintenant : le Fils de l’homme va être livré aux mains des hommes.

45Mais les disciples ne comprenaient pas cette parole. Son sens leur était caché pour qu’ils ne la saisissent pas. Et ils avaient peur de demander des explications à Jésus.

L’accueil des « petits »

(Mt 18.1-5 ; Mc 9.33-37)

46Il s’éleva entre eux une discussion : il s’agissait de savoir lequel était le plus grand parmi eux. 47Jésus, qui connaissait les pensées qu’ils avaient dans leur cœur, prit un petit enfant par la main, le plaça à côté de lui 48et leur dit : Celui qui accueille cet enfant en mon nom m’accueille moi-même, et celui qui m’accueille, accueille aussi celui qui m’a envoyé. Car celui qui est le plus petit parmi vous, c’est celui-là qui est grand.

(Mc 9.38-40)

49Jean prit la parole et dit : Maître, nous avons vu quelqu’un qui chassait les démons en ton nom, et nous lui avons dit de ne plus le faire, parce qu’il ne te suit pas avec nous.

50– Ne l’en empêchez pas, lui répondit Jésus, car celui qui n’est pas contre vous est pour vous.

Jésus se dirige vers Jérusalem

L’opposition en Samarie

51Lorsque le temps approcha où Jésus devait être enlevé de ce monde, il décida de manière résolue de se rendre à Jérusalem. 52Il envoya devant lui des messagers. En cours de route, ils entrèrent dans un village de la Samarie pour lui préparer un logement. 53Mais les Samaritains9.53 Les Samaritains, qui étaient ennemis des Juifs depuis des siècles, ne voulaient pas que les pèlerins de Galilée qui se rendaient à Jérusalem traversent leur territoire. lui refusèrent l’hospitalité, parce qu’il se rendait à Jérusalem. 54En voyant cela, ses disciples Jacques et Jean s’écrièrent : Seigneur, veux-tu que nous commandions à la foudre de tomber du ciel sur ces gens-là, pour les réduire en cendres9.54 Après pour les réduire en cendres, certains manuscrits ajoutent : comme le fit Elie. ?

55Mais Jésus, se tournant vers eux, les reprit sévèrement : [Vous ne savez pas quel esprit vous inspire de telles pensées ! 56Le Fils de l’homme n’est pas venu pour faire mourir les hommes, mais pour les sauver9.56 Les mots : Vous ne savez pas… mais pour les sauver sont absents de certains manuscrits..]

Ils se rendirent alors à un autre village.

L’engagement total du disciple

(Mt 8.19-22)

57Pendant qu’ils étaient en chemin, un homme vint dire à Jésus : Je te suivrai partout où tu iras.

58Jésus lui répondit : Les renards ont des tanières et les oiseaux du ciel ont des nids ; mais le Fils de l’homme n’a pas d’endroit où reposer sa tête.

59Jésus dit à un autre : Suis-moi !

Mais cet homme lui dit : Seigneur9.59 Ce terme est absent de nombreux manuscrits., permets que j’aille d’abord enterrer mon père.

60Jésus lui répondit : Laisse à ceux qui sont morts le soin d’enterrer leurs morts. Quant à toi, va proclamer le royaume de Dieu !

61Un autre encore lui dit : Je te suivrai, Seigneur, mais permets-moi d’abord de faire mes adieux à ma famille.

62Jésus lui répondit : Celui qui regarde derrière lui au moment où il se met à labourer avec sa charrue n’est pas prêt pour le royaume de Dieu.