Juan 6 – MTDS & OL

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 6:1-71

Jesusca pichca huaranga runacunamanmi carashca

(Mat 14:13-21; Mar 6:30-44; Luc 9:10-17)

1Chai qʼuipami Jesusca, Tiberias nishca Galilea cuchata chʼimbarca. 2Ungushcacunata alliyachishpa milagrocunata rurajta ricushpami, mana jahualla achca gentecuna Jesusta catishpa rircacuna. 3Chaimantami Jesusca shuj urcuman huichiyashpa, Paipaj yachacujcunandij chaipi tiyarirca.

4Judiocunapaj Pascua fiestapish ñami chayamucurca.

5Jesusca, mana jahualla achca gentecuna Paipajman shamucujta ricushpami, Felipetaca:

—Cai tucuiman carangapajca, ¿maipitaj tandataca randishun?— nirca.

6Imata nijta uyangaraicullami chashna nirca. Jesusca, imata rurana cashcataca Paillataj yacharcami.

7Jesús tapujpica, Felipeca:

—Ishqui patsaj denario cullquihuan tandata randijpipish, mirga mirgalla carangapajllapish mana pajtangachu— nircami.

8Yachacujcunapuramanta Simón Pedropaj huauqui Andresmi, Jesusta cashna nirca:

9—Caipi shuj huambrami pichca cebada tandata, ishqui chalhuacunata charicun. Chaillaca cai tucuicunapajca, ima mana canchu— nircami.

10Chashna nijpimi, Jesusca:

—Tucuicunata samarichun nichij— nirca.

Chai pambapica, achca qʼuihuami tiyarca. Chaipimi, pichca huaranga shina cʼaricuna tiyarircacuna. 11Jesusca chai tandata japishpa, Diosta pagui nishpaca, yachacujcunamanmi chaupishpa curca. Yachacujcunaca, tucui chaipi samaricujcunamanmi raquircacuna. Chalhuatapish chashnallatajmi, chailla nijta cararcacuna.

12Ña tucuicuna mana nijta micujpimi, Jesusca yachacujcunataca:

—Ama ima chingarichun, puchushcacunataca tandachichij— nirca.

13Chashna nijpimi, chai pichca cebada tandamanta micujcuna puchuchishcataca, chunga ishqui canasta jundata tandarcacuna.

14Jesús chai señalta rurajta ricushpami, chai runacunaca: «Dios ima nishcata cai huillajca, cai pachaman shamuna cashca huillajtajmari» ninacurca. 15Chashna ninacushpa, jatun Mandajta rurangapaj Paita japinaman shamushun ninacujta yachashpami, Jesusca cutin jahua urcuman Pailla chʼicanyashpa rirca.

Yacu jahuatami Jesusca purishca

(Mat 14:22-27; Mar 6:45-52)

16Ña guiñiyaitami, Jesuspaj yachacujcunaca cuchaman uriyarcacuna. 17Chaimantaca shuj barcopimi, Capernaumman cuchata chʼimbacurcacuna. Ña tucui amsayangacamapish Jesusca, manaraj paicunapajman shamushcachu carca. 18Achca huaira jatarijpimi, cucha yacu jatarishpa caiman chaiman shitacurca. 19Pichca, mana cashpaca sujta kilometrollata ricushpami Jesustaca, yacu jahuata purishpa barcoman cʼuchuyamucujta ricurcacuna. Chaita ricushpami achcata mancharircacuna. 20Ashtahuanpish Jesusca: «Ama mancharichijchu, ñucamari cani» nircami. 21Chashna nijpica cushicushpami, Paitaca barcopi yaicuchircacuna. Chaimantaca paicuna ricushca pueblomanca, ñahui quimllaillapimi chayagrircacuna.

22Cayandij punllaca, cucha chʼimbanijpi cajcunaca, chishiman shujlla barco shayacushcatami yuyarircacuna. Chai barcopica, paicuna ricucujllapitajmi yachacujcunalla rirca. Jesustaca, mana paicunahuan huichiyajta ricurcacunachu.

23Chaita yuyaricushpami, Tiberiasmanta shujtaj barcocunataca, Apunchij Jesús Diosta pagui nishpa tandata carashca ucunij pambaman chayamucujta ricurcacuna. 24Jesuspish, Paipaj yachacujcunapish mana chaipi cajta ricushpami, gentecunaca chai barcocunapi yaicushcahuan Jesusta mashcanaman, Capernaumman rircacuna.

Jesusca causaita cuj Tandami

25Cucha chʼimbanijpi Jesus-huan tupashpaca:

—Rabí, ¿ima horataj caimanca chayamurcanguiari?— nircacunami.

26Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Ñucataca, señalcunata rurashcamantaca mana mashcacunguichijchu, ashtahuanpish tandata sajsajta carashcallamantami mashcacunguichij, chaica chashnatajmi. 27Chingarijlla micuillataca ama mashcashpa shamuichijchu, ashtahuanpish huiñaita mana chingarij micuita mashcaichigari. Yaya Diosca, Runa Aichayuj ñucatamari, chaita cuchun cacharca— nircami.

28Chashna nijpica:

—Shinashpaca, Taita Dios ‘Rurai’ nishcata pajtachishpa catingapajca, ¿imallatataj rurana canchij?— nishpami tapurcacuna.

29Shina nijpimi, Jesusca:

—Ñucatamari, Pai cachashca cashcata crina canguichij. Chaimari Taita Diospajta ruranaca— nircami.

30Chashna nijpi paicunaca, cashnami nircacuna:

—Can rurashcacunata ricushpa ñucanchij Canta crichunca, ¿ima señaltataj rurashpa ricuchigringui? Imallatapish ashtahuan ruranarajmi cangui. 31Dios Quillcachishcapica: “Jahua pachamanta tandatami cararca” nishcami tiyacun. Chaipi nishca shinatajmi, ñucanchij ñaupa yayacunaca shitashca pambapica, maná shuti tandata micushcacuna— nircacunami.

32Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Mana Moiseschu jahua pachamanta tandata cararca. Ñuca Yayamari cunanpish cancunamanca, jahua pacha Tandatataj caracun. Chaica chashnatajmari. 33Taita Dios cushca Tandatajca, jahua pachamanta cai pachaman uriyamushpa, cai pachapi causajcunaman causaita cujmari— nircami.

34Chashna nijpica:

—Apu, shinashpaca chai tandata punllanta carahuaiari— nircacunami.

35Shina nijpimi Jesusca, cashna cutichirca:

—Causaita cuj Tandaca ñucamari cani. Pipish Ñucapajman shamujca, manataj yaricachingachu, pipish Ñucata crijca manataj yacunachingachu. 36Shina cajpipish cancunaca, Ñucata ricushpapish mana cringuichijca. Ñamari chaitaca nircani. 37Yaya Ñucaman cushcacunallamari, Ñucapajmanca shamunga. Ñucapajman shamujtaca, pi cajpipish mana tigrachishpa cachashachu. 38Ñucaca, jahua pachamantaca quiquin munaita rurangapajca, mana uriyamurcanichu, ashtahuanpish Ñucata Cachajpaj munaita rurangapajmi uriyamurcani. 39Ñucata cachaj Yayaca, Ñucaman cushcacunata shujllatapish mana chingachishpa, shamuj punllapica tucuicunata causachichunmi munan. 40Ñucata Cachajca, pipish Churita ricushpa crijca, huiñai causaita charichunmi munan. Tucuri punllapica, Ñucami paicunataca causachisha— nircami.

41«Jahua pachamanta uriyamushca Tandami cani» nishcamantami, judiocunaca huashalla rimarcacuna.

42Paicunaca: “Caica, ¿Josepaj churi Jesustaj shiná? Paipaj yaya mamatapish rijsinchijtajmari. ¿Ima nishpataj Paica: ‘Jahua pachamantami uriyamurcani’ niricunri?” nishpami rimarcacuna.

43Chaimantami Jesusca cashna nirca:

—Ama cancunapuralla Ñucata rimacuichijchu. 44Ñucata cachaj Yaya pushamujllapimi, maijanpish Ñucapajmanca shamui tucun. Ñucapajman shamujtaca, tucuri punllapimi Ñucallataj causachisha. 45Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcallapitajmi: “Tucuicunatami Diosca yachachinga” nicun. Paicuna nishca shinaca, pipish Yayata uyashpa, Paimanta yachajcunallami ñucapajmanca shamun. 46Yayataca pi mana ricushcachu, Ñucallami ricushcani, Ñucami Yayapajmanta shamurcani. 47Chaimantami, pipish Ñucata crijca, huiñai causaita charin. Chaica chashnatajmi. 48Ñucamari causaita cuj Tanda cani. 49Cancunapaj ñaupa yayacunaca, shitashca pambapi maná shuti tandata micushpapish huañurcacunallami. 50Cai Tandaca, jahua pachamantamari uriyamurca. Maijanpish chaita micujca, mana huañungachu. 51Ñucamari jahua pachamanta uriyamushca, causaiyuj Tanda cani. Pipish cai Tandamanta micujca, huiñaita causangami. Ñuca carana Tandaca, Ñuca aichallatajmi. Cai pacha runacuna causachunmi, Ñuca aichata cusha— nircami.

52Chashna nijpi, judiocunaca: «¿Ima shinataj caica ñucanchijmanca, Paipaj quiquin aichata carangari?» nishpami, paicunapura pʼiñanacushpa rimanacurcacuna.

53Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Runa Aichayujpaj aichata mana micushpa, Paipaj yahuarta mana ubyashpaca, mana causaita charinguichijchu. 54Pipish Ñuca aichata micuj, Ñuca yahuarta ubyajllami huiñai causaita charin. Paitami tucuri punllapica causachisha. 55Ñuca aichaca micunatajmi, Ñuca yahuarca ubyanatajmi. 56Pipish Ñuca aichata micuj, Ñuca yahuarta ubyajca, Ñucahuan shujllami tucun, Ñucapish paihuan shujllami cani. 57Ñucata cachaj Yayaca causaiyujmi. Yayamantami Ñucapish causacuni. Shinallataj Ñuca aichata micujpish, Ñucamantami causanga. 58Cai tandaca, jahua pachamantataj uriyamushcami. Mana cancunapaj ñaupa yayacuna micushca maná shuti tanda shinallachu. Paicunaca chaita micushpapish, huañurcacunami. Ashtahuanpish cai Tandata micujca, huiñaitami causanga— nircami.

59Jesusca Capernaumpi, tandanacuna huasipi yachachicushpami chashnaca nirca.

Achca yachacujcunami Jesusmanta raquirishcacuna

60Jesús chashna nijta uyashpaca, Paipaj achca yachacujcunami:

—Maita mana entendipajtamari riman. ¿Pitaj uyasha ningari?— ninacurca.

61Paihuan yachashpa puricujcuna huashalla rimanacucujta yachashpami, Jesusca cashna nirca:

—¿Chashna yachachishcata uyashpaca, mancharinguichijchu? 62Runa Aichayuj ñaupa maipi cashcaman huichiyajta ricushpacarin, ¿imatashi ninguichijman? 63Diospaj Espiritumari causaita cun, aichaca mana causaita cunchu. Ñuca cancunaman rimashca shimicunaca Espiritumi, causaiyujmi. 64Chashna cajpipish, maijan cancunaca manarajmari cringuichijchu— nircami.

Jesusca ñaupamanmi maijanlla mana crina cashcata, pi Paita japichina cashcatapish yacharca. 65Chaimantami cashnapish nirca:

—Chaimantami Ñucaca “Pipish Yaya pushamujllapimi, Ñucapajmanca shamunga” nircani— nirca.

66Chaipachamantami Paihuan yachashpa puricujcunaca, achcacuna huashaman tigrashpa, ña mana Paihuan purircacuna.

67Chaimantami Jesusca, chunga ishqui yachacujcunataca:

—¿Cancunapishchu risha ninguichij?— nirca.

68Shina nijpimi Simón Pedroca, cashna nirca:

—Apunchij Jesuslla, ¿pipajmantaj rishunri? Quiquinllamari huiñai causaita cuj shimicunata rimangui. 69Cantaca causaj Taita Diospaj Churi, Quishpichij Cristo cajta rijsinchijmari, crinchijmari— nircami.

70Chashna nijpimi, Jesusca:

—Ñucamari cancunataca chunga ishquita agllarcani. Ashtahuanpish cancunapuramanta shujca, diablomari— nircami.

71Simonpaj churi Judas Iscariotetami, chashna nirca. Paimi, Jesustaca japichina carca. Judasca, chunga ishquipurallamantatajmi carca.

O Livro

João 6:1-71

Jesus alimenta 5000 homens

(Mt 14.13-21; Mc 6.30-44; Lc 9.10-17)

1Depois disso, Jesus atravessou o mar da Galileia, também conhecido como mar de Tiberíades. 2Uma multidão enorme seguia-o, pois via os sinais que fazia curando os doentes. 3Assim, Jesus subiu ao monte e sentou-se com os discípulos à sua volta. 4Estava próxima a Páscoa, a festa anual judaica. 5Em breve viu que um grande grupo de pessoas subia também a colina à sua procura. Voltando-se para Filipe, perguntou: “Filipe, onde poderemos comprar pão para alimentarmos esta gente toda?” 6Estava a experimentá-lo, pois já sabia o que ia fazer.

7Filipe respondeu-lhe: “Nem com duzentas moedas de prata6.7 Literalmente, duzentos denários. se comprava pão suficiente para dar um pedaço a cada pessoa.” 8Um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, acrescentou: 9“Está aqui um rapaz com cinco pães de cevada e alguns peixes! Mas de que serve para uma multidão tão numerosa?”

10“Digam a toda a gente que se sente”, ordenou Jesus. E todos se sentaram na colina relvada; só homens eram aproximadamente 5000. 11Jesus, pegando nos pães, deu graças a Deus e distribuiu-os entre o povo. Depois fez o mesmo com os peixes. E toda a gente comeu até estar satisfeita. 12“Agora juntem os sobejos”, disse Jesus aos discípulos, “para que nada se estrague.” 13E encheram-se doze cestos, só de sobras.

14Quando o povo se deu conta daquele grande sinal, exclamou: “Sem dúvida é este o Profeta cuja vinda temos esperado!” 15Jesus percebeu que estavam a ponto de o levar para fazer dele o seu rei. Por isso, subiu o monte, ainda mais para o alto, ficando sozinho.

Jesus anda sobre a água

(Mt 14.22-36; Mc 6.45-52)

16Ao cair da noite, os discípulos desceram à praia para o esperar. 17Como estava escuro e Jesus ainda não tinha voltado, meteram-se no barco e remaram para Cafarnaum, do outro lado do lago. 18Em breve, porém, se abateu um vendaval sobre eles, enquanto remavam, e o mar ficou bravo. 19Encontravam-se a cinco ou seis quilómetros de terra quando viram Jesus a caminhar sobre o mar e perto do barco, e ficaram cheios de medo. 20Mas ele disse-lhes: “Sou eu! Não tenham medo!” 21Fizeram-no entrar e logo o barco chegou ao destino desejado.

22Na manhã seguinte, de novo no outro lado, as multidões começaram a juntar-se na praia, pois sabiam que ele e os discípulos tinham atravessado juntos e que estes últimos tinham partido no barco, deixando-o em terra. 23Encontravam-se ali perto várias embarcações pequenas de Tiberíades, perto do local onde tinham comido o pão pelo qual o Senhor tinha dado graças. 24Quando o povo viu que nem Jesus nem os discípulos estavam ali, meteu-se nas embarcações e atravessou para Cafarnaum, a fim de o procurar.

Jesus, o pão da vida

25Quando chegaram e o encontraram, disseram: “Mestre, quando chegaste aqui?”

26Jesus retorquiu: “É realmente como vos digo: vieram ter comigo não porque viram sinais, mas porque vos alimentei e ficaram satisfeitos. 27Mas não se devem preocupar tanto com coisas que se acabam, tal como o alimento. Trabalhem antes pelo alimento que dura para a vida eterna, que o Filho do Homem vos há de dar, pois disso mesmo o Pai o encarregou.”

28Perguntaram-lhe então: “Que devemos fazer para obedecer à vontade de Deus?”

29“A vontade de Deus é que creiam naquele que ele enviou.”

30Eles responderam: “Que sinal fazes para que creiamos em ti? 31Os nossos pais comeram do maná, no deserto, como dizem as Escrituras: ‘deu-lhes pão do céu, para se alimentarem.’ ”6.31 Êx 16.4; Ne 9.15; Sl 78.24-25.

32Jesus disse: “É realmente como vos digo: não foi Moisés quem lho deu, mas meu Pai. Mas agora ele oferece-vos o verdadeiro pão do céu. 33O pão verdadeiro é aquele que foi enviado do céu por Deus e que dá a vida ao mundo.”

34“Senhor, dá-nos sempre desse pão!”

35“Eu sou o pão da vida. Quem vem a mim não terá fome. Quem crê em mim nunca terá sede. 36O pior, como vos disse, é não acreditarem, mesmo depois de me terem visto. 37Mas alguns virão ter comigo, aqueles que o Pai me deu, e a esses jamais mandarei embora. 38Eu vim do céu para fazer a vontade de Deus, que me enviou, e não a minha. 39E a vontade de Deus é esta: que eu não perca nem um só daqueles que ele me deu, antes os faça viver de novo para a vida eterna, no último dia. 40Porque a vontade de meu Pai é que todo aquele que vê o Filho, e nele crê, tenha a vida eterna, para que lhe torne a dar vida no último dia.”

41Então os judeus começaram a murmurar contra ele por dizer que era o pão do céu. 42“O quê?”, interrogavam-se. “Ele não é outro senão Jesus, filho de José, cujo pai e a mãe conhecemos. Que é isto que diz agora, que veio do céu?”

43Mas Jesus respondeu: “Não murmurem por eu ter dito isto. 44Ninguém pode vir a mim se o Pai, que me enviou, o não atrair a mim, e no último dia os trarei a todos de novo para a vida. 45Como dizem as Escrituras, ‘Todos eles serão ensinados por Deus.’6.45 Is 54.13. Aqueles que escutam o Pai e que dele aprendem serão atraídos para mim. 46Aliás, ninguém realmente vê o Pai; só eu o vi.

47É realmente como vos digo: quem crê em mim tem a vida eterna! 48Eu sou o pão da vida! 49Os vossos antepassados, no deserto, comeram o maná e morreram. 50Mas aqui está o pão que veio do céu e que dá a vida a todo aquele que o come. 51Eu sou o pão da vida que veio do céu. Quem comer deste pão viverá para sempre. A minha carne é esse pão que darei para dar vida à humanidade.”

52Então os judeus começaram a discutir entre si acerca do que queriam dizer as suas palavras. “Como nos pode este homem dar a sua carne a comer?”

53E Jesus repetiu: “É realmente como vos digo: a não ser que comam a carne do Filho do Homem e bebam o seu sangue, não têm vida em vocês mesmos. 54Mas quem comer a minha carne e beber o meu sangue tem a vida eterna e eu o ressuscitarei no último dia. 55Porque a minha carne é o alimento verdadeiro e o meu sangue é a bebida verdadeira. 56Quem come a minha carne e bebe o meu sangue está em mim e eu nele. 57Assim como eu vivo pelo Pai, que me enviou e vive eternamente, do mesmo modo, aqueles que se alimentam de mim por mim viverão. 58Eu sou o pão vindo do céu; todo aquele que comer deste pão viverá para sempre e não morrerá. Não é o caso dos vossos antepassados que comeram o maná e morreram.”

59Estas coisas ele disse enquanto ensinava na sinagoga em Cafarnaum.

Muitos discípulos abandonam Jesus

60Muitos dos seus discípulos diziam: “Isto é muito difícil de compreender. Quem é que pode aceitar estas coisas?”

61Jesus sabia que os seus discípulos se queixavam e disse-lhes: “Estas coisas chocam-vos? 62Então o que pensarão quando me virem, a mim, o Filho do Homem, voltar de novo para o céu? 63Só o Espírito Santo dá a vida eterna. Pelo poder humano jamais se receberá este dom. As palavras que eu vos disse são espírito e vida. 64Alguns de vocês, porém, não creem em mim.” Pois Jesus sabia, desde o princípio, quem não cria e quem o ia trair. 65“Era isto que eu queria dizer quando revelei que ninguém pode vir a mim a não ser que o Pai o traga.”

66Nesta altura muitos dos seus discípulos afastaram-se e abandonaram-no. 67Jesus voltou-se para os doze e perguntou-lhes: “Também se querem ir embora?”

68Simão Pedro respondeu: “Mestre, para quem iremos nós? Só tu tens as palavras que dão a vida eterna! 69Nós acreditamos nelas e sabemos que és o Santo de Deus.”

70Então Jesus informou: “Escolhi-vos a todos, mas um é um diabo.” 71Falava-lhes de Judas, filho de Simão Iscariotes, um dos doze, que o iria trair.