Juan 12 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 12:1-50

Betaniapimi Jesuspaj chaquicunataca nardohuan llihuishca

(Mat 26:6-13; Mar 14:3-9)

1Jesusca, Pascuapaj sujta punlla illajpirajmi, Lázaro causacun Betaniaman shamurca. Paitami huañushcacunapaj chaupimanta causachirca. 2Paipaj huasipimi, Jesus-huan chishita micungapaj micuita rurarcacuna. Martaca caracurcami. Jesus-huan meźapi micushpa tiyacujcunapurapica, shujca Lazaromi carca. 3Chaipimi Mariaca achca valij, imahuan mana chagrushca, nardo shuti mishquijllata ashnacujtaca shuj librata apamurca. Chaitami Jesuspaj chaquicunapi llihuishpa, ajchahuan chaquichirca. Chaimantami tucui huasi ucupish mishquijlla ashnacuj tucurca.

4Simonpaj churi Judas Iscariotemi Jesustaca japichingapaj puricurca. Paica, Jesuspaj yachacujcunapurallatajmi carca. Paimi María chashna rurajpica, cashna nirca:

5—¿Ima nishpashi cai mishquijlla ashnacujtaca, quimsa patsaj denariopi cʼatushpa, huajchacunaman mana curca?— nircami.

6Huajchacunata llaquishpatajca, mana chashna nircachu. Ashtahuanpish pai huaquichij cashca mochilapi churashca cullquita shuhuangaraicullami chashna nirca. Paica shuhuatajmi carca. 7Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Ama imata nichu. Paica Ñucata pambana punllapajmi caitaca huaquichicushca. 8Huajchacunaca, punllanta mana illangachu. Ashtahuanpish Ñucaca, mana cancunahuan causacushallachu— nircami.

9Jesús Betaniapi cashcataca, achca judiocunami yachaj chayarcacuna. Chaimantami Jesusta ricunamanpish, huañushcacunapaj chaupimanta causachishca Lazarota ricunamanpish achcacuna shamurca. 10Ashtahuanpish pushaj curacunaca, Lazarotapish huañuchingapajmi shuj yuyailla tucurcacuna. 11Lazarota causachishcamanta, achca judiocuna Jesusta crijta ricushpami, chashna yuyarcacuna.

Jesusca Jatun Mandaj shinatajmi Jerusalenman yaicushca

(Mat 21:1-11; Mar 11:1-11; Luc 19:28-40)

12Chai cayandij punllaca, fiestaman tandanacuj tucui gentecunami, ‘Jesús Jerusalenman shamucun’ nijta uyarcacuna. 13Tucui chaicunami ramoscunata aisashca, tupanaman llujshishpaca, cunga tiyashcata cashna caparircacuna:

—¡Cantaca alli ninchijmari!

¡Mandaj Diosmari Cantaca cachashca!

¡Israelcunata Jatun Mandajmari cangui!— nircacunami.

14Jesusca, shuj malta burropimi tiyarishca shamurca. Pai chashna shamunataca, Dios Quillcachishcallapitajmi:

15«Sionpi causajcunalla, ama manchaichijchu.

Riquichij, cancunata Jatun Mandajca,

malta burropi tiyarishcami shamucun» nishca tiyacun.

16Chai tucui imalla tucushcacunataca, callaripica yachacujcunaca manaraj entendircacunachu. Ashtahuanpish Jesusta Dios sumajyachishca qʼuipami, Pai imallata rurashcapish, imalla tucushcapish, Dios Quillcachishcapitaj Paimanta chashna nishca tiyacushcata yuyarircacuna.

17Huañushca Lázaro jutcupi siricujpi, Jesús cayashpa causachijtaca, achca gentecunami ricurcacuna. Paicunami, chaitaca shujtajcunamanpish huillarcacuna. 18Chai señalta rurashcata uyashcamantapishmi, chai tucui gentecunaca Jesusta tupanaman shamushcacuna carca. 19Chaimantami fariseocunaca: «Riquichij, imata mana rurai tucunguichijchu. Ashtahuanpish tucuicunamari, Paita catishpa rincuna» nishpa paicunapura ninacurca.

Jesusca Pai huañuna horas chayamushcatami huillashca

20Tauca griegocunapishmi Diosta adorangapaj fiestaman huichiyashcacuna carca. 21Paicunaca, Galileapi caj Betsaidamanta Felipepajman cʼuchuyashpami:

—Tiyito, Jesustamari ricushun nipanchij— nishpa mañarcacuna.

22Shina nijpi Felipeca, Andresmanmi huillagrirca. Chaimantami ishqui tucushpa, Jesusman huillagrircacuna. 23Jesusca cashnami nirca:

—Runa Aichayuj Ñucata sumajyachina horasca ñamari chayamushca. 24Trigo muyuca mana allpapi urmashpa pambarishpaca, paillami saquirin. Ashtahuanpish allpapi urmashpa pambarishpaca, achca granotami aparin. Chaica chashnatajmari. 25Pipish quiquin causaita cʼuyajca, chingaringami. Pipish cai pachapi causaita mana cʼuyajca, huiñaipajmi quiquin causaita huaquichinga. 26Pipish Ñucata servisha nijca, Ñucata catichunlla. Ñuca maipimi cani, Ñucata servijpish chaipimi canga. Pipish Ñucata servijtaca, Ñuca Yayapish allipimi churanga.

27Cunanca, Ñuca almaca llaquihuan huañucunmari. ¿Imatataj nishachu, imamí? ¿“Yayitolla, cai llaqui horasmantaca quishpichihuailla” nishachu, imamí? ¡Ashtahuanpish chashna tucungapajtajmari cai horasmanca chayamurcani! 28¡Yayitolla, Cambaj shutita sumajyachilla!— nircami.

Chashna nijpica jahua pachamantaca: «Ña sumajyachircanimi, cutinpish sumajyachigrinirajmi» nishpa rimashcami uyarirca.

29Chaita uyashpaca, tucui chaipi cajcunaca:

—Cʼulun ninmari— nircacunami.

Maijancunaca:

—Shuj angelmari, Paihuan rimaj yuyachin— nircacunami.

30Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Jahuamanta rimajca mana Ñuca uyachunchu rimarca, ashtahuanpish cancuna uyachunmari rimarca. 31Cunanmari cai pachapi causajcunapajca, paicuna imata ruracushcata ricuchina chayamushca. Cunanmari cai pachata mandajtaca, llujshichishpa shitana chayamushca. 32Ñucaca allpamanta jahuaman huarcushca cashpami, tucuicunata Ñucapajman cʼuchuyachisha— nircami.

33Pai ima shina huañuna cashcata huillashpami, chashna nirca. 34Chashna nijpica gentecunaca, cashnami nircacuna:

—Ñucanchijca: “Quishpichij Cristoca huiñaitami causacunlla” nishcatami, Mandashcapica uyarcanchij. ¿Ima nishpataj Canca: “Runa Aichayujca jahuaman huarcushcatajmi canga” ninguiari? ¿Chai Runa Aichayujca, pitagari?— nircacunami.

35Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Luzca, ashacamallami cancunahuan canga. Amsayajpica cancuna rishun nicushcamanca mana ri tucunguichijchu, achijpiraj ñanta japichij. Amsapi purishpaca, maita ricushcata mana yachanguichijchu. 36Achijyachij cancunahuan cajpiraj, Luzta crichigari. Chashnami Luzpaj huahuacuna canguichij— nircami.

Caicunata nishcahuan Jesusca, paicunamanta miticushpa rircallami.

Judiocunaca manataj crishcacunachu

37Judiocunapaj ñaupajpi chai tucui señalcunata rurashca cajpipish, Jesustaca manataj crircacunachu. 38Dios ima nishcata huillaj Isaías huillashca pajtachunmi, chashnaca tucurca. Paimari cashna huillashca:

«Mandaj Dioslla, ñucanchij huillashcataca, ¿pitaj crishcari?

Mandaj Dios tucuita rurai tucushcatapish, ¿pitaj chasquishcari?» nishcami.

39Chashna huillashca pajtachunmi, mana cri tucurcacuna. Isaiasllatajmi cashnapish nishca:

40«Paicunapaj ñahuicunataca, mana ricujtami rurarcani.

Paicunapaj shungutapish sinchiyachircami.

Ñahuihuan ricushpapish ama ricuchun,

shunguhuanpish ama yuyaita japichun,

Ñuca alliyachichun Ñucaman ama cutirichunmi, chashnaca rurarcani» nishcami.

41Isaiasca, Jesús sumaj cajta ricushpami chashnaca huillarca.

42Chashna cajpipish mandajcunacamami, achcacuna Jesustaca crircacuna. Ashtahuanpish tandanacuna huasimanta fariseocuna llujshichishpa cachanata manchashcallamantami, paicuna crishcataca mana huillarcacuna. 43Paicunaca, Taita Dios alli nishca canapaj randica, runacuna alli nishca cangaraicumi mana huillarcacuna.

44Jesusca sinchita rimashpami, cashna nirca: «Pipish Ñucata crijca mana Ñucallatachu crin, ashtahuanpish Ñucata Cachajtamari crin. 45Ñucata ricujca, Ñucata Cachajtamari ricun. 46Ñucaca Luz cashpami, pipish Ñucata crijca ama amsapi causachun, achijyachingapaj cai pachaman shamurcani.

47Ñuca rimashca shimita uyashpapish mana huaquichijtaca, mana Ñucachu juchachisha. Cai pachapi causajcunata juchachingapajca, mana shamurcanichu. Ashtahuanpish cai pachapi causajcunata quishpichingapajmari shamurcani. 48Pipish Ñucata pʼiñashpa, Ñuca rimashcacunata mana chasquijca pi juchachijta charinmi. Tucuri punllapica Ñuca huillashca cai shimicunallatajmi juchachinga. 49Ñucaca, mana Ñuca quiquin yuyaillamanta rimarcanichu. Ñuca Yaya mandashpa cachashcatami huillashcani, rurashcani. 50Pai mandashcaca, huiñai causaita cuj cashcataca yachanimi. Chashna cajpimi Ñuca rimashpaca, Ñuca Yaya ñucaman nishca shinallataj rimani» nircami.

Nova Versão Internacional

João 12:1-50

Jesus é Ungido em Betânia

(Mt 26.6-13; Mc 14.3-9)

1Seis dias antes da Páscoa Jesus chegou a Betânia, onde vivia Lázaro, a quem ressuscitara dos mortos. 2Ali prepararam um jantar para Jesus. Marta servia, enquanto Lázaro estava à mesa com ele. 3Então Maria pegou um frasco12.3 Grego: 1 litra. A litra era uma medida de capacidade de cerca de um terço de litro. de nardo puro, que era um perfume caro, derramou-o sobre os pés de Jesus e os enxugou com os seus cabelos. E a casa encheu-se com a fragrância do perfume.

4Mas um dos seus discípulos, Judas Iscariotes, que mais tarde iria traí-lo, fez uma objeção: 5“Por que este perfume não foi vendido, e o dinheiro dado aos pobres? Seriam trezentos denários12.5 O denário era uma moeda de prata equivalente à diária de um trabalhador braçal.”. 6Ele não falou isso por se interessar pelos pobres, mas porque era ladrão; sendo responsável pela bolsa de dinheiro, costumava tirar o que nela era colocado.

7Respondeu Jesus: “Deixe-a em paz; que o guarde para o dia do meu sepultamento. 8Pois os pobres vocês sempre terão consigo, mas a mim vocês nem sempre terão”.

9Enquanto isso, uma grande multidão de judeus, ao descobrir que Jesus estava ali, veio, não apenas por causa de Jesus, mas também para ver Lázaro, a quem ele ressuscitara dos mortos. 10Assim, os chefes dos sacerdotes fizeram planos para matar também Lázaro, 11pois por causa dele muitos estavam se afastando dos judeus e crendo em Jesus.

A Entrada Triunfal

(Mt 21.1-11; Mc 11.1-11; Lc 19.28-40)

12No dia seguinte, a grande multidão que tinha vindo para a festa ouviu falar que Jesus estava chegando a Jerusalém. 13Pegaram ramos de palmeiras e saíram ao seu encontro, gritando:

“Hosana!12.13 Expressão hebraica que significa “Salve!”, e que se tornou exclamação de louvor.

“Bendito é o que vem em nome do Senhor!”12.13 Sl 118.25,26

“Bendito é o Rei de Israel!”

14Jesus conseguiu um jumentinho e montou nele, como está escrito:

15“Não tenha medo, ó cidade12.15 Grego: filha. de Sião;

eis que o seu rei vem,

montado num jumentinho”12.15 Zc 9.9.

16A princípio seus discípulos não entenderam isso. Só depois que Jesus foi glorificado, eles se lembraram de que essas coisas estavam escritas a respeito dele e lhe foram feitas.

17A multidão que estava com ele, quando mandara Lázaro sair do sepulcro e o ressuscitara dos mortos, continuou a espalhar o fato. 18Muitas pessoas, por terem ouvido falar que ele realizara tal sinal milagroso, foram ao seu encontro. 19E assim os fariseus disseram uns aos outros: “Não conseguimos nada. Olhem como o mundo todo vai atrás dele!”

Jesus Prediz sua Morte

20Entre os que tinham ido adorar a Deus na festa da Páscoa, estavam alguns gregos. 21Eles se aproximaram de Filipe, que era de Betsaida da Galileia, com um pedido: “Senhor, queremos ver Jesus”. 22Filipe foi dizê-lo a André, e os dois juntos o disseram a Jesus.

23Jesus respondeu: “Chegou a hora de ser glorificado o Filho do homem. 24Digo verdadeiramente que, se o grão de trigo não cair na terra e não morrer, continuará ele só. Mas, se morrer, dará muito fruto. 25Aquele que ama a sua vida a perderá; ao passo que aquele que odeia a sua vida neste mundo a conservará para a vida eterna. 26Quem me serve precisa seguir-me; e, onde estou, o meu servo também estará. Aquele que me serve, meu Pai o honrará.

27“Agora meu coração está perturbado, e o que direi? Pai, salva-me desta hora? Não; eu vim exatamente para isto, para esta hora. 28Pai, glorifica o teu nome!”

Então veio uma voz dos céus: “Eu já o glorifiquei e o glorificarei novamente”. 29A multidão que ali estava e a ouviu disse que tinha trovejado; outros disseram que um anjo lhe tinha falado.

30Jesus disse: “Esta voz veio por causa de vocês e não por minha causa. 31Chegou a hora de ser julgado este mundo; agora será expulso o príncipe deste mundo. 32Mas eu, quando for levantado da terra, atrairei todos a mim”. 33Ele disse isso para indicar o tipo de morte que haveria de sofrer.

34A multidão falou: “A Lei nos ensina que o Cristo permanecerá para sempre; como podes dizer: ‘O Filho do homem precisa ser levantado’? Quem é esse ‘Filho do homem’?”

35Disse-lhes então Jesus: “Por mais um pouco de tempo a luz estará entre vocês. Andem enquanto vocês têm a luz, para que as trevas não os surpreendam, pois aquele que anda nas trevas não sabe para onde está indo. 36Creiam na luz enquanto vocês a têm, para que se tornem filhos da luz”. Terminando de falar, Jesus saiu e ocultou-se deles.

A Incredulidade dos Judeus

37Mesmo depois que Jesus fez todos aqueles sinais milagrosos, não creram nele. 38Isso aconteceu para se cumprir a palavra do profeta Isaías, que disse:

“Senhor, quem creu em nossa mensagem,

e a quem foi revelado o braço do Senhor?”12.38 Is 53.1

39Por esta razão eles não podiam crer, porque, como disse Isaías noutro lugar:

40“Cegou os seus olhos

e endureceu-lhes o coração,

para que não vejam com os olhos

nem entendam com o coração,

nem se convertam, e eu os cure”12.40 Is 6.10.

41Isaías disse isso porque viu a glória de Jesus e falou sobre ele.

42Ainda assim, muitos líderes dos judeus creram nele. Mas, por causa dos fariseus, não confessavam a sua fé, com medo de serem expulsos da sinagoga; 43pois preferiam a aprovação12.43 Grego: glória. dos homens do que a aprovação de Deus.

44Então Jesus disse em alta voz: “Quem crê em mim, não crê apenas em mim, mas naquele que me enviou. 45Quem me vê, vê aquele que me enviou. 46Eu vim ao mundo como luz, para que todo aquele que crê em mim não permaneça nas trevas.

47“Se alguém ouve as minhas palavras e não lhes obedece, eu não o julgo. Pois não vim para julgar o mundo, mas para salvá-lo. 48Há um juiz para quem me rejeita e não aceita as minhas palavras; a própria palavra que proferi o condenará no último dia. 49Pois não falei por mim mesmo, mas o Pai que me enviou me ordenou o que dizer e o que falar. 50Sei que o seu mandamento é a vida eterna. Portanto, o que eu digo é exatamente o que o Pai me mandou dizer”.