یەشوع 10 – KSS & NTLR

Kurdi Sorani Standard

یەشوع 10:1-43

خۆر بەسەر گبعۆنەوە بەردەوامە

1کاتێک ئەدۆنی سەدەقی پاشای ئۆرشەلیم بیستییەوە کە یەشوع شاری عایی گرتووە و بە تەواوی قڕی کردووە10‏:1 قڕی کردووە: لە زمانی عیبری ئەم زاراوەیە دەگەڕێتەوە بۆ شتێک یان کەسێک کە دەبەخشرێت بە یەزدان، زۆر جار بەخشینەکە بە تەواوی لە ناودەبردرێت، لێرە و لە ئایەتەکانی 28، 35، 37، 39، 40.‏، ئەوەی بە ئەریحا و پاشاکەی کرد، هەمان شتی بە عای و پاشاکەی کردووە، هەروەها دانیشتووانی گبعۆن پەیمانی ئاشتییان لەگەڵ ئیسرائیلدا بەستووە و لە نزیکیان دەژین، 2زۆر ترسا، چونکە گبعۆن شارێکی گەورە بوو، وەک یەکێک لە شارە پاشانشینەکان و لە عای گەورەتر بوو، هەموو پیاوەکانیشی پاڵەوان بوون. 3ئینجا ئەدۆنی سەدەقی پاشای ئۆرشەلیم بەدوای هۆهامی پاشای حەبرۆن و پیرامی پاشای یەرموت و یافیعی پاشای لاخیش و دەڤیری پاشای عەگلۆنیدا نارد و گوتی: 4«سەربکەون بۆ لام و یارمەتیم بدەن، لە گبعۆن دەدەین، چونکە پەیمانی ئاشتی لەگەڵ یەشوع و نەوەی ئیسرائیلدا بەستووە.»

5ئینجا هەر پێنج پاشای ئەمۆرییەکان کۆبوونەوە، پاشای ئۆرشەلیم و حەبرۆن و یەرموت و لاخیش و عەگلۆن، خۆیان و هەموو سوپاکانیان سەرکەوتن و چادریان هەڵدا لە دژی گبعۆن و جەنگیان لە دژی بەرپا کرد.

6جا دانیشتووانی گبعۆن بەدوای یەشوعدا ناردیان بۆ ئۆردوگاکە لە گلگال، پێیان گوت: «دەست لە خزمەتکارەکانت بەرمەدە. بە پەلە سەربکەوە بۆ لامان، ڕزگارمان بکە و یارمەتیمان بدە، چونکە هەموو پاشاکانی ئەمۆرییەکان ئەوانەی لە ناوچەی شاخاویدا نیشتەجێن لە دژمان گەلەکۆمەیان لێکردووین.»

7بۆیە یەشوع لە گلگالەوە لەگەڵ هەموو سوپاکە و جەنگاوەرە قارەمانەکان سەرکەوتن. 8یەزدانیش بە یەشوعی فەرموو: «لێیان مەترسە، چونکە ئەوانەم داوەتە دەست تۆ، کەسیان ناتوانێت لەبەردەمت ڕابوەستێت.»

9یەشوع بە درێژایی ئەو شەوە لە گلگالەوە سەرکەوت و لەناکاو بۆیان هات. 10یەزدانیش لەبەردەم ئیسرائیلدا سەری لێ شێواندن، لە گبعۆن بە تەواوی شکستی دان و بە ڕێگای هەورازی بێت‌حۆرۆندا ڕاوی نان، هەتا عەزێقا و مەقێدا لێیدان. 11هەروەها کاتێک لەبەردەم ئیسرائیلدا هەڵدەهاتن و لە نشێوەکەی بێت‌حۆرۆن بوون، یەزدان لە ئاسمانەوە بە تەرزەی گەورە لێیدان هەتا گەیشتنە عەزێقا و مردن. ئەوانەی کە بە تەرزە مردن زیاتر بوون لەوانەی کە نەوەی ئیسرائیل بە شمشێر کوشتیانن.

12لەو ڕۆژەدا کە یەزدان ئەمۆرییەکانی دایە دەست نەوەی ئیسرائیل، یەشوع لەگەڵ یەزداندا دوا، لەبەرچاوی ئیسرائیلدا گوتی:

«ئەی خۆر بەسەر گبعۆنەوە ڕابوەستە و

ئەی مانگ بەسەر دۆڵی ئەیالۆنەوە.

13جا خۆر ڕاوەستا و

مانگیش وەستا

هەتا گەل تۆڵەیان لە دوژمنەکانیان سەندەوە.»

ئایا ئەمە لە پەڕتووکی یاشاردا10‏:13 پەڕتووکی یاشار: دەشێت کۆکراوەی هەڵبەستە جەنگییەکان بووبێت، هەروەها لە دووەم ساموئێل 1‏:18‏ دەقێکی دیکە لەم پەڕتووکە وەرگێڕاوە.‏ نەنووسراوە؟

جا خۆر لەناو جەرگەی ئاسماندا ڕاوەستا و بۆ ماوەی یەک ڕۆژی تەواو لە ئاوابوون پەلەی نەکرد. 14وەک ئەو ڕۆژە قەت نەبووە، نە لەپێشی و نە لەپاشی کە یەزدان ئاوا گوێ لە دەنگی کەسێک بگرێت، چونکە یەزدان بۆ پاڵپشتی ئیسرائیل دەجەنگا!

15ئینجا یەشوع و هەموو ئیسرائیل گەڕانەوە بۆ ئۆردوگاکە لە گلگال.

پێنج پاشاکە کوژران

16پێنج پاشاکەش هەڵاتن و لە ئەشکەوتێکدا لە مەقێدا خۆیان شاردەوە. 17جا بە یەشوع ڕاگەیەنرا و گوترا کە پێنج پاشاکە لە ئەشکەوتێکدا لە مەقێدا خۆیان شاردووەتەوە، 18یەشوعیش گوتی: «بەردی گەورە بۆ سەر دەمی ئەشکەوتەکە تل بکەنەوە و چەند پیاوێکی بەدیارەوە دابنێن بۆ چاودێرییان. 19ئێوەش مەوەستن، بەڵکو دوای دوژمنەکانتان بکەون و لە پشتەوە لێیان بدەن، مەهێڵن بچنە ناو شارەکانیانەوە، چونکە یەزدانی پەروەردگارتان ئەوانی داوەتە دەستتان.»

20ئینجا کە یەشوع و نەوەی ئیسرائیل تەواو بوون لە لێدانیان بە گورزێکی جەرگبڕ هەتا لەناوچوون و ئەوانەی لێیان هەڵاتن چوونە ناو شارە قەڵابەندەکانەوە، 21هەموو سوپا بە سەلامەتی گەڕانەوە بۆ لای یەشوع بۆ ئۆردوگاکە لە مەقێدا. کەس نەبوو لە دژی نەوەی ئیسرائیل زمان درێژ بکات.

22ئینجا یەشوع گوتی: «دەمی ئەشکەوتەکە بکەنەوە و ئەو پێنج پاشایەم لە ئەشکەوتەکەوە بۆ بهێنە دەرەوە.» 23ئەوانیش بەم جۆرەیان کرد و ئەو پێنج پاشایەیان لە ئەشکەوتەکەوە بۆ هێنایە دەرەوە، پاشای ئۆرشەلیم و حەبرۆن و یەرموت و لاخیش و عەگلۆن. 24جا کە پاشاکانیان بۆ یەشوع هێنایە دەرەوە، یەشوع هەموو پیاوانی ئیسرائیلی بانگکرد و بە فەرماندەکانی سوپای گوت، ئەوانەی کە لەگەڵیدا ڕۆیشتبوون، «وەرنە پێشەوە و قاچتان لەسەر ملی ئەم پاشایانە دابنێن.» ئەوانیش چوونە پێش و قاچیان لەسەر ملیان دانا.

25ئینجا یەشوع پێی گوتن: «مەترسن و ورە بەرمەدەن، بەهێز و ئازابن، چونکە یەزدان ئاوا لە هەموو دوژمنەکانتان دەکات، کە ئێوە لە دژیان دەجەنگن.» 26ئینجا یەشوع لێیدان و کوشتنی، هەر پێنجیانی لەسەر پێنج دار هەڵواسی، هەتا ئێوارە بە هەڵواسراوی لەسەر دارەکان مانەوە.

27پاشان لە کاتی ئاوابوونی خۆر یەشوع فەرمانی دا، ئینجا لە دارەکان دایانگرتن و فڕێیان دانە ئەو ئەشکەوتەی خۆیان تێیدا شاردبووەوە، چەند بەردێکی گەورەشیان خستە سەر دەمی ئەشکەوتەکە، هەتا ئەمڕۆش لەوێن.

28هەر لەو ڕۆژەدا یەشوع10‏:28 یەشوع: واتا یەشوع لەگەڵ هەموو جەنگاوەرەکانی ئیسرائیل.‏ مەقێدای گرت و دایە بەر زەبری شمشێر، پاشاکەی و هەموو گیانێکی تێدا بە تەواوی قڕکرد. کەسی لێیان نەهێشت، ئەوەی بە پاشای مەقێدا کرد کە بە پاشای ئەریحای کردبوو.

گرتنی شارەکانی باشوور

29ئینجا یەشوع لەگەڵ هەموو ئیسرائیل لە مەقێداوە تێپەڕین بۆ لیڤنا، لە دژی لیڤنا جەنگان. 30یەزدان شارەکەی لەگەڵ پاشاکەی دایە دەست ئیسرائیل و بە شمشێر لێیدا، لە خۆی و هەموو گیانێک کە تێیدا بوو. کەسی لێیان نەهێشت، ئەوەی بە پاشاکەی کرد کە بە پاشای ئەریحای کردبوو.

31پاشان یەشوع لەگەڵ هەموو ئیسرائیلدا لە لیڤنایەوە تێپەڕین بۆ لاخیش، گەمارۆیان دا و لە دژی جەنگان. 32یەزدان لاخیشی دایە دەست ئیسرائیل، لە ڕۆژی دووەمدا یەشوع گرتی و دایە بەر زەبری شمشێر، لەگەڵ هەر گیانێکی زیندوو کە تێیدا بوو، هەروەک چۆن یەشوع بە لیڤنای کردبوو. 33لەو کاتەدا هۆرامی پاشای گەزەر بۆ پاڵپشتیکردنی لاخیش سەرکەوتبوو، بەڵام یەشوع لە خۆی و لەشکرەکەی دا و کەسی لێیان نەهێشت.

34ئینجا یەشوع و هەموو ئیسرائیل لە لاخیشەوە تێپەڕین بۆ عەگلۆن، گەمارۆیان دا و لە دژی جەنگان. 35هەر لەو ڕۆژەدا گرتیان و دایانە بەر زەبری شمشێر، هەر لەو ڕۆژەدا هەموو گیانێکی زیندوویان تێدا بە تەواوی قڕکرد، بە دەردی لاخیشیان برد.

36ئینجا یەشوع و هەموو ئیسرائیل لە عەگلۆنەوە سەرکەوتن بۆ حەبرۆن و لە دژی جەنگان، 37گرتیان و دایانە بەر زەبری شمشێر، لەگەڵ پاشاکەی و هەموو شارۆچکەکانی و هەموو گیانێکی زیندوو کە تێیدا بوو، کەسی لێیان نەهێشت، بە دەردی عەگلۆنیان برد، جا خۆی و هەموو گیانێکی زیندووی بە تەواوی قڕکرد کە تێیدا بوو.

38ئینجا یەشوع و هەموو ئیسرائیل گەڕانەوە بۆ دەڤیر و لە دژی جەنگان و 39گرتیان، خۆی و پاشاکەی و هەموو شارۆچکەکانی و دایانە بەر زەبری شمشێر و هەرچی گیانی زیندووی تێدابوو بە تەواوی قڕیان کرد، کەسی لێیان نەهێشت، دەڤیر و پاشاکەی بە دەردی حەبرۆن و پاشاکەی برد، هەروەک چی بە لیڤنا و پاشاکەی کردبوو.

40جا یەشوع هەموو خاکی ناوچە شاخاوییەکە و نەقەب و زوورگەکانی خۆرئاوا و قەدپاڵەکانی لەگەڵ هەموو پاشاکانیانی خستە ژێر ڕکێفی خۆی و کەسی لێیان نەهێشت، بەڵکو بە تەواوی هەموو هەناسەدانێکی لێ بڕی، هەروەک یەزدانی پەروەردگاری ئیسرائیل فەرمانی دابوو. 41یەشوع هەر لە قادێش بەرنێعەوە هەتا غەزە لێیدان، لە هەموو ناوچەی گۆشەن هەتا گبعۆن. 42یەشوع هەموو ئەو پاشایانە و خاکەکەیانی بە یەک جار گرت، چونکە یەزدانی پەروەردگاری ئیسرائیل بۆ پاڵپشتی ئیسرائیل جەنگا.

43ئینجا یەشوع لەگەڵ هەموو ئیسرائیلدا گەڕایەوە بۆ ئۆردوگاکە لە گلگال.

Nouă Traducere În Limba Română

Iosua 10:1-43

Campania din sudul Canaanului

1Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua capturase cetatea Ai și o dăduse spre nimicire1, 28, 35, 37, 39-40 Vezi nota de la 2:10., că‑i făcuse cetății Ai și regelui ei la fel cum îi făcuse Ierihonului și regelui său și că locuitorii Ghivonului încheiaseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2Atunci ei s‑au temut foarte tare, fiindcă Ghivon era o cetate mare, asemenea unei cetăți regale. Era mai mare chiar decât Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, le‑a trimis un mesaj lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachișului și lui Debir, regele Eglonului, zicând: 4„Suiți‑vă la mine și ajutați‑mă să atac Ghivonul, fiindcă a făcut pace cu Iosua și cu fiii lui Israel.“

5Cei cinci regi ai amoriților – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachișului și regele Eglonului – s‑au adunat și s‑au suit împreună cu toate oștirile lor. Ei și‑au așezat tabăra lângă Ghivon și au luptat împotriva lui.

6Bărbații Ghivonului au trimis atunci să‑i spună lui Iosua, în tabăra de la Ghilgal: „Nu‑i părăsi pe robii tăi! Suie‑te repede la noi și izbăvește‑ne! Ajută‑ne, căci toți regii amoriți care locuiesc pe munte s‑au adunat împotriva noastră!“

7Iosua s‑a suit din Ghilgal împreună cu tot poporul pregătit de război și cu toți vitejii. 8Domnul i‑a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci i‑am dat în mâna ta și niciunul nu‑ți va putea sta împotrivă!“

9După ce s‑a suit toată noaptea din Ghilgal, Iosua a venit împotriva lor pe neașteptate. 10Domnul i‑a făcut să intre în panică înaintea lui Israel, care i‑a provocat o mare înfrângere la Ghivon. El i‑a urmărit pe drumul care urcă la Bet‑Horon, nimicindu‑i pe drum până la Azeka și până la Makkeda. 11În timp ce fugeau dinaintea lui Israel, pe povârnișul de la Bet‑Horon spre Azeka, Domnul a făcut să cadă din cer asupra lor pietre mari de grindină și ei au murit. Cei care au fost nimiciți de pietrele grindinei au fost în număr mai mare decât cei uciși cu sabia de către fiii lui Israel.

12În ziua în care Domnul i‑a dat pe amoriți în mâna fiilor lui Israel, Iosua I‑a vorbit Domnului și a zis în văzul lui Israel:

„Soare, rămâi nemișcat deasupra Ghivonului

și lună, rămâi peste valea Aialon.“

13Soarele a rămas nemișcat,

iar luna s‑a oprit

până când poporul s‑a răzbunat pe dușmanii lui.

Nu este scris lucrul acesta și în „Cartea lui Iașar“13 Sau: Cartea celui drept, o veche culegere de texte epice, astăzi pierdută.?

Soarele a rămas nemișcat în mijlocul cerului și nu s‑a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14N‑a mai fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după, o zi în care Domnul să fi ascultat de glasul unui om. Căci Domnul lupta pentru Israel.

15Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors în tabăra de la Ghilgal.

Uciderea celor cinci regi amoriți

16Cei cinci regi însă fugiseră și se ascunseseră într‑o peșteră la Makkeda. 17Când i s‑a spus lui Iosua că cei cinci regi au fost găsiți ascunși într‑o peșteră la Makkeda, 18acesta a zis: „Rostogoliți niște pietre mari la gura peșterii și puneți acolo niște oameni ca să‑i păzească! 19Voi însă nu vă opriți, ci continuați să‑i urmăriți pe dușmanii voștri și să‑i loviți din urmă până îi veți nimici! Nu‑i lăsați să intre în cetățile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, a hotărât să‑i dea în mâna voastră.“

20După ce Iosua și fiii lui Israel le‑au provocat o foarte mare înfrângere, până când aceștia au fost nimiciți (supraviețuitorii care au scăpat dintre ei au intrat în cetățile fortificate), 21tot poporul s‑a întors în pace la Iosua în tabără, în Makkeda. Nimeni n‑a rostit vreun cuvânt21 Lit.: Niciun om nu și‑a ascuțit limba. împotriva fiilor lui Israel.

22Iosua a zis atunci: „Deschideți intrarea peșterii și aduceți‑i afară la mine pe cei cinci regi din peșteră!“ 23Ei au făcut întocmai: i‑au adus afară la el pe cei cinci regi din peșteră, și anume pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachișului și pe regele Eglonului. 24După ce au fost aduși acești regi înaintea lui Iosua, acesta i‑a chemat pe toți bărbații lui Israel și le‑a zis conducătorilor oamenilor de război, care merseseră cu el: „Apropiați‑vă și puneți‑vă picioarele pe gâturile acestor regi!“ Ei s‑au apropiat și și‑au pus picioarele pe gâturile lor.

25Iosua le‑a zis: „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați! Fiți tari și curajoși, fiindcă astfel va face Domnul tuturor dușmanilor voștri împotriva cărora veți lupta.“

26Apoi Iosua i‑a lovit și i‑a omorât, după care i‑a spânzurat26 Vezi nota de la 8:29. de cinci copaci și i‑a lăsat atârnați acolo până seara.

27La apusul soarelui Iosua a poruncit să fie coborâți din copaci și să fie aruncați în peștera în care se ascunseseră. La gura peșterii au pus niște pietre mari care au rămas acolo până în ziua aceasta.

28În acea zi, Iosua a cucerit Makkeda și a trecut‑o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe regele ei. A dat spre nimicire orice om care se afla în ea, nelăsând niciun supraviețuitor. I‑a făcut regelui din Makkeda la fel cum îi făcuse regelui din Ierihon.

29Apoi, din Makkeda, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Libna și au început lupta împotriva Libnei. 30Domnul a dat‑o și pe ea în mâna lui Israel, împreună cu regele ei. Israel a trecut cetatea și pe oamenii care erau în ea prin ascuțișul sabiei, nelăsând niciun supraviețuitor și i‑a făcut regelui ei la fel cum îi făcuse regelui Ierihonului.

31Din Libna, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Lachiș. Ei și‑au așezat tabăra în apropierea lui și au început lupta împotriva lui. 32Domnul a dat Lachișul în mâna lui Israel. El l‑a capturat în cea de‑a doua zi, trecând prin ascuțișul sabiei toți oamenii care erau în el, la fel cum făcuse în Libna. 33Atunci Horam, regele Ghezerului, s‑a suit ca să ajute Lachișul, dar Iosua l‑a învins, pe el și poporul lui, fără să lase vreun supraviețuitor.

34Din Lachiș, Iosua împreună cu tot Israelul au trecut la Eglon. Ei și‑au așezat tabăra lângă el și au pornit lupta împotriva lui. 35L‑au capturat în aceeași zi și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei. În aceeași zi, a dat spre nimicire pe orice om care era în el, la fel cum făcuse în Lachiș.

36Din Eglon, Iosua împreună cu tot Israelul s‑au suit spre Hebron și au luptat împotriva lui. 37L‑au capturat și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui, toate satele dimprejurul lui și pe orice om care era în el. N‑a lăsat niciun supraviețuitor, așa cum făcuse în Eglon, și l‑a dat spre nimicire pe el și pe orice om care era în el.

38Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors înspre Debir și au început lupta împotriva lui. 39L‑au capturat și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui și toate satele dimprejurul lui, și au dat spre nimicire orice om care era în el. N‑a lăsat niciun supraviețuitor. I‑a făcut Debirului și regelui său așa cum i‑a făcut Hebronului și așa cum i‑a făcut Libnei și regelui ei.

40Iosua a învins astfel întreaga țară: muntele, Neghevul40 Ținutul pustiu din sudul Canaanului, între Beer-Șeba și Kadeș-Barnea. Termenul neghev este folosit adesea pentru a indica sudul, având acest sens în unele pasaje biblice., zona deluroasă40 Vezi nota de la 9:1. și poalele munților, și pe toți regii lor. N‑a lăsat niciun supraviețuitor și a dat spre nimicire orice avea suflare, așa cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel. 41Iosua i‑a lovit de la Kadeș-Barnea până la Gaza, în întreaga regiune Goșen41 A nu se confunda cu Goșen din Delta Nilului. O denumire a unei regiuni din estul Neghevului. și până la Ghivon. 42Iosua i‑a învins pe toți acești regi și a cucerit regatele42 Este vorba, de fapt, despre orașe-stat. lor într‑o singură campanie, deoarece Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.

43Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors în tabăra de la Ghilgal.