Kurdi Sorani Standard

پەیدابوون 38:1-30

یەهودا و تامار

1یەهودا لەو سەردەمەدا براکانی بەجێهێشت و چوو بۆ لای پیاوێکی عەدولامی کە ناوی حیرە بوو. 2لەوێ یەهودا چاوی بە کچی پیاوێکی کەنعانی کەوت بە ناوی شوەع. ئیتر ئەو کچەی خواست و لەگەڵی نوست. 3ئەویش سکی پڕ بوو، کوڕێکی بوو ناوی لێنا ئێر. 4جارێکی دیکە سکی پڕ بووەوە، کوڕێکی دیکەی بوو ناوی لێنا ئۆنان. 5دیسان سکی پڕ بووەوە، کوڕێکی دیکەی بوو ناوی لێنا شالەح. کاتێک یەهودا لە کەزیب38‏:5 کەزیب: شارۆچکەیەک بووە 5 کیلۆمەتر باشووری عەدولام.‏ بوو، ئەم کوڕەی بوو.

6یەهودا ژنێکی بۆ ئێری کوڕە نۆبەرەی خۆی هێنا، ناوی تامار بوو. 7بەڵام ئێری کوڕە نۆبەرەی یەهودا لەبەردەم یەزدان بەدکار بوو، یەزدانیش لەناوی برد.

8ئینجا یەهودا بە ئۆنانی گوت: «ژنی براکەت بخوازەوە و سەرجێیی لەگەڵ بکە، بە ئەرکی برایەتی هەستە و نەوە بۆ براکەت بخەرەوە.» 9بەڵام ئۆنان دەیزانی کە منداڵەکە نابێتە هی خۆی، بۆیە هەر کاتێک سەرجێیی لەگەڵ ژنی براکەی دەکرد، تۆوەکەی خۆی دەڕژاندە سەر زەوی، بۆ ئەوەی نەوە بۆ براکەی نەخاتەوە. 10ئەم کردارەی ئەو بەلای یەزدانەوە کارێکی خراپ بوو، ئیتر ئەویشی مراند.

11یەهودا بە تاماری بووکی خۆی گوت: «لە ماڵی باوکت بە بێوەژنی دابنیشە، هەتا شالەحی کوڕم گەورە دەبێت.» لەبەر ئەوەی بیری کردەوە و گوتی: «نەوەک ئەمیشیان وەک دوو براکەی بمرێت.» تاماریش چوو لە ماڵی باوکی دانیشت.

12دوای ماوەیەکی زۆر کچەکەی شوەع کە ژنی یەهودا بوو مرد. پاش ئەوەی خەم و پەژارەیی لە دڵی یەهودا ڕەوییەوە، لەگەڵ حیرەی عەدولامی چوو بۆ تیمنا، بۆ لای ئەوانەی خوری مەڕەکانیان بۆ دەبڕییەوە.

13کاتێک بە تاماریان ڕاگەیاند: «وا خەزوورت هاتووە بۆ تیمنا، بۆ بڕینەوەی خوری مەڕەکانی،» 14ئەویش جلوبەرگی بێوەژنیی داکەند و ڕووی خۆی داپۆشی و خۆی پێچایەوە. پاشان لەبەر دەروازەی عێینەیم دانیشت، کە لەسەر ڕێگای تیمنایە، چونکە بینی وا شالەح گەورە بووە، کەچی ئەمیان نەدایێ ببێتە ژنی.

15کە یەهودا تاماری بینی، وایزانی لەشفرۆشە، چونکە ڕووی خۆی داپۆشیبوو. 16ئیتر لەسەر ڕێگاکە لایدا بەلای ئەودا و پێی گوت: «وەرە با سەرجێییت لەگەڵ بکەم،» چونکە نەیزانی ئەوە بووکەکەیەتی.

ئەویش پێی گوت: «چیم پێدەدەیت بۆ ئەوەی سەرجێییم لەگەڵ بکەیت؟»

17ئەویش گوتی: «لە ماڵاتەکەم گیسکێکت بۆ دەنێرم.»

ئەمیش گوتی: «ئەی شتێکم وەک بارمتە دەدەیتێ هەتا دەینێریت؟»

18ئەویش گوتی: «چ بارمتەیەکت بدەمێ؟»

ئەمیش گوتی: «مۆر و قەیتان و گۆچانەکەی دەستت.» ئەویش ئەمانەی دایێ و سەرجێیی لەگەڵی کرد، ئیتر سکی لێی پڕبوو. 19ئینجا هەستا و ڕۆیشت، ڕووپۆشەکەی لە خۆی کردەوە و جلوبەرگی بێوەژنی لەبەرکردەوە.

20هەر لەو ماوەیەدا یەهودا گیسکەکەی بە هاوڕێ عەدولامییەکەیدا نارد بۆ ئەوەی بارمتەکە لە دەست ژنەکە وەربگرێتەوە. بەڵام ئەو نەیبینییەوە. 21ئیتر پرسیاری لە خەڵکی ئەو ناوە کرد و گوتی: «ئەرێ ئەو ئافرەتە لەشفرۆشەی38‏:21 بەپێی باوەڕی ئایینی کەنعانی بۆ بەردارکردنی کێڵگە لەگەڵ لەشفرۆشی نزرگە جووت دەبوون. هەندێک لە نەوەی ئیسرائیل ئەم باوەڕەی کەنعانییەکانیان پەیڕەو کردووە. بڕوانە دواوتار 23‏:17‏-18.‏ لە نزرگە لە کەناری ڕێی عێینەیم بوو لەکوێیە؟»

ئەوانیش گوتیان: «ئەم ناوە هیچ ئافرەتێکی لەشفرۆشی لێ نەبووە.»

22ئەویش گەڕایەوە لای یەهودا و پێی گوت: «نەمبینییەوە. خەڵکەکەی ئەو ناوەش گوتیان: ”هیچ ئافرەتی لەشفرۆش لەو ناوەدا نییە.“»

23یەهوداش گوتی: «با بۆ خۆی هەڵیانبگرێت نەوەک ڕیسوا بین. ئەوەتا ئەم گیسکەم بۆ ناردووە، بەڵام تۆ ئەوت نەبینییەوە.»

24نزیکەی سێ مانگ دوای ئەوە بە یەهودا ڕاگەیەنرا و گوترا: «تاماری بووکت لەشفرۆشی کردووە، بەهۆی ئەو لەشفرۆشییەوە سکیشی پڕە.»

یەهوداش گوتی: «بیهێننە دەرەوە بۆ ئەوەی بسووتێنرێت!»

25ئەوە بوو کە هێنرایە دەرەوە، ناردییە لای خەزووری و گوتی: «سکم لەو پیاوە پڕە کە خاوەنی ئەمانەیە.» هەروەها گوتی: «وردبەرەوە و بزانە ئەم مۆر و قەیتان و گۆچانە هی کێیە؟»

26یەهوداش ئەوانی ناسییەوە و گوتی: «ئەو لە من ڕاستودروستترە، لەبەر ئەوەی نەمداوە بە شالەحی کوڕم.» دوای ئەمە ئیتر سەرجێیی لەگەڵی نەکردەوە.

27کە هاتە سەر منداڵبوون، دووانەیەک38‏:27 جمک‏ لە سکی بوو. 28لە کاتی منداڵبوونی یەکێکیان دەستی هێنایە دەرەوە، مامانەکەش دەزووێکی سووری لە دەستی بەست و گوتی: «ئەمەیان یەکەم جار هاتە دەرەوە.» 29بەڵام کە دەستی کێشایەوە دواوە، براکەی هاتە دەرەوە، مامانەکەش گوتی: «ئەوە بۆ هەڵتکوتا، دەک هەڵبکوترێتە سەرت!» ئەمەیان ناونرا پێرێز38‏:29 پێرێز: واتە هەڵکوتان.‏. 30لەدوای براکەی، کە دەزووە سوورەکە بە دەستییەوە بوو، هاتە دەرەوە. ئەمەشیان ناونرا زەرەح38‏:30 زەرەح: واتە سوورە یان بریقەدار.‏.

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 38:1-30

Iuda și Tamar

1În vremea aceea, Iuda a plecat de la frații săi și s‑a stabilit lângă un adulamit pe nume Hira. 2Iuda a văzut‑o acolo pe fiica unui canaanit, al cărui nume era Șua, a luat‑o de soție și a intrat la ea2, 18 Vezi nota de la 16:2.. 3Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu căruia Iuda i‑a pus numele Er. 4A rămas din nou însărcinată și a mai născut un fiu. Și ea i‑a pus numele Onan. 5A născut iarăși un alt fiu și ea i‑a pus numele Șela. Iuda era la Chezib când l‑a născut ea.

6Iuda i‑a luat o soție lui Er, întâiul său născut; numele ei era Tamar. 7Dar Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău în ochii Domnului, astfel că Domnul l‑a omorât. 8Atunci Iuda i‑a zis lui Onan: „Intră la soția fratelui tău și împlinește‑ți față de ea datoria de cumnat8 Vezi Deut. 25:5-10, obicei cunoscut drept „legea leviratului“ (lat.: levir înseamnă cumnat).: ridică‑i o sămânță fratelui tău.“ 9Dar pentru că știa că sămânța nu va fi a lui, Onan o vărsa9 Sensul verbului ebraic este a distruge, a ruina. pe pământ ori de câte ori intra la soția fratelui său, ca să nu‑i dea o sămânță fratelui său. 10Ceea ce făcea el era rău în ochii Domnului, așa că Domnul l‑a omorât și pe el. 11Atunci Iuda i‑a zis nurorii sale, Tamar: „Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește fiul meu Șela.“ Căci își spunea: „Să nu cumva să moară și acesta, ca frații săi.“ Astfel, Tamar s‑a întors în casa tatălui ei.

12Au trecut multe zile, și soția lui Iuda, fiica lui Șua, a murit. După ce a fost mângâiat, Iuda s‑a suit la Timna împreună cu prietenul său, adulamitul Hira, la cei care‑i tundeau oile. 13Tamarei i s‑a spus: „Iată că socrul tău se suie la Timna, ca să‑și tundă oile.“ 14Atunci ea și‑a schimbat hainele de văduvă și s‑a acoperit cu un văl. S‑a înfășurat și s‑a așezat la intrarea în Enayim, care se află în drum spre Timna, fiindcă văzuse că, deși Șela crescuse, ea nu‑i fusese dată de soție.

15Când Iuda a văzut‑o, a crezut că este o prostituată, pentru că avea fața acoperită. 16El s‑a îndreptat spre ea, de‑a lungul drumului, și i‑a zis:

– Lasă‑mă, te rog, să intru la tine!

Căci nu știa că este nora sa.

Ea a întrebat:

– Ce‑mi vei da, dacă intri la mine?

17El a răspuns:

– Îți voi trimite un ied din turmă.

Ea a zis:

– Doar dacă îmi dai o garanție până îl vei trimite.

18El a întrebat:

– Ce garanție să‑ți dau?

Atunci ea a zis:

– Sigiliul18 Sigiliul era cilindric sau plat, fiind prins de un șnur și purtat la gât. Era folosit la parafarea documentelor din lut și purtând cu sine identitatea posesorului. tău, șnurul tău și toiagul din mâna ta.

El i le‑a dat și a intrat la ea, iar ea a rămas însărcinată prin el. 19După aceea ea s‑a ridicat și a plecat. Apoi și‑a dat jos vălul și s‑a schimbat în hainele ei de văduvă.

20Când Iuda a trimis iedul prin prietenul său adulamit, ca să ia garanția de la femeie, acesta n‑a mai găsit‑o.

21El i‑a întrebat pe oamenii din acel loc, zicând:

– Unde este hierodula21 Prostituată sacră. Termenul ebraic diferă de cel din v. 15, Hira încercând probabil să acopere faptul că Iuda s‑a culcat cu o prostituată obișnuită. Prostituatele de la temple erau respectate, pe când cele obișnuite erau tratate cu dispreț. care stătea lângă drum, la Enayim?

Ei au răspuns:

– N‑a fost aici nicio hierodulă.

22El s‑a întors la Iuda și a zis:

– N‑am găsit‑o. Mai mult, oamenii din acel loc au zis: „N‑a fost nicio hierodulă aici.“

23Iuda a răspuns:

– Să păstreze pentru ea ce a luat. Altfel, ne vom face de râs. Iată, eu am trimis acest ied, dar n‑ai mai găsit‑o.

24Cam după trei luni, lui Iuda i s‑a spus:

– Tamar, nora ta, s‑a prostituat și iată că a rămas și însărcinată în urma curviilor ei.

Iuda a zis:

– Scoateți‑o afară ca să fie arsă.

25În timp ce era scoasă afară, ea i‑a trimis vorbă socrului ei, zicând: „Bărbatul ale căruia sunt aceste lucruri m‑a lăsat însărcinată. Recunoaște, te rog, ale cui sunt sigiliul, șnurul și toiagul.“ 26Iuda le‑a recunoscut și a zis: „Ea este mai puțin vinovată decât mine, pentru că nu am dat‑o de soție fiului meu Șela.“ Și nu s‑a mai culcat niciodată cu ea26 Lit.: n‑a mai cunoscut‑o, un eufemism ebraic cu sensul de: a avea relații sexuale..

27Când i‑a venit vremea să nască, iată că în pântecul ei erau gemeni. 28În timpul nașterii, unul dintre ei a scos mâna. Moașa i‑a apucat‑o și a legat‑o cu un fir cărămiziu, zicând: „Acesta a ieșit primul!“ 29Dar el și‑a tras mâna înapoi și iată că a ieșit fratele său. Atunci ea a zis: „Ce spărtură ai făcut!“ De aceea i s‑a pus numele Pereț29 Pereț înseamnă Spărtură.. 30După aceea a ieșit fratele său, cel cu firul roșu legat la mână, și i s‑a pus numele Zerah30 Zerah înseamnă Roșu aprins..