Hoffnung für Alle

2. Chronik 1:1-18

König Salomos Regierungszeit und der Bau des Tempels

(Kapitel 1–9)

König Salomo bittet um Weisheit

(1. Könige 3,4‒15)

1Salomo, Davids Sohn, wurde ein bedeutender König. Der Herr, sein Gott, stand ihm bei und ließ seine Macht immer größer werden.

2Eines Tages rief Salomo die führenden Männer Israels zu sich: die Hauptleute und Offiziere, die Richter, die Stammes- und Sippenoberhäupter. 3Er ging mit ihnen zu der Opferstätte nach Gibeon, wo das heilige Zelt stand. Mose, der Diener des Herrn, hatte es einst in der Wüste errichtet, damit das Volk dort Gott begegnen konnte. 4Die Bundeslade hatte David bereits von Kirjat-Jearim nach Jerusalem geholt und sie in ein Zelt gestellt, das er dort für sie errichtet hatte. 5Der bronzene Altar aber, den Bezalel, der Sohn von Uri und Enkel von Hur, gebaut hatte, stand in Gibeon vor dem Zelt des Herrn. Dort versammelten sich Salomo und die Israeliten. 6Dann ließ der König auf dem bronzenen Altar tausend Tiere als Brandopfer verbrennen.

7In der Nacht darauf erschien ihm Gott und sprach zu ihm: »Erbitte von mir, was du willst!« 8Salomo antwortete: »Schon meinem Vater David hast du sehr viel Gutes getan. Und nun hast du mich zu seinem Nachfolger gemacht. 9Du lässt mich ein Volk regieren, das so unzählbar ist wie der Staub auf der Erde. Herr, mein Gott, so bitte ich dich nun, dass du die Zusage erfüllst, die du meinem Vater David gegeben hast! 10Gib mir Weisheit und Verständnis, damit ich dieses Volk richtig führen kann. Denn wie könnte ich sonst ein so großes Volk gerecht regieren?«

11Da sagte Gott zu Salomo: »Ich freue mich, dass du dir nicht großen Besitz, Geld oder Ansehen gewünscht hast, auch nicht den Tod deiner Feinde oder ein langes Leben. Du hast mich um Weisheit und Verständnis gebeten, weil du mein Volk richtig führen willst, über das ich dich zum König eingesetzt habe. 12Du sollst bekommen, worum du mich gebeten hast: Weisheit und Verständnis. Aber ich will dir auch so viel Besitz, Geld und Ansehen geben, wie es kein König vor dir hatte und auch keiner nach dir haben wird.«

13Am nächsten Tag verließ Salomo die Opferstätte in Gibeon, wo das heilige Zelt stand. Er kehrte nach Jerusalem zurück und regierte von dort aus über sein Volk.

Salomos Reichtum und Ansehen

(1. Könige 10,26‒29)

14Salomo besaß 1400 Streitwagen und 12.000 Pferde. Teils brachte er sie in den Städten unter, die er eigens dafür gebaut hatte, teils am königlichen Hof in Jerusalem. 15Silber und Gold waren zu seiner Zeit in Jerusalem so gewöhnlich wie Steine, und das kostbare Zedernholz gab es in so großen Mengen wie das Holz der Maulbeerfeigenbäume im jüdischen Hügelland. 16Salomo kaufte seine Pferde in Ägypten und in Zilizien1,16 Wörtlich: Kuë. – Vermutlich ein Ort in Zilizien (der heutigen Türkei)., wo seine Händler sie abholten und gleich bezahlten. 17Auch Streitwagen kaufte Salomo in Ägypten. Für einen Wagen bezahlte er 600 Silberstücke, für ein Pferd 150 Silberstücke. Seine Händler belieferten auch die Könige der Hetiter und der Syrer.

Die ersten Vorbereitungen für den Tempelbau

(1. Könige 5,15‒32)

18Salomo beschloss, einen Tempel für den Herrn und einen Königspalast zu bauen.

Nouă Traducere În Limba Română

2 Cronici 1:1-17

Prima vedenie a lui Solomon

(1 Regi 3:4-15)

1Solomon, fiul lui David, și‑a întărit domnia, iar Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el și l‑a înălțat foarte mult. 2Solomon a vorbit întregului Israel – căpeteniilor peste mii și peste sute, judecătorilor, tuturor conducătorilor lui Israel și capilor de familii. 3Apoi Solomon împreună cu întreaga adunare s‑au dus pe înălțimea care era în Ghivon, căci acolo se afla Cortul Întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, robul Domnului, îl făcuse în pustie. 4Chivotul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim și dus în locul pe care David i‑l pregătise, căci el îi întinsese un cort la Ierusalim. 5Însă altarul de bronz pe care‑l făcuse Bețalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla tot acolo, înaintea Tabernaculului Domnului. Solomon și adunarea L‑au căutat pe Domnul acolo. 6Solomon s‑a dus înaintea Domnului, acolo, la altarul de bronz, la Cortul Întâlnirii, și a adus pe el o mie de arderi‑de‑tot.

7În noaptea aceea, Dumnezeu i S‑a arătat lui Solomon și i‑a zis:

– Cere ce vrei să‑ți dau!

8Solomon I‑a răspuns lui Dumnezeu:

– Tu ai arătat o mare îndurare8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului [peste tot în carte]. față de tatăl meu, David, și m‑ai făcut rege în locul lui. 9Acum, Doamne Dumnezeule, întărește‑Ți promisiunea făcută tatălui meu, David, căci Tu m‑ai făcut rege peste un popor numeros ca pulberea pământului. 10De aceea dă‑mi înțelepciune și cunoștință ca să pot conduce poporul acesta. Căci cine poate judeca10-11 Cu sensul de a conduce. acest popor al Tău atât de numeros?

11Dumnezeu i‑a răspuns lui Solomon:

– Pentru că aceasta a fost dorința inimii tale și nu ai cerut nici bogăție, nici belșug, nici glorie, nici moartea dușmanilor tăi și nici viață lungă, ci ai cerut înțelepciune și cunoștință pentru a‑Mi putea judeca poporul peste care te‑am făcut rege, 12înțelepciunea și cunoștința îți sunt date. Mai mult, îți voi da asemenea bogății, averi și glorie, cum nu s‑a mai văzut la niciunul din regii care au trăit înaintea ta și nici nu se va mai vedea la nimeni după tine.

13După aceea, Solomon a plecat de la înălțimea din Ghivon, unde se afla Cortul Întâlnirii, s‑a întors la Ierusalim și a domnit peste Israel.

Administrarea regatului de către Solomon

(1 Regi 10:26-29; 2 Cron. 9:25-28)

14Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai,14 Sau: călăreți. pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și împreună cu el, la Ierusalim. 15Regele a făcut ca argintul și aurul să fie, în Ierusalim, la fel de obișnuite precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă15 Sau: din Șefelah, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului și țărmul Mediteranei.. 16Caii lui Solomon erau aduși din Egipt16 Sau: din Muzur; sau: din Musri, în Capadocia (Asia Mică). și din Kue16 Probabil Cilicia, în Asia Mică.; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preț stabilit. 17Ei cumpărau un car din Egipt cu șase sute de șecheli17 Aproximativ 7 kg. de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de șecheli17 Aproximativ 2 kg.. Tot astfel, prin mâna lor, se aduceau cai și care pentru toți regii hitiților și pentru regii Aramului.