Ezekiel 16 – HLGN & NTLR

Ang Pulong Sang Dios

Ezekiel 16:1-63

Ang Jerusalem Pareho sang Babayi nga Nagapanginlalaki

1Nagsiling ang Ginoo sa akon, 2“Tawo, pahibalua ang Jerusalem sa iya makangilil-ad nga mga binuhatan. 3Silinga siya nga ako, ang Ginoong Dios, nagasiling sa iya: ‘Isa ikaw ka Canaanhon! Ang imo amay isa ka Amornon, kag ang imo iloy isa ka Hithanon. 4Kag sang imo pagkatawo wala sing may nag-atipan sa imo. Wala sing may nag-utod sang imo pusod, wala sing may naghugas sa imo, ukon naghaplas sa imo sang asin, ukon nagputos sa imo sang lampin. 5Wala gid sing may nagkabalaka sa paghimo sini nga mga butang sa imo; wala gid sing may naluoy sa imo. Sa baylo, ginhaboy ka sa latagon, kag ginpakamalaot ka halin sang adlaw sang imo pagkatawo.

6“ ‘Pero sang maagyan ko ikaw nga nagaligid sa imo dugo, ginsilingan ko ikaw nga mabuhi ka gid. 7Ginpadako ko ikaw pareho sa isa ka tanom sa latagon. Nagdako ka kag nangin dalaga.16:7 dalaga: Indi klaro ang buot silingon sang Hebreo sini. Nagdako ang imo mga titi kag nagtubo ang imo balahibo,16:7 nagtubo… balahibo: ukon, naglaba ang imo buhok pero hublas ka lang gihapon.

8“ ‘Sang maagyan ko ikaw liwat, nakita ko nga puwede ka na pangasaw-on. Gani gintabunan ko sang akon kunop ang imo pagkahublas, kag nagpromisa ako sa imo nga palanggaon ko ikaw. Naghimo ako sang kasugtanan sa imo, kag nangin akon ikaw. Ako, ang Ginoong Dios, ang nagasiling sini.

9“ ‘Dayon ginhugasan ko ang mga dugo sa imo lawas, kag ginhaplasan ko ikaw sang lana. 10Dayon ginpabayuan ko ikaw sang malahalon nga bayo nga linen kag seda nga binordahan, kag ginpasuksukan sang panit nga sandalyas. 11Ginpasuksukan ko ikaw sang mga alahas: mga pulseras kag kulintas. 12Ginpasuksukan ko man ikaw sang singsing para sa ilong, mga aritos, kag korona. 13Gani ginpatahom ko ikaw sang bulawan kag pilak. Ang imo bayo linen kag seda nga binordahan, kag ang imo pagkaon halin sa maayo nga klase nga harina, dugos, kag lana sang olibo. Puwerte sa imo katahom, kag daw sa rayna ka. 14Nangin bantog ka sa mga nasyon tungod sa imo puwerte nga katahom nga akon ginhatag sa imo. Ako, ang Ginoong Dios, ang nagasiling sini.

15“ ‘Pero nagsalig ka sa imo katahom, kag gin-gamit mo ang imo pagkabantog sa imoral nga pagpakigrelasyon. Nagpagamit ka sa bisan sin-o lang nga lalaki nga nagaagi, kag nagpaayaw sila sa imo.16:15 kag nagpaayaw sila sa imo: Indi klaro ang buot silingon sang Hebreo sini. 16Gin-gamit mo ang iban mo nga mga bayo sa pagpatahom sa mga simbahan sa mataas nga mga lugar, nga sa diin ginahimo mo ang imo imoral nga pagpakigrelasyon. Indi kuntani ina dapat matabo. 17Gin-gamit mo man ang mga bulawan kag pilak nga mga alahas nga ginhatag ko sa imo sa pagpahimo sang mga dios-dios nga lalaki kag ginsimba mo ini. Pareho lang nga nagpanginlalaki ka! 18Ginpabayuan mo ini nga mga dios-dios sang imo mga bayo nga binordahan, kag ginhalad mo sa ila ang akon lana kag insenso. 19Ginhalad mo man sa ila ang pagkaon nga ginhatag ko sa imo halin sa maayo nga klase nga harina, dugos, kag lana sang olibo. Ginhalad mo ini bilang halad nga mahamot. Huo, amo gid ina ang natabo. Ako, ang Ginoong Dios, ang nagasiling sini.

20“ ‘Ginkuha mo man ang imo mga anak nga lalaki kag babayi nga imo ginbata sa akon kag ginhalad mo bilang pagkaon sa mga dios-dios. Indi ka pa bala kontento sa imo imoralidad? 21Ginpamatay mo ang akon mga anak kag ginhalad sa mga dios-dios. 22Sa tanan mo nga makangilil-ad nga ginahimo kag imoralidad wala mo gid gindumdom kon daw ano ang pagtatap ko sa imo sang bataon ka pa, sadtong tion nga hublas ka pa kag nagaligid sa imo dugo.

23“ ‘Ako, ang Ginoong Dios, nagasiling nga kaluluoy ka gid! Wala labot sining tanan nga kalautan nga imo ginhimo, 24nagpatindog ka pa sang mga simbahan para sa imo mga dios-dios sa mga plasa 25kag sa mga kanto sang mga dalan. Kag didto gindagtaan mo ang imo katahom, kag nagpagamit ka sa kay bisan sin-o lang nga lalaki nga nagaagi didto. Nagadugang nga nagadugang ang imo imoralidad. 26Nagpakigrelasyon ka sa mga Egiptohanon, ang imo kaingod nga makihilawason. Nakapaakig gid sa akon ang imo padayon nga imoralidad. 27Gani ginsilutan ko ikaw kag ginpagamay ang imo teritoryo. Gintugyan ko ikaw sa imo mga kaaway nga mga Filistinhon, kag bisan sila natingala sang imo binastos nga pagginawi.

28“ ‘Nagpakigrelasyon ka man sa mga taga-Asiria, kay wala ka pa gid maayawi. Kag pagkatapos sina, wala ka pa gihapon maayawi. 29Nagdugang pa gid ang imo imoralidad kay nagpakigrelasyon ka man sa mga taga-Babilonia, ang lugar sang mga negosyante, pero wala ka pa gid maayawi.

30“ ‘Ako, ang Ginoong Dios, nagasiling nga kadali sa imo madala. Amo gani nga nahimo mo ato nga mga butang subong sang isa ka lampingasan nga babayi nga nagabaligya sang iya lawas. 31Nagpatindog ka sang mga simbahan para sa imo mga dios-dios, sa mga kanto sang mga dalan kag sa mga plasa. Sobra ka pa kalain sang sa mga babayi nga nagabaligya sang ila lawas tungod kay wala ka nagapabayad sa paghulid sa imo. 32Isa ikaw ka babayi nga nagapanginlalaki! Mas gusto mo pa nga maghulid sa iban nga lalaki sang sa imo bana. 33Nagapabayad ang mga babayi nga nagabaligya sang ila lawas, pero ikaw iya amo pa ang nagahatag sang regalo sa imo mga kerido agod maganyat mo sila nga magpalapit sa imo sa pagpakighilawas. 34Lain ka sang sa mga babayi nga nagabaligya sang ila lawas. Wala sing may nagahagad sa imo sa pagpakighilawas; ikaw mismo ang nagapanghagad. Wala ka nagapabayad; ikaw pa gani ang nagabayad. Gani lain ka gid iya.

35“ ‘Gani, ikaw nga imoral, pamatii ang akon mensahi. 36Ako, ang Ginoong Dios, nagasiling: Ginpakita mo ang imo pagkahublas kag ginhatag mo ang imo lawas sa imo mga kerido tungod sa imo imoralidad. Ginsimba mo ang imo makangilil-ad nga mga dios-dios, kag ginpamatay mo ang imo mga anak bilang halad sa ila. 37Tungod sining imo mga ginhimo, tipunon ko ang tanan mo nga mga kerido nga imo ginkawilihan—ang imo ginhigugma pati man ang imo ginkainitan. Tipunon ko sila halin sa bisan diin sa pagkontra sa imo, kag ubahan ko ikaw sa ila atubangan kag makita nila ang imo pagkahublas. 38Silutan ko ikaw sa imo pagpanginlalaki kag pagpamatay. Kag sa akon puwerte nga kaakig, patyon ko ikaw. 39Itugyan ko ikaw sa mga kamot sang imo mga kerido, kag panggub-on nila ang imo mga simbahan nga para sa imo mga dios-dios. Ubahan ka nila kag panguhaon ang matahom mo nga mga alahas, kag bayaan ka nila nga hublas. 40Ipasalakay ka nila sa grupo sang mga tawo nga magabato sa imo kag magatadtad sa imo sang espada. 41Sunugon nila ang imo mga balay kag silutan ka nila sa atubangan sang madamo nga mga babayi. Untaton ko ang imo imoral nga pagpakigrelasyon kag ang imo pagbayad sa imo mga kerido. 42Dayon maumpawan na ako sa akon puwerte nga kaakig sa imo, kag indi na ako maakig sa imo.

43“ ‘Ginkalimtan mo kon daw ano ang pagtatap ko sa imo sang bataon ka pa. Sa baylo, ginpaakig mo ako sa imo mga ginhimo. Gani ako, ang Ginoong Dios, nagasiling nga silutan ko gid ikaw suno sa imo mga ginhimo. Indi bala naghimo ka sang binastos nga buhat dugang sa tanan mo nga makangilil-ad nga mga binuhatan?

44“ ‘May mga tawo nga nagasiling sini nga hulubaton sa imo: “Kon ano ang iloy amo man ang anak.” 45Pareho ka gid sa imo iloy nga nagtamay sa iya bana kag mga anak. Kag pareho ka man sa imo mga utod nga babayi nga nagtamay sa ila mga bana kag mga anak. Ang imo iloy isa ka Hithanon kag ang imo amay isa ka Amornon. 46Ang magulang mo nga babayi amo ang Samaria nga ara nagaestar sa aminhan upod sa iya mga anak nga babayi.16:46 iya mga anak nga babayi: buot silingon, ang iya mga pumuluyo; ukon, ang mga baryo sa iya palibot. Amo man sa bersikulo 48, 49, 53, 55, 57. Ang imo manghod nga babayi amo ang Sodom, nga ara nagaestar sa bagatnan upod sa iya mga anak nga babayi. 47Ginsunod mo ang ila pagginawi kag ang ila makangilil-ad nga mga binuhatan. Kag sa malip-ot lang nga tion sobra pa ang imo ginhimo sang sa ila. 48Ako, ang Ginoong Dios nga buhi, nagasugid sing matuod nga ang Sodom nga imo utod kag ang iya mga anak nga babayi wala makahimo sang pareho sang ginhimo mo kag sang imo mga anak nga babayi. 49Ang sala sang Sodom nga imo utod amo ang pagkamatinaas-taason. Siya kag ang iya mga anak nga babayi bugana sang pagkaon kag matawhay ang pangabuhi, pero wala gid sila nagbulig sa mga kubos kag imol. 50Sa ila pagkamatinaas-taason naghimo sila sang makangilil-ad nga mga butang sa akon panulok, gani ginlaglag ko sila sang makita ko ang ila ginhimo.

51“ ‘Bisan ang Samaria wala makahimo sang katunga sang imo mga sala. Mas madamo nga makangilil-ad nga mga butang ang imo ginhimo sang sa imo mga utod nga babayi, gani daw mas matarong pa sila sang sa imo tungod sa tanan nga kalautan nga imo ginhimo. 52Dapat mahuya ka tungod nga ang imo sala puwerte kalain sang sa sala sang imo nga utod nga babayi. Kon ikomparar, daw mas matarong pa sila sang sa imo. 53Pero magaabot ang tion nga ibalik ko ang maayo nga kahimtangan sang Sodom kag sang Samaria, pati sang ila mga anak nga babayi. Ibalik ko man ang imo maayo nga kahimtangan, pero kaupod nila, 54agod mahuya ka sa tanan mo nga ginhimo, kay tungod sining mga malaot nga ginhimo mo nagguwa nga daw mas maayo sila sang sa imo. 55Huo, ibalik ko ang maayo nga kahimtangan sang imo mga utod nga babayi—ang Sodom kag Samaria, pati ang ila mga anak nga babayi. Kag amo man ini ang matabo sa imo kag sa imo mga anak nga babayi. 56Ginhikayan mo sadto ang Sodom sang bugalon ka pa 57kag sang wala pa mabuyagyag ang imo pagkamalaot. Pero karon pareho ka na sa iya; ginahikayan ka man sang mga pumuluyo sang Edom16:57 Edom: Amo ini sa Syriac kag sa iban nga mga kopya sang Hebreo. Sa kalabanan nga mga kopya sang Hebreo, sa Septuagint, kag sa Latin Vulgate, Aram. kag sang mga lugar sa palibot sini, kag sang mga pumuluyo sang Filistia. Ini sila nga ara sa imo palibot nagayaguta sa imo. 58Pagaantuson mo ang silot tungod sa imo binastos kag makangilil-ad nga mga binuhatan. Ako, ang Ginoo, ang nagasiling sini.’ ”

59Amo pa gid ini ang ginasiling sang Ginoong Dios: “Silutan ko ikaw sing bagay sa imo, kay ginbaliwala mo ang akon promisa paagi sa paglapas sang aton kasugtanan. 60Pero tumanon ko ang kasugtanan nga akon ginhimo sa imo sang bataon ka pa, kag magahimo ako sa imo sang kasugtanan nga magapadayon sa wala sing katapusan. 61Dayon madumduman mo kon daw ano ang imo pagginawi sang una kag mahuya ka, labi na kon himuon ko ang imo mga utod nga babayi, ang Samaria kag Sodom, nga mangin imo mga anak, bisan tuod indi sila sakop sang akon kasugtanan sa imo. 62Palig-unon ko ang akon kasugtanan sa imo, kag mahibaluan mo nga ako amo ang Ginoo. 63Dumdumon mo ang imo mga sala kag mahuya ka, kag daw indi ka na maghambal sa puwerte nga kahuya kon patawaron ko na ang tanan mo nga ginhimo. Ako, ang Ginoong Dios, ang nagasiling sini.”

Nouă Traducere În Limba Română

Ezechiel 16:1-63

Ierusalimul, mireasa necredincioasă a lui Dumnezeu

1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, fă‑i cunoscute Ierusalimului urâciunile 3și spune‑i: «Așa vorbește Stăpânul Domn către Ierusalim: prin origine și naștere ești din țara canaaniților: tatăl tău era amorit, iar mama ta – hitită. 4La nașterea ta, în ziua în care te‑ai născut, ombilicul tău nu a fost tăiat, nu ai fost scăldată în apă, ca să fii curățată, nu ai fost frecată cu sare și nici înfășurată în scutece. 5Nimănui nu i‑a fost milă și nu s‑a îndurat de tine ca să‑ți facă unul din aceste lucruri. Ai fost aruncată pe câmp, pentru că ai fost disprețuită chiar din ziua în care te‑ai născut.

6Atunci Eu am trecut pe lângă tine și te‑am văzut zbătându‑te în propriul tău sânge. Și, în timp ce tu erai în sângele tău, ți‑am zis: ‘Trăiește!’ Da, în timp ce tu erai în sângele tău, Eu ți‑am zis: ‘Trăiește!’ 7Te‑am făcut să te înmulțești ca florile câmpului; ai crescut, te‑ai făcut mare și te‑ai gătit cu podoabe7 Probabil o metaforă pentru maturizarea fizică a femeii.. Sânii ți s‑au rotunjit și ți‑a crescut părul. Dar erai tot goală și neacoperită.

8Când am trecut pe lângă tine, M‑am uitat la tine și iată că îți venise vremea, vremea dragostei. Atunci Mi‑am întins peste tine poala hainei8 Simbol al căsătoriei. Vezi Rut 3:9. Mele, ți‑am acoperit goliciunea, am făcut jurământ față de tine și am intrat în legământ cu tine, zice Stăpânul Domn. Și ai devenit a Mea.

9Te‑am scăldat în apă, te‑am spălat de sângele de pe tine și te‑am uns cu ulei. 10Te‑am îmbrăcat cu haine brodate, te‑am încălțat cu sandale din piele trainică10 Vezi nota de la Ex. 25:5., te‑am îmbrăcat cu in subțire și te‑am gătit cu mătase. 11Te‑am împodobit cu podoabe, ți‑am pus brățări la mâini și lănțișor la gât. 12Ți‑am dat inel pentru nas, ți‑am pus cercei la urechi și coroană frumoasă pe cap. 13Astfel, ai fost împodobită cu aur, cu argint și cu veșminte scumpe din in subțire și din mătase. Ai mâncat făină aleasă, miere și ulei. Te‑ai făcut tot mai frumoasă și ai ajuns chiar regină. 14Ți‑ai făcut un nume printre neamuri datorită frumuseții tale, căci aceasta era deplină datorită măreției Mele pe care o pusesem peste tine, zice Stăpânul Domn.

15Dar te‑ai încrezut în frumusețea ta și te‑ai prostituat pe măsura renumelui tău. Ți‑ai revărsat desfrânările asupra tuturor trecătorilor și frumusețea ta a devenit a fiecăruia.15 Sensul ultimei părți a versetului este nesigur. 16Ai luat din hainele tale, ți‑ai făcut înălțimi viu colorate și te‑ai prostituat pe haine. Așa ceva nu s‑a mai întâmplat și nu se va mai întâmpla vreodată. 17Ți‑ai luat podoabele tale frumoase din aur și din argint, pe care Eu ți‑l dădusem, ți‑ai făcut chipuri de bărbați și te‑ai prostituat cu ele. 18Ți‑ai luat apoi hainele brodate, ca să le acoperi, iar untdelemnul și tămâia Mea le‑ai pus înaintea lor. 19Hrana Mea pe care ți‑o dădusem – făina aleasă, untdelemnul și mierea pe care ți le dădusem să le mănânci – tu le‑ai închinat lor, ca să le fie o aromă plăcută. Așa s‑a întâmplat, zice Stăpânul Domn.

20Ai luat fiii și fiicele pe care Mi‑i născuseși și i‑ai sacrificat pentru ei ca dar de mâncare. Și acestea sunt numai o parte din desfrânările tale. 21Mi‑ai sacrificat fiii și i‑ai dat lor, trecându‑i prin foc în cinstea acestora. 22În mijlocul tuturor urâciunilor și desfrânărilor tale nu ți‑ai amintit de zilele tinereții, când erai goală și te zbăteai în propriul tău sânge.

23Vai! Vai de tine, zice Stăpânul Domn. După toate relele pe care le‑ai săvârșit, 24ți‑ai mai construit și un sanctuar înalt și ți‑ai făcut câte o înălțime în fiecare piață. 25La capătul fiecărei străzi ți‑ai construit o înălțime și ți‑ai făcut disprețuită frumusețea, desfăcându‑ți picioarele înaintea fiecărui trecător și înmulțindu‑ți desfrânările. 26Te‑ai prostituat cu egiptenii, vecinii tăi cu trupul plin de vlagă, și ți‑ai înmulțit desfrânările, ca să Mă mânii. 27De aceea, iată, Mi‑am întins mâna împotriva ta și ți‑am redus partea hotărâtă ție. Te‑am dat pe mâna celor ce te urau, adică a filistencelor, care până și ele s‑au rușinat de calea ta desfrânată. 28Apoi te‑ai prostituat și cu asirienii, pentru că erai nesătulă. Te‑ai prostituat, dar tot nu te‑ai săturat. 29Ți‑ai înmulțit desfrânările cu Caldeea, țara negustorilor, dar nici cu aceasta nu te‑ai săturat.

30Cât de decăzută trebuie să‑ți fie inima, zice Stăpânul Domn, de ai făcut toate aceste lucruri, întocmai ca o prostituată nerușinată! 31Totuși, când ți‑ai construit sanctuare înalte la fiecare capăt de stradă și ți‑ai făcut înălțimi în fiecare piață, nu ai fost ca o prostituată, căci ai luat în derâdere plata, 32ci ca o soție adulteră care‑i preferă pe străini în locul soțului ei. 33Tuturor prostituatelor li se dau daruri, dar în cazul tău tu ai fost cea care ai dat cadouri tuturor amanților tăi. Le‑ai dat mită ca să vină la tine din toate părțile, pentru desfrânare. 34În ce privește desfrânările tale, ai fost diferită de celelalte femei, pentru că tu nu ai avut căutare ca prostituată, căci, în loc să primești plată, ai dat plată. De aceea ai fost diferită.

35Prin urmare, prostituato, ascultă Cuvântul Domnului! 36Așa vorbește Stăpânul Domn: pentru că ți‑ai risipit avuția36 Sau: ai dat frâu liber poftei. și ți‑ai expus goliciunea prin desfrânările tale cu amanții și cu toți idolii urâciunilor tale, cărora le‑ai dat sângele fiilor tăi, 37de aceea, iată, îi voi strânge laolaltă pe toți amanții cu care te‑ai desfătat, pe toți aceia pe care i‑ai iubit și pe toți aceia pe care i‑ai urât. Îi voi strânge împotriva ta din toate părțile și îți voi expune goliciunea înaintea lor. Și astfel ei îți vor vedea întreaga goliciune. 38Te voi judeca sub acuzația de adulter și vărsare de sânge și vei gusta cât de sângeroasă este furia și gelozia Mea. 39Te voi da în mâinile lor, astfel că ei îți vor dărâma sanctuarele cele înalte, îți vor zdrobi înălțimile, te vor dezbrăca de hainele tale, îți vor lua podoabele tale frumoase și te vor lăsa goală și neacoperită. 40Vor veni împotriva ta în grup, te vor omorî cu pietre și te vor tăia cu săbiile. 41Îți vor da foc caselor și te vor judeca înaintea ochilor multor femei. Voi pune astfel capăt prostituției tale și nu îți vei mai plăti iubiții. 42Apoi voi da odihnă furiei Mele îndreptate împotriva ta și voi îndepărta de la tine gelozia Mea; Mă voi liniști și nu voi mai fi mânios.

43Pentru că nu ți‑ai amintit de zilele tinereții tale, ci M‑ai stârnit prin toate aceste lucruri, iată, îți voi întoarce calea asupra capului tău, zice Stăpânul Domn. Nu tu ai adăugat desfrânări la toate urâciunile tale?

44Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine următoarea zicală: ‘Cum e mama, așa este și fiica!’ 45Tu ești fiica mamei tale, care și‑a detestat soțul și fiii, și ești sora surorilor tale, care și‑au detestat soții și fiii. Mama voastră a fost hitită, iar tatăl vostru – amorit. 46Sora ta cea mare a fost Samaria. Ea locuia la nord46 Sau: la stânga. În acea perioadă, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. de tine împreună cu fiicele ei. Sora ta cea mică a fost Sodoma. Ea locuia la sud46 Sau: la dreapta; vezi nota precedentă. de tine împreună cu fiicele ei. 47Tu nu numai că ai umblat pe căile lor și ai săvârșit urâciunile lor, ci, în scurt timp, te‑ai pervertit mai mult decât ele în toate căile tale. 48Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că sora ta, Sodoma, și fiicele ei n‑au făcut ceea ce tu și fiicele tale ați făcut.

49Iată care a fost nelegiuirea surorii tale, Sodoma: era mândră, îmbuibată de hrană, ea și fiicele ei trăind în lâncezeală și nepăsare. Ele nu sprijineau mâna săracului și a nevoiașului. 50S‑au îngâmfat și au săvârșit urâciuni înaintea Mea. Când am văzut ce fac, le‑am îndepărtat. 51Iar Samaria nu a păcătuit nici pe jumătate din cât ai păcătuit tu. Urâciunile tale au fost mai multe decât ale lor. De fapt prin toate urâciunile pe care le‑ai săvârșit, le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte. 52De aceea poartă‑ți și tu rușinea cu care le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte! Căci păcatele tale, care te‑au făcut mai vrednică de dispreț decât ele, le‑au făcut pe ele să pară mai drepte decât tine! Acum, fii și tu rușinată și poartă‑ți rușinea care le‑a făcut pe surorile tale să pară drepte!

53Îi voi aduce însă înapoi atât pe captivii lor – pe captivii Sodomei și ai fiicelor ei și pe captivii Samariei și ai fiicelor ei – cât și pe captivii tăi alături de ei, 54ca și tu să‑ți porți rușinea și să fii umilită pentru tot ce ai făcut! Le vei fi astfel o pricină de mângâiere. 55Când sora ta, Sodoma, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte și sora ta, Samaria, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte, atunci te vei întoarce și tu împreună cu fiicele tale, la starea voastră de dinainte. 56Nu aminteai nimic de Sodoma, sora ta,56 Sau: Oare nu aminteai de Sodoma, sora ta în ziua mândriei tale, 57înainte de a ți se descoperi răutatea. Acum însă tu ești de batjocura fiicelor Edomului și a tuturor vecinelor lor, a fiicelor filistenilor, a celor ce te disprețuiesc de pretutindeni! 58Vei purta acum pedeapsa pentru desfrânarea ta și pentru urâciunile tale, zice Domnul

Promisiunea unui legământ veșnic

59Așa vorbește Stăpânul Domn: «Îți voi face la fel cum ai făcut și tu, tu care ai disprețuit jurământul, rupând legământul. 60Dar Îmi voi aminti de legământul făcut cu tine în tinerețea ta și voi încheia cu tine un legământ veșnic. 61Atunci îți vei aminti de căile tale și‑ți va fi rușine când le vei primi pe sora ta cea mare și pe sora ta cea mică. Ți le voi da ca surori, dar nu pe temeiul legământului Meu făcut cu tine. 62Eu voi încheia legământul Meu cu tine și vei ști astfel că Eu sunt Domnul. 63Când voi face ispășire pentru tot ce ai făcut, îți vei aduce aminte de trecutul tău, îți va fi rușine și nu vei mai deschide niciodată gura din cauza umilinței în care te vei afla, zice Stăpânul Domn.»“