Knijga O Kristu

Matej 17:1-27

Preobrazba

(Mk 9:2-13; Lk 9:28-36)

1Nakon šest dana povede Isus sa sobom Petra, Jakova i njegova brata Ivana visoko u goru, u osamu. 2Tu se pred njima preobrazi: lice mu zasja poput sunca, a haljine mu postanu bijele poput svjetlosti. 3Uto se pojave Mojsije i Ilija i počnu razgovarati s Isusom. 4Petar reče: “Gospodine, dobro je što smo ovdje! Ako hoćeš, napravit ću ovdje tri sjenice: jednu za tebe, jednu za Mojsija i jednu za Iliju.”

5Dok je to još govorio, prekrije ih svijetao oblak, a iz njega se začuje glas: “Ovo je moj ljubljeni Sin, moja radost! Njega slušajte!”

6Silno prestrašeni, učenici popadaju licem prema zemlji.

7Isus im priđe, dotakne ih i reče: “Ustanite! Ne bojte se!” 8Oni podignu pogled, ali nisu vidjeli nikoga osim Isusa. 9Dok su silazili s gore, Isus im zapovjedi da nikome ne govore što su vidjeli sve dok Sin Čovječji ne uskrsne od mrtvih.

10Učenici ga upitaju: “Zašto pismoznanci tvrde da prije Mesije mora doći Ilija?”

11Isus odgovori: “Ilija nesumnjivo najprije mora doći i sve opet staviti na svoje mjesto. 12Ali vam kažem da je Ilija već došao, ali ga nisu prepoznali pa su s njim postupili kako im se prohtjelo. I Sin Čovječji će također trpjeti od njihovih ruku.” 13Učenici tada shvate da im je to govorio o Ivanu Krstitelju.

Isus iscjeljuje opsjednutog dječaka

(Mk 9:14-29; Lk 9:37-43)

14Kad su stigli do mnoštva, Isusu pristupi neki čovjek, padne pred njim na koljena 15i reče: “Gospodine, smiluj se mojemu sinu jer je padavičar i teško trpi. Često padne u vatru ili u vodu. 16Doveo sam ga tvojim učenicima, ali ga oni nisu mogli izliječiti.”

17“Nevjerni i opaki rode!” reče Isus. “Koliko dugo još moram biti s vama? Dokle vas moram podnositi? Dovedite mi ga!” 18Tada zaprijeti zloduhu te on iziđe iz dječaka koji istog časa ozdravi.

19Zatim učenici nasamo upitaju Isusa: “Zašto mi nismo mogli istjerati tog zloduha?”

20“Zbog svoje nevjere”, reče im on. “Zaista vam kažem, da imate vjere kao je sitno gorušičino zrno i da kažete ovoj gori: Premjesti se onamo!—ona bi se premjestila. Ništa vam ne bi bilo nemoguće.”17:20 U nekim je rukopisima dodan i 21. stih.

Isus ponovno pretkazuje svoju smrt

(Mk 9:30-32; Lk 9:43-45)

22Kad su se skupili u Galileji, Isus im reče: “Sin Čovječji bit će predan ljudima u ruke. 23Ubit će ga, ali on će treći dan uskrsnuti.” Učenici se silno ražaloste.

Plaćanje hramskoga poreza

24Kad su stigli u Kafarnaum, pristupe Petru ubirači hramskoga poreza i upitaju ga: “Zar vaš učitelj ne plaća porez?”

25“Plaća!” odgovori Petar. Zatim uđe u kuću, a Isus ga presretne pitanjem: “Što misliš, Šimune, ubiru li zemaljski kraljevi porez ili carinu od svojih ili od tuđih sinova?”

26Kad on odgovori: “Od tuđih”, Isus mu reče: “Sinovi su, dakle, oslobođeni. 27Ali da ih ne sablaznimo, pođi k moru i baci udicu. Prvoj ribi koju uhvatiš otvori usta, pa ćeš unutra naći novčić. Uzmi ga pa im njime plati za mene i za sebe.”

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 17:1-27

Schimbarea la față

(Mc. 9:2-13; Lc. 9:28-36)

1După șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele acestuia, și i-a dus deoparte, pe un munte înalt. 2Acolo I s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. Fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit strălucitoare ca lumina. 3Și iată că li s-au arătat Moise și Ilie, stând de vorbă cu El.

4Petru I-a zis4 Lit.: Petru, răspunzând, I-a zis. lui Isus:

– Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.

5În timp ce vorbea el, iată că un nor strălucitor i-a acoperit. Și iată că un glas din nor a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea! De El să ascultați!5 Vezi Deut. 18:15.

6Când au auzit glasul, ucenicii s-au aruncat cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte tare.

7Dar Isus S-a apropiat și i-a atins, zicând:

– Ridicați-vă și nu vă temeți!

8Când și-au ridicat privirea, n-au mai văzut pe nimeni în afară de Isus singur.

9În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicând:

– Să nu spuneți nimănui despre această viziune, până când nu va fi înviat Fiul Omului dintre cei morți.

10Ucenicii L-au întrebat, zicând:

– Atunci de ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?

11Isus, răspunzând, a zis:

– Într-adevăr, Ilie vine și va reașeza toate lucrurile. 12Dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, însă ei nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el tot ce-au vrut. Tot așa urmează să sufere și Fiul Omului din cauza lor.

13Atunci ucenicii au înțeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.

Vindecarea unui băiat demonizat

(Mc. 9:14-29; Lc. 9:37-43)

14Când au ajuns la mulțime, un om s-a apropiat de El, a îngenuncheat înaintea Lui 15și I-a zis:

– Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic15 Vezi nota de la 4:24. și suferă cumplit! Cade adesea în foc și adesea în apă! 16L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece.

17Isus, răspunzând, a zis:

– O, generație necredincioasă și pervertită! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l aici la Mine!

18Isus a mustrat demonul, iar acesta a ieșit din el. Și băiatul a fost vindecat chiar în ceasul acela.

19Atunci ucenicii s-au dus deoparte la Isus și au zis:

– Noi de ce n-am putut să-l alungăm?

20El le-a răspuns:

– Din cauza puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință ca un bob de muștar20 Sămânța de muștar este folosită ca metaforă a micimii și a lucrului neînsemnat atât în evanghelii (Matei, Marcu și Luca), cât și în scrierile rabinice. În cazul de față, accentul nu cade pe mărimea credinței, ci pe prezența ei și pe capacitatea ei de a lucra., ați zice acestui munte: „Mută-te de aici, acolo!“, iar el s-ar muta. Nimic nu v-ar fi imposibil! 21Dar acest fel de demoni nu ies afară decât prin rugăciune și post.

Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa

(Mc. 9:30-32; Lc. 9:43-45)

22În timp ce erau adunați în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului urmează să fie predat22 Verbul poate însemna și a trăda. Totuși, sensul literal este a preda. în mâinile oamenilor. 23Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va fi înviat.“ Ei s-au întristat foarte tare.

Taxa pentru Templu

24Când au ajuns în Capernaum, au venit la Petru cei ce încasau cele două drahme24 Gr.: didrachma, echivalentul a jumătate de șechel sau a 2 denari, echivalentul plății pentru 2 zile de muncă; taxa anuală, cerută fiecărui bărbat de peste 20 ani (vezi Ex. 30:13; 2 Cron. 24:9; Neem. 10:32). În regiune, în perioada NT, circulau trei tipuri de monede: cele imperiale (după standard roman), cele provinciale (după standard grecesc) și cele locale (șechelul). pentru Templu și l-au întrebat:

– Învățătorul vostru nu plătește cele două drahme pentru Templu?

25El le-a răspuns:

– Ba da.

Când Petru a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând:

– Ce crezi, Simone? De la cine strâng regii pământului tributuri sau taxe? De la fiii lor sau de la străini?

26Petru I-a răspuns:

– De la străini.

Isus i-a zis:

– Așadar, fiii sunt liberi. 27Totuși, ca să nu-i facem să se poticnească, du-te la mare, aruncă undița și trage afară primul pește care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi un stater27 Monedă din argint valorând o tetradrahmă (2 didrahme).. Ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.