Knijga O Kristu

Matej 23:1-39

Isus opominje vjerske poglavare

(Mk 12:38-39; Lk 11:39-52; 20:45-46)

1Tada Isus reče mnoštvu i svojim učenicima: 2“Pismoznanci i farizeji službeni su tumači Svetoga pisma.23:2 U grčkome: su zasjeli na Mojsijevu stolicu. 3Zato činite i slušajte sve što vam kažu, ali nemojte slijediti njihov primjer jer oni sami ne čine ono što druge poučavaju. 4Tlače vas teškim teretom vjerskih zahtjeva, a ni prstom ne žele maknuti da vam taj teret pomognu nositi.

5Sve što čine, čine zato da ih ljudi vide. Trude se da ono što na sebi nose u znak pobožnosti—kutijice sa stihovima iz Svetoga pisma na čelu ili oko ruke te rese na odjeći—bude što veće i što duže. 6Na gozbama vole sjediti na pročelju stola, a u sinagogama na počasnome mjestu. 7Godi im kad ih ljudi pozdravljaju na javnim mjestima i kad ih zovu ‘Učitelju’.23:7 U grčkome: Rabbi.

8Vi nikome nemojte dopustiti da vas zove učiteljem jer imate samo jednoga učitelja, a svi ste vi ravnopravna braća i sestre.23:8 U grčkome: svi ste vi braća. 9I ne zovite nikoga ovdje na zemlji Ocem jer imate samo jednoga Oca—onoga na nebesima. 10I ne dajte da vas tko naziva vođom jer imate samo jednoga vođu: Krista. 11Tko je najveći među vama, neka vam bude sluga! 12Tko sebe uzvisuje, bit će ponižen, a ponizni će biti uzvišeni.

13Teško vama, pismoznanci i farizeji! Licemjeri! Zatvarate pred ljudima vrata u nebesko kraljevstvo. Sami ne ulazite u njega, a ne dopuštate da uđu ni oni koji bi htjeli.23:13 U nekim je rukopisima dodan i 14. stih: Teško vama, pismoznanci i farizeji! Bestidno lišavate udovice njihovih dobara, a prikrivate se dugim molitvama u javnosti. Zato ćete vam kazna biti veća.

15Teško vama, pismoznanci i farizeji! Licemjeri! Obilazite morem i kopnom da biste pridobili jednog sljedbenika, a kad vam postane sljedbenikom, učinite od njega sina paklenoga dvostruko gorega nego što ste i sami!

16Teško vama! Slijepi vođe! Tvrdite: ‘Zakune li se tko Hramom, to ne vrijedi. Ali zakune li se hramskim zlatom, onda ga zakletva obvezuje.’ 17Slijepe budale! Pa što je veće—zlato ili Hram koji posvećuje zlato? 18I još kažete: ‘Zakune li se tko žrtvenikom, to ne vrijedi. Ali zakune li se darom koji je na njemu, zakletva ga obvezuje.’ 19Slijepci! Što je veće? Žrtveni dar ili žrtvenik koji ga posvećuje? 20Tko se zakune žrtvenikom, kune se njime i svime što je na njemu. 21A tko se zakune Hramom, kune se njime i Onime koji u njemu prebiva. 22Tko se zakune nebom, kune se Božjim prijestoljem i Bogom koji na njemu sjedi.

23Teško vama, pismoznanci i farizeji! Licemjeri! Jer revno namirujete čak i desetinu metvice, i kopra, i kima, a zanemarujete ono najvažnije u Zakonu: pravednost, milosrđe i vjernost. Treba davati desetinu, ali ne smijete zanemarivati važnije stvari.23:23 U grčkome: Ovo je trebalo činiti, a ono ne propuštati. 24Slijepi vođe! Procjeđujete vodu da ne biste s njom popili i komarca, a kadri ste, ne opazivši, progutati i cijelu devu!

25Teško vama, pismoznanci i farizeji! Licemjeri! Toliko se trudite očistiti svoju čašu i zdjelu izvana, a napunili ste ih svojim grabežom i pohlepom. 26Slijepi farizeju! Očisti najprije ono što je u čaši, pa će i izvana biti čista.

27Teško vama, pismoznanci i farizeji! Vi ste poput obijeljenih grobova. Izvana izgledaju lijepo, a iznutra su prepuni mrtvačkih kostiju i svakojake prljavštine! 28Tako i vi ljudima izvana izgledate pravednima, a iznutra ste prepuni licemjerja i bezakonja.

29Teško vama, pismoznanci i farizeji! Licemjeri! Vi prorocima gradite grobnice i pravednicima kitite spomenike 30pa kažete: ‘Da smo živjeli u doba svojih otaca, ne bismo sudjelovali u prolijevanju proročke krvi.’ 31Tako sami protiv sebe svjedočite da ste sinovi onih koji su ubijali proroke. 32Dovršite, dakle, to što su oni započeli!23:32 U grčkome: Dopunite mjeru svojih otaca!

33Zmije! Leglo zmijsko! Kako ćete izbjeći osudi pakla? 34Šaljem vam, evo, proroke, mudrace i pismoznance. Neke ćete od njih ubiti i raspeti, druge bičevati po sinagogama i progoniti od grada do grada 35tako da na vas padne sva pravedna krv prolivena na zemlji, od krvi pravednog Abela pa do krvi Zaharije, sina Barahijina, kojega ste ubili između Hrama i žrtvenika. 36Zaista vam kažem, sva će ta krv pasti na ovaj naraštaj!”

Isus tuži nad Jeruzalemom

(Lk 13:34-35)

37“Jeruzaleme, Jeruzaleme, koji ubijaš proroke i kamenuješ Božje poslanike! Koliko sam puta htio okupiti tvoju djecu kao što kvočka skuplja piliće pod krila, ali niste htjeli! 38A sada će ti, eto, kuća biti napuštena. 39I kažem vam, nećete me više vidjeti sve dok ne uzviknete: ‘Blagoslovljen koji dolazi u ime Gospodnje!’”23:39 Vidjetii Psalam 118:26.

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 23:1-39

Modul de viață ipocrit al cărturarilor și fariseilor

(Mc. 12:38-39; Lc. 11:43-46; 20:45-46)

1Atunci Isus a vorbit mulțimilor și ucenicilor Săi, 2zicând: „Cărturarii și fariseii stau pe scaunul lui Moise. 3Deci să faceți și să păziți toate lucrurile pe care vi le spun ei, dar să nu faceți după faptele lor, pentru că ei zic, dar nu fac. 4Ei leagă poveri grele și dificil de purtat și le așază pe umerii oamenilor, dar ei înșiși nici măcar cu degetul nu vor să le miște.

5Toate faptele lor sunt făcute pentru a fi văzuți de oameni. Astfel, își fac filacterele5 Cutiuțe din piele, purtate pe frunte și pe brațul stâng, conținând versetele din: Ex. 13:1-10; Ex. 13:11-16; Deut. 6:4-9; Deut. 11:13-21. largi și ciucurii lungi, 6iubesc locul de onoare la mese, scaunele de onoare în sinagogi 7și saluturile în piețe și le place să fie numiți de oameni: «Rabbi»7-8 Rabbi înseamnă mai marele meu, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală. Sau Învățătorule, Maestre..

8Dar voi să nu vă numiți «Rabbi», căci Unul singur este Învățătorul vostru, iar voi toți sunteți frați. 9Și «tată» să nu numiți pe nimeni pe pământ, căci Unul singur este Tatăl vostru, și anume cel ceresc. 10Nici să nu vă numiți «învățători», căci Unul singur este Învățătorul vostru, și anume Cristos. 11Cel mai mare dintre voi va fi slujitorul vostru. 12Oricine se înalță pe sine, va fi smerit, și oricine se smerește, va fi înălțat.

Isus îi acuză pe liderii religioși

(Lc. 11:39-42, 44, 47-52)

13Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor înaintea oamenilor. Nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre!

14Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi devorați casele văduvelor și faceți rugăciuni lungi de ochii lumii. De aceea veți primi o condamnare mult mai mare.

15Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi înconjurați marea și uscatul pentru a face un prozelit, dar când ajunge astfel, faceți din el de două ori mai mult un fiu al Gheenei15 Vezi nota de la 5:22. decât sunteți voi!

16Vai de voi, călăuze oarbe, care ziceți: «Dacă cineva jură pe Templu, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă cineva jură pe aurul Templului, este dator să-și țină jurământul17Nesăbuiți și orbi! Căci cine este mai mare: aurul sau Templul, care sfințește aurul? 18Voi mai ziceți: «Dacă cineva jură pe altar, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este dator să-și țină jurământul19Nesăbuiți și orbi! Căci cine este mai mare: darul sau altarul, care sfințește darul? 20Prin urmare, cel ce jură pe altar, jură pe el și pe tot ce este pe el, 21iar cel ce jură pe Templu, jură pe el și pe Cel Ce locuiește în el. 22De asemenea, cel ce jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel Ce stă pe el.

23Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi dați zeciuială din mentă, din mărar și din chimion, dar neglijați cele mai importante lucruri din Lege: judecata, mila și credincioșia.23 Sau: credința. Pe acestea trebuia să le faceți, iar pe acelea să nu le neglijați. 24Călăuze oarbe, care strecurați țânțarul, dar înghițiți cămila!24 Fariseii mai stricți își strecurau cu foarte mare atenție apa de băut, ca nu cumva să înghită vreun țânțar, cel mai mic dintre animalele necurate (vezi Lev. 11:20). În același timp, ei înghițeau, figurat vorbind, cel mai mare dintre animalele necurate (vezi Lev. 11:4).

25Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi curățați pe din afară paharul și farfuria, dar pe dinăuntru sunt pline de jaf și de necumpătare! 26Fariseu orb! Curăță mai întâi paharul și farfuria pe dinăuntru, ca să fie curate și pe din afară!

27Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi vă asemănați cu mormintele văruite27 Mormintele erau văruite periodic pentru a fi vizibile și a nu fi atinse (vezi Num. 19:11-22)., care pe din afară arată frumos, dar înăuntru sunt pline de oasele celor morți și de orice fel de necurăție! 28Tot așa și voi, pe din afară vă arătați drepți oamenilor, dar pe dinăuntru sunteți plini de ipocrizie și de fărădelege.

29Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi zidiți mormintele profeților și împodobiți mormintele celor drepți 30și spuneți: «Dacă noi am fi trăit în zilele strămoșilor30, 32 Lit.: taților. noștri, n-am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui profeților!» 31Astfel, voi înșivă mărturisiți că sunteți fii ai celor ce i-au ucis pe profeți! 32Umpleți deci măsura strămoșilor voștri!

33Șerpilor! Pui de vipere! Cum veți scăpa de judecata Gheenei33 Vezi nota de la 5:22.?! 34De aceea, iată, vă trimit profeți, înțelepți și cărturari! Pe unii dintre ei îi veți omorî și îi veți răstigni, iar pe alții îi veți biciui în sinagogile voastre și îi veți persecuta din cetate în cetate, 35ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat, care a fost vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia35 Uciderea lui Abel este relatată în Gen. 4:8, iar cea a lui Zaharia, fiul lui Iehoiada, în 2 Cron. 24:20-22. În canonul iudaic al VT, Cronici era ultima carte, Isus referindu-se, așadar, la întreaga istorie a martirajului în VT., pe care l-ați ucis între Templu și altar! 36Adevărat vă spun că toate aceste lucruri vor veni peste generația aceasta.

Plângere asupra Ierusalimului

(Lc. 13:34-35)

37Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să-ți adun copiii, așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n-ați vrut! 38Iată, casa vă este lăsată pustie! 39Căci vă spun că, de acum încolo, nicidecum nu Mă veți mai vedea până când nu veți zice: «Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!»39 Vezi Ps. 118:26.