以斯帖记 8 – CCB & NTLR

Chinese Contemporary Bible (Simplified)

以斯帖记 8:1-17

犹太人获拯救

1当天,亚哈随鲁王把犹太人的仇敌哈曼的家产赐给以斯帖王后。末底改也来到王面前,因为以斯帖陈明了他们的亲属关系。 2王摘下自己的戒指,就是从哈曼手中取回的,赐给末底改以斯帖末底改管理哈曼的家产。

3以斯帖又俯伏在王的脚前,流泪哀求王废掉亚甲哈曼加害犹太人的阴谋。 4王向以斯帖伸出金杖,以斯帖就起来站在王面前, 5说:“王若愿意,我若得到王的恩宠,王若认为好,并且喜悦我,就请王降旨,废除亚甲哈米大他的儿子哈曼阴谋灭绝各省犹太人的谕旨。 6我怎能忍心看我本族的人受害?我怎能忍心看我的亲族被杀?” 7亚哈随鲁王对以斯帖王后和犹太末底改说:“我已把哈曼的家产赐给以斯帖,并把他吊在木架上了,因为他想害犹太人。 8现在,你们尽可奉王的名写谕旨给犹太人,用王的戒指盖印,因为奉王的名所写、用王的戒指盖印的谕旨是不可废除的。”

9三月,即西弯月二十三日,王的书记被召来,按照末底改的一切吩咐用各省的文字和各族的语言,包括犹太人的文字和语言写谕旨,传给从印度古实的一百二十七省的犹太人、总督、省长和官员。 10末底改亚哈随鲁王的名写谕旨,用王的戒指盖印,让信差骑王室快马送往各地。 11-12谕旨上说,王准许各城的犹太人在十二月,即亚达月十三日,聚集起来自卫,铲除、杀光、灭尽各族各省攻击他们的仇敌及其儿女、妻子,夺取仇敌的财物。 13谕旨的抄本颁布到各省,昭告各族,使犹太人在那天预备好向仇敌报仇。 14信差接到王的命令,急忙骑上王室快马上路。在书珊城也颁布了谕旨。

15末底改身穿蓝色和白色朝服,头戴大金冠,披着紫色细麻布外袍,从王那里出来,书珊城的人都欢呼雀跃。 16犹太人高兴欢喜,感到快乐光荣。 17各省各城,凡谕旨所到之处,犹太人都欢喜快乐,设宴庆祝。许多当地人因惧怕犹太人而入了犹太籍。

Nouă Traducere În Limba Română

Estera 8:1-17

Remedierea crizei

1În acea zi, împăratul Ahașveroș i‑a dat împărătesei Estera proprietatea lui Haman, dușmanul iudeilor, iar Mardoheu a ajuns înaintea împăratului, căci Estera îi spusese că erau rude. 2Împăratul și‑a scos de pe deget inelul cu sigiliul imperial, pe care‑l luase înapoi de la Haman, și i l‑a dat lui Mardoheu. Iar Estera l‑a pus pe Mardoheu stăpân peste proprietatea lui Haman.

3Apoi Estera s‑a dus din nou înaintea împăratului și i‑a vorbit. A căzut la picioarele lui, a plâns și a căutat bunăvoința lui, ca să oprească răul adus de agaghitul Haman și planul pe care acesta l‑a urzit împotriva iudeilor. 4Împăratul i‑a întins Esterei sceptrul de aur, iar Estera s‑a ridicat și a stat înaintea împăratului.

5Ea a zis atunci:

– Dacă împăratul crede că este bine și dacă am găsit bunăvoință înaintea lui, dacă sfatul acesta i se pare potrivit împăratului, iar eu sunt plăcută în ochii lui, să fie scris să se anuleze scrisorile gândite de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, pe care le‑a scris ca să‑i stârpească pe iudeii din toate provinciile împăratului. 6Cum aș putea să văd eu nenorocirea care va veni peste poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?

7Împăratul Ahașveroș i‑a zis atunci împărătesei Estera și iudeului Mardoheu:

– Iată, i‑am dat Esterei proprietatea lui Haman, iar el a fost spânzurat pe lemn, deoarece ridicase mâna împotriva iudeilor. 8Scrieți deci cu privire la iudei ce credeți că este bine8 Lit.: iudei potrivit cu ce este bine în ochii voștri., în numele împăratului, și pecetluiți cu inelul împăratului, căci o scrisoare care a fost scrisă în numele împăratului și pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi anulată.

9Scribii împăratului au fost chemați atunci, în luna a treia, adică în luna Sivan9 Luna a treia în calendarul babilonian, care corespunde lunilor mai‑iunie., în a douăzeci și treia zi, și s‑a scris fiecare poruncă a lui Mardoheu atât pentru iudei, cât și pentru satrapi, pentru guvernatori și pentru conducătorii celor o sută douăzeci și șapte de provincii care se întindeau din India până în Cuș9 Regiunea Nilului Superior. Etiopia și teritoriile învecinate.. S‑a scris fiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor – în scrierea și limba lor. 10El a scris în numele împăratului Ahașveroș, a pecetluit cu inelul împăratului și a trimis scrisorile prin curieri călare, călărind armăsari crescuți în herghelia imperială. 11Împăratul dădea iudeilor din fiecare cetate dreptul de a se aduna și de a‑și apăra viețile, de a nimici, de a ucide și de a stârpi orice armată, popor sau provincie care s‑ar ridica împotriva lor, a copiilor și a femeilor lor, ca să le prade averile. 12Puteau să facă aceasta în toate provinciile împăratului Ahașveroș, într‑o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. 13O copie a scrisorii era dată ca lege în fiecare provincie, făcându‑se cunoscut tuturor popoarelor că iudeii sunt gata ca, în acea zi, să se răzbune împotriva dușmanilor lor. 14Curierii, călare pe armăsarii împăratului, au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat și în citadela Susei.

15Mardoheu a ieșit din prezența împăratului, purtând o mantie imperială alb‑albăstruie, o coroană mare de aur și o robă de in subțire și de purpură. Cei din cetatea Susa strigau de bucurie. 16Pentru iudei nu era decât fericire și bucurie, veselie și onoare. 17În fiecare provincie și în fiecare cetate, oriunde ajungea decretul împăratului, era bucurie și veselie printre iudei, erau ospețe și zile de sărbătoare. Și mulți oameni din popoarele țării s‑au făcut iudei, căci îi apucase groaza de iudei.