王位之争
1大卫王年纪老迈，虽然盖了几层被子，仍然觉得冷。 2他的臣仆建议：“不如选一位少女进宫伺候、照顾我主我王，让她睡在王怀中给王取暖。”
3于是，他们在以色列全国寻找美貌女子，找到了一位名叫雅比莎的书念少女，把她带到王那里。 4这女子长得花容月貌，她照顾、伺候王，但王没有与她同房。
5那时，哈姬的儿子亚多尼雅妄自尊大，说：“我必做王。”他为自己制备了车辆和骑兵，派五十人在前面开路。 6他父亲从不干涉、责问他：“你这是做什么？”他是押沙龙的弟弟，长得英俊非凡。
7亚多尼雅与洗鲁雅的儿子约押及祭司亚比亚他商议，二人都答应支持他。 8不过，撒督祭司、耶何耶大的儿子比拿雅、拿单先知、示每、利以和大卫的勇士却没有跟随他。
9一天，亚多尼雅在隐·罗结附近的琐希列磐石那里宰了牛羊和肥牛犊献祭，并邀请了众王子和犹大的群臣。 10可是他没有邀请拿单先知、比拿雅、大卫的勇士和他的兄弟所罗门。
11拿单对所罗门的母亲拔示芭说：“你没有听说吗？哈姬的儿子亚多尼雅做王了，我们的主大卫还不知道。 12事到如今，我有一个主意，可以保住你和你儿子所罗门的性命。 13你去见大卫王，对他说，‘我主我王啊，你不是起誓说让臣妾的儿子所罗门继承王位吗？怎么现在亚多尼雅做了王呢？’ 14你跟王说话的时候，我会进去证实你的话。”
15拔示芭就进内室去见年迈的王，书念的少女雅比莎正在伺候他。 16拔示芭向王屈身下拜。王问道：“你有什么事吗？” 17拔示芭回答说：“我主啊，你曾经凭你的上帝耶和华起誓说让臣妾的儿子所罗门继承你的王位，坐你的宝座。 18但现在亚多尼雅已经称王了，我主我王还不知道。 19他宰了许多牛羊和肥牛犊献祭，邀请众王子、亚比亚他祭司和约押元帅，却没有邀请你的仆人所罗门。 20我主我王啊！以色列举国拭目以待，等着王来指定谁继承王位。 21不然，到我主我王与祖先同眠之后，我和我儿所罗门必被定为罪人。”
22她与王正说话间，拿单先知进宫来了。 23有人奏告王，说：“拿单先知来了。”拿单来到王面前，俯伏在地， 24说：“我主我王啊，你已经宣布让亚多尼雅继承你的王位，坐你的宝座吗？ 25他今天宰了许多牛羊和肥犊献祭，宴请众王子、将领和亚比亚他祭司，他们正在他那里一边吃喝一边说，‘亚多尼雅王万岁！’ 26但他没有邀请臣仆我、撒督祭司、耶何耶大的儿子比拿雅和你的仆人所罗门。 27这是我主我王的旨意吗？王还没有对臣仆们说过谁继承王位。”
28于是，大卫王召见拔示芭。拔示芭立刻晋见，侍立在王面前。 29王起誓说：“我凭救我脱离一切苦难的永活的耶和华起誓， 30我今天必实现我凭以色列的上帝耶和华向你起的誓。你的儿子所罗门必继承王位，坐在我的宝座上。”
31拔示芭就向王俯伏下拜说：“我主我王万岁！”
32大卫王又召见撒督祭司、拿单先知和耶何耶大的儿子比拿雅。他们都来到王面前。 33王嘱咐道：“你们要率领我的随从，让我儿所罗门骑上我的骡子，护送他下到基训。 34撒督祭司和拿单先知要在那里膏立他为以色列王。你们要吹响号角，高喊，‘所罗门王万岁！’ 35然后，你们要随他回来，他要登基，继承我的王位。我已立他做以色列和犹大的君王了。”
36耶何耶大的儿子比拿雅说：“遵命，愿我主我王的上帝耶和华成全这事。 37耶和华怎样与我主我王同在，愿祂也照样与所罗门同在，使他的国比我主大卫王的国更强大。” 38于是，撒督祭司、拿单先知、耶何耶大的儿子比拿雅，以及基利提人和比利提人请所罗门骑上大卫王的骡子，护送他前往基训。 39撒督祭司从圣幕里拿来盛膏油的角，膏立所罗门为王。他们吹响号角，民众高声欢呼：“所罗门王万岁！” 40众人浩浩荡荡地随着所罗门回京，一路上吹笛欢呼，声音震动大地。 41亚多尼雅和他的众宾客刚刚饮宴完毕，听见了这声音。约押听见号角声，便问：“城里为什么如此喧闹？” 42就在这时候，亚比亚他祭司的儿子约拿单来了，亚多尼雅说：“进来！你是个忠勇的人，一定带来了好消息。”
43约拿单说：“我们的主大卫王已经立所罗门为王了。 44王派撒督祭司、拿单先知、耶何耶大的儿子比拿雅，以及基利提人和比利提人护送所罗门骑上王的骡子。 45撒督祭司和拿单先知在基训膏立他为王，他们一路上欢呼着回来了，全城轰动。你们听到的就是他们的声音。 46所罗门已经登基掌权， 47王的臣仆也来向我们的主大卫王道喜说，‘愿王的上帝使所罗门比王更声名显赫，使他的国比王的国更强大。’王在床上俯伏敬拜， 48说，‘以色列的上帝耶和华当受称颂，因为祂让我亲眼看见我的继承人今天登基。’”
49亚多尼雅的众宾客听后，吓得四散而去。 50亚多尼雅惧怕所罗门，就去抓住祭坛的角。 51有人告诉所罗门：“亚多尼雅惧怕王，现在正抓住祭坛的角，要王今天起誓不要杀他。”
52所罗门说：“如果他是个忠义的人，必毫发无损；如果他作恶，必死无疑。” 53于是，所罗门王便派人去把亚多尼雅从祭坛上带下来。亚多尼雅前来向所罗门王俯伏下拜，所罗门对他说：“你回家去吧。”
Circumstanțele întronării lui Solomon
1Regele David îmbătrânise și acum era înaintat în vârstă. L‑au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi. 2Slujitorii săi i‑au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui și care să‑i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău și stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“ 3Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă și au găsit‑o pe Abișag șunamita, pe care au adus‑o la rege. 4Tânăra era foarte frumoasă. Ea i‑a devenit regelui servitoare și s‑a îngrijit de el, dar regele n‑a cunoscut‑o4 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale..
5Adonia, fiul Haghitei, s‑a îngâmfat, zicând: „Eu voi deveni rege!“ El și‑a pregătit un car, călăreți5 Sau: cai. și cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui. 6Tatăl său nu‑l mustrase niciodată și nu‑i zisese: „De ce faci astfel?“ El s‑a născut după Absalom și era, de asemenea, foarte frumos la chip.
7El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, iar aceștia l‑au sprijinit pe Adonia. 8Dar preotul Țadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Șimei, Rei8 Sau: Șimei, prietenii săi. și vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia. 9Adonia a înjunghiat oi, vite și viței îngrășați, lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En‑Roghel. El i‑a invitat pe toți frații săi, fiii regelui, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii regelui. 10Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji și pe Solomon, fratele său, nu i‑a invitat.
11Natan i‑a zis Batșebei, mama lui Solomon: „N‑ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s‑a făcut rege? Stăpânul nostru David nu știe acest lucru! 12Prin urmare, dă‑mi voie să te sfătuiesc cum să‑ți scapi viața, tu și fiul tău Solomon. 13Du‑te, intră la regele David și spune‑i: «O, rege, stăpânul meu, oare nu i‑ai jurat tu însuți slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine și că el va urma la tron? Atunci de ce domnește Adonia?» 14În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine și voi întări cuvintele tale.“
15Batșeba s‑a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abișag șunamita se îngrijea de el. 16Batșeba s‑a plecat și s‑a închinat înaintea regelui.
Regele a zis:
– Ce dorești?
17Ea a răspuns:
– Stăpânul meu, tu însuți ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe tronul meu.“ 18Totuși, acum Adonia domnește, iar stăpânul meu, regele, nu știe acest lucru. 19El a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab, conducătorul oștirii. Dar pe Solomon, robul tău, nu l‑a invitat. 20O, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt ațintiți spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele. 21Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, va adormi alături de părinții săi, eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.
22În timp ce vorbea cu regele, iată că a venit și profetul Natan.
23L‑au înștiințat pe rege, zicând:
– Iată că a sosit profetul Natan.
Acesta a venit în prezența regelui și s‑a plecat înaintea regelui cu fața la pământ.
24Natan a zis:
– O, rege, stăpânul meu, oare ai spus tu: „Adonia va domni după mine și el va ședea pe tronul meu“? 25Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe conducătorii oștirii și pe preotul Abiatar. Iată, ei mănâncă și beau înaintea lui și strigă: „Trăiască regele Adonia!“ 26Cu toate acestea, pe mine, robul tău, pe preotul Țadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe Solomon, robul tău, nu ne‑a invitat. 27Oare din porunca stăpânului meu, regele, s‑a înfăptuit acest lucru? Să nu‑i fi făcut cunoscut robului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?
28Regele David a zis:
– Chemați‑o la mine pe Batșeba!
Ea a intrat și s‑a înfățișat înaintea regelui.
29Regele a jurat, zicând:
– Viu este Domnul Care m‑a izbăvit din fiecare necaz 30că voi face astăzi așa cum ți‑am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine. El va ședea pe tron în locul meu.“
31Batșeba s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat înaintea regelui.
Apoi a zis:
– Să trăiască pe vecie stăpânul meu, regele David!
32Regele David a zis:
– Chemați‑i pe preotul Țadok, pe profetul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada!
Ei au venit înaintea regelui, 33iar regele le‑a zis:
– Luați‑i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți‑l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu și coborâți‑l la Ghihon. 34Preotul Țadok și profetul Natan să‑l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunați din trâmbiță34 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război [peste tot în capitol]. și să strigați: „Trăiască regele Solomon!“ 35Apoi să vă suiți după el. El să vină și să se așeze pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel și peste Iuda.
36Benaia, fiul lui Iehoiada, i‑a răspuns regelui, zicând:
– Amin! Așa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele. 37După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot așa să fie și cu Solomon și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.
38Preotul Țadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiții și peletiții38 Garda personală a regelui. au coborât, l‑au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David și l‑au adus la Ghihon. 39Preotul Țadok a luat cornul39 Aici este vorba despre un corn de animal folosit ca recipient pentru ulei, spre deosebire de șofar, instrumentul din corn de berbec care apare mai târziu în verset (pentru șofar, vezi nota de la v. 34). cu untdelemn din Cort și l‑a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiță și tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“ 40Tot poporul s‑a suit după el, cântând din fluiere și bucurându‑se nespus de mult; se despica pământul de strigătul lor.
41Adonia și toți oaspeții care erau cu el au auzit strigătul tocmai când terminaseră de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“ 42În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar.
Adonia i‑a zis:
– Vino, căci tu ești un om vrednic și aduci vești bune.
43Ionatan a răspuns și i‑a zis lui Adonia:
– Nicidecum. Stăpânul nostru, regele David, l‑a făcut rege pe Solomon. 44Regele i‑a trimis cu el pe preotul Țadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și pe peletiți, iar ei l‑au pus să călărească pe catârul regelui. 45Preotul Țadok și profetul Natan l‑au uns rege la Ghihon și au plecat de acolo bucuroși, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care ați auzit‑o. 46De asemenea, Solomon s‑a așezat pe tronul regal. 47Iar slujitorii regelui au venit să‑l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s‑a închinat în patul său. 48Regele a mai zis astfel: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi‑a dat astăzi un urmaș care să șadă pe tronul meu și pe care să‑l văd cu ochii mei!“
49Tremurând, toți oaspeții care erau cu Adonia s‑au ridicat și fiecare a plecat în drumul lui. 50Adonia s‑a temut de Solomon. El s‑a ridicat, s‑a dus la Cort și s‑a prins de coarnele altarului. 51Lui Solomon i s‑a spus: „Iată, Adonia se teme de regele Solomon și s‑a apucat de coarnele altarului, zicând: «Să‑mi jure regele Solomon astăzi că nu‑l va omorî pe robul său cu sabia!»“ 52Solomon a zis: „Dacă este un om vrednic, niciun fir de păr nu‑i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri.“ 53Regele Solomon a trimis să‑l coboare de la altar. El a venit și s‑a plecat înaintea regelui Solomon, iar Solomon i‑a zis: „Du‑te acasă.“
