Bibelen på hverdagsdansk

1. Kongebog 7:1-51

Salomon bygger sit eget paladskompleks

1Det tog Salomon 13 år at opføre sit eget paladskompleks.

2-3En af bygningerne kaldte han „Libanonskovhallen”. Den var 45 m lang, 22,5 m bred og 13,5 m høj. Den var bygget op omkring fire rækker cedertræssøjler. Loftkonstruktionen bestod af 3 gange 15 store tværbjælker af cedertræ, som hvilede på disse cedertræssøjler. Oven på tværbjælkerne var der lagt et bræddeloft bestående af cedertræsplanker.7,2-3 I vers 2 taler den masoretiske tekst (MT) om fire rækker søjler, mens nogle håndskrifter af Septuaginta taler om tre. Oversættelsen her bygger på MT og formoder, at der var fire rækker søjler, hvoraf de to yderste gav skelettet til ydermuren, som muligvis også var bygget af cedertræ. Vers 3 siger ordret: „Det—huset—blev dækket ovenfra med cedertræ ovenpå tværstykkerne/sidestykkerne, som var ovenpå søjlerne—45, 15 i rækken.” Teksten kunne fortolkes, som om der var 45 søjler i stedet for 45 tværbjælker, men det ville ikke passe med de fire søjlerækker. 4I hallens langsider var der vinduer, der sad over for hinanden i tre niveauer. 5I hver ende af hallen var der tre rektangulære døråbninger, der også sad over for hinanden.

6Han byggede også „Søjlehallen”. Den var 22,5 m lang og 13,5 m bred med en overdækket terrasse, hvis tag blev båret af en række søjler.

7Desuden byggede han „Domhuset”, hvor hans trone stod. Det var her, han afsagde dom i de forskellige retssager, der blev bragt til ham. Det var indvendigt beklædt med cedertræspaneler fra gulv til loft.

8Salomons private beboelseshuse lå bag Domhuset inden for den mur, som omgav hele paladskomplekset. Det hus, han lod opføre til den egyptiske prinsesse, han havde giftet sig med, svarede i størrelse og udstyr til hans eget. 9Husene blev bygget af store, smukke sandsten, som var blevet hugget ud og savet til i bestemte mål. Disse sten blev brugt til husmurene, hele vejen fra nederst til øverst, og de blev også brugt til muren omkring paladsgården. 10Stenene til fundamentet var ekstra store, nogle var 4,5 m lange, andre 3,6 m. 11Oven på fundamentet blev der så bygget med de andre sten, der var tilhugget efter bestemte mål, samt med cedertræ. 12Muren omkring paladsets gård bestod af tre lag tilhugne sten med et lag cedertræsbjælker ovenpå, svarende til den mur, der omgav templet og forhallen foran templet.

Huram laver de øvrige ting til templet

13-14Kong Salomon sendte bud til Tyrus efter en kunsthåndværker og fik fat i en mand ved navn Huram,7,13-14 I den hebraiske tekst er navnet Hiram, mens det i 2.Krøn. 2,12 og 4,16 er Huram-Abi. Det er formodentlig den samme mand, der er tale om, og han må ikke forveksles med kong Hiram. som var ekspert i bronzestøbning. Han var søn af en enke fra Naftalis stamme, og hans far havde været en dygtig bronzesmed i Tyrus. Således kom Huram i arbejde hos kong Salomon.

15Han lavede to bronzesøjler,7,15 Eller: „kobbersøjler”. På hebraisk bruges det samme ord for kobber og bronze. 8,1 m i højden og 5,4 m i omkreds. 16Derefter formede han to søjlehoveder af bronze, der var 2,25 m høje. 17Hvert søjlehoved var dekoreret med syv rækker kædelignende bronzefletværk. 18Oven over dem anbragte han to rækker granatæbler i bronze. 19De øverste 1,8 m af søjlehovederne var bøjet udad som en liljeblomst. 20De to rækker granatæbler, 100 i hver række, var anbragt over den fortykkede kant forneden på søjlehovedet ved siden af fletværket. 21Disse to søjler blev placeret foran tempelindgangen. Søjlen mod syd blev kaldt Jakin, og søjlen mod nord blev kaldt Boaz. 22Dermed var søjlerne færdige.

23Han støbte også en stor, rund vandbeholder, 2,25 m dyb, 4,5 m i diameter og 13,5 m i omkreds. Den blev kaldt „bronzehavet”. 24På ydersiden lige under kanten hele vejen rundt lavede han to rækker græskarlignende udsmykninger med ca. 5 cm mellem hver, formet i ét med resten af bronzehavet. 25Beholderen stod på 12 bronzeokser, der vendte halerne mod hinanden, således at okserne tre og tre så i retning af de fire verdenshjørner. 26Beholderens tykkelse var en håndsbred, og kanten var bøjet udad som kanten på en kop eller som toppen af en liljeblomst. Den rummede ca. 44.000 liter vand.7,26 På hebraisk: 2000 bat, hvor en bat normalt anslås til ca. 22 liter.

27Derpå lavede han ti rulleborde af bronze, 1,8 m lange, 1,8 m brede og 1,35 m høje. 28Bordene var konstrueret med sidepaneler, som var sat fast på de fire ben i hjørnerne. 29Sidepanelerne var dekoreret med løver, okser og keruber. Både over og under løverne og okserne var der dekorationer formet som kranse, der hang nedad. 30Alle disse borde havde fire bronzehjul med bronzeaksler. I hvert side var der en lodret stang, som ragede lidt op, så det tilhørende vandfad kunne blive holdt på plads oven på bordet. Også disse støttestænger var af bronze, og de var dekoreret med kranselignende ornamenter. 31På oversiden af hvert rullebord var der en cirkulær fordybning som et underlag til støtte for vandfadet. Den var 45 cm dyb med en støttehylde nedenunder på ekstra 22,5 cm. Der var også dekorationer ved kanten af denne fordybning. Sidepanelerne var dog firkantede, ikke runde.

32De fire hjul sad under sidepanelerne og havde en diameter på 67 cm. Hjulakslerne gik igennem de fire hjørneben. 33Hjulene lignede almindelige vognhjul, men både aksler, eger, fælge og nav var støbt i metal. 34I hvert hjørne var der et håndtag, som var ud i ét stykke med resten af bordet. 35Ved overkanten af bordet var der en bort på en halv alens bredde, der gik hele vejen rundt.7,35 En del af disse vers er temmelig uforståelige. 36Keruber, løver, palmetræer og kransedekorationer smykkede det hele, hvor der var plads. 37Alle ti rulleborde var fuldstændig ens, idet de blev støbt ved brug af de samme forme.

38Derefter lavede han ti store vandfade af bronze og placerede dem i den dertil indrettede fordybning i rullebordene. Hvert fad var 1,8 m i diameter og rummede knap 900 liter vand.7,38 På hebraisk: 40 bat. 39De ti rulleborde med tilhørende vandfade blev placeret i templets forgård, fem på templets sydside og fem på nordsiden. Bronzehavet blev placeret ved templets sydøstlige hjørne.

40Endelig lavede Huram diverse redskaber såsom askebakker, skovle og stænkeskåle. Derefter var han færdig med inventaret til Herrens hus og havde således fuldført den opgave, kong Salomon havde givet ham. 41-42Det følgende er en liste over de ting, Huram lavede:

De to søjler; de to liljeformede søjlehoveder med tilhørende fletværk og de 400 granatæbler; 43de ti rulleborde med de ti store vandfade; 44bronzehavet og dets fundament bestående af 12 okser; 45-46askebakkerne, skovlene og stænkeskålene.

Alle disse genstande var lavet af blankpoleret bronze og støbt i lerforme i Jordandalen mellem Sukkot og Zaretan. 47Totalvægten af den bronze, der blev brugt til Hurams arbejde, vides ikke; der gik simpelt hen så meget bronze til, at Salomon opgav at veje det.

48Salomon fik al inventaret til brug inde i selve templet belagt med rent guld—både redskaberne, røgelsesalteret, bordet til de hellige brød, 49de ti lysestager (fem stager ved hver langvæg i tempelrummet uden for det allerhelligste rum), alle blomsterdekorationerne, lamperne, vægetængerne, 50baljerne, vægesaksene, stænkeskålene, fadene og bakkerne til gløder. Både hængslerne til dørene ind til det allerhelligste rum og dørene ved templets hovedindgang blev belagt med guld.

51Da Herrens hus stod færdigt, tog kong Salomon de gaver af sølv og guld og andre kostbarheder, som hans far havde givet til Herren, og han placerede det hele i skatkammeret i Herrens hus.

Nouă Traducere În Limba Română

1 Regi 7:1-51

Solomon își construiește palatul

1Solomon a mai zidit și un palat pentru el și a durat treisprezece ani până când l‑a terminat în întregime. 2A zidit Palatul Pădurii Libanului de o sută de coți lungime, cincizeci de coți lățime și treizeci de coți înălțime2 Aproximativ 50 m lungime, 25 m lățime și 15 m înălțime.. El se sprijinea pe patru rânduri de stâlpi de cedru, pe care se aflau grinzi de cedru 3și era acoperit cu cedru deasupra odăilor care se sprijineau pe patruzeci și cinci de stâlpi, câte cincisprezece pe un rând. 4Erau trei rânduri de ferestre așezate față în față, pe trei nivele. 5Toate ușile și stâlpii lor erau în patru muchii, iar ferestrele erau așezate față în față, pe trei nivele5 Sensul versetului este nesigur.. 6Solomon a făcut o colonadă de cincizeci de coți lungime și treizeci de coți lățime6 Aproximativ 25 m lungime și 15 m lățime.. În fața ei se afla un portic cu stâlpi, iar înaintea acestuia – o cornișă.

7El a făcut, de asemenea, porticul tronului unde judeca, numit „Porticul de judecată“, și l‑a acoperit cu cedru, de la pardoseală până la tavan. 8Palatul în care urma să locuiască era așezat într‑o altă curte din spatele porticului și era zidit în același fel. De asemenea, Solomon a zidit pentru fiica lui Faraon, pe care o luase de soție, un alt palat asemenea acestui portic.

9Toate acestea au fost făcute din pietre scumpe, tăiate cu fierăstrăul după măsurile de tăiat, atât pe fața din interior, cât și pe fața din exterior a zidului, de la temelie până la creastă și din exterior până la curtea cea mare. 10Temelia era din pietre scumpe, pietre mari, pietre de zece coți10, 23 Aproximativ 5 m. și de opt coți10 Aproximativ 4 m.. 11Deasupra se aflau pietre scumpe, tăiate după măsurile de tăiat, precum și grinzi de cedru. 12Curtea cea mare era împrejmuită cu un zid de trei rânduri de pietre cioplite și un rând de grinzi de cedru, ca și curtea interioară a Casei Domnului și ca porticul acesteia.

Lucrările din bronz ale lui Hiram și uneltele Casei Domnului

(2 Cron. 3:15-17; 4:2–5:1)

13Regele Solomon a trimis la Tyr pe cineva care l‑a adus pe Hiram13-14, 40, 45 Variantă a lui Huram (vezi 2 Cron. 2:13; 4:11)., 14fiul unei văduve din seminția lui Neftali. Tatăl său fusese tyrian, un lucrător în bronz. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere și de cunoaștere în întocmirea oricărei lucrări din bronz. El a venit la regele Solomon și i‑a făcut toată lucrarea. 15A turnat doi stâlpi de bronz: un stâlp avea o înălțime de optsprezece coți, iar circumferința lui se putea măsura cu un fir de doisprezece coți15 Aproximativ 9 m înălțime și 6 m circumferință.; cel de‑al doilea stâlp era la fel. 16El a turnat și două capiteluri de bronz, ca să le pună pe vârfurile stâlpilor, fiecare capitel având o înălțime de cinci coți16, 23 Aproximativ 2,5 m.. 17Apoi a făcut niște rețele de lanțuri împletite pentru capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, câte șapte pentru fiecare capitel. 18A făcut stâlpii și două șiruri de rodii, care înconjurau fiecare rețea, pentru a împodobi capitelurile de pe vârful stâlpilor. A făcut același lucru pentru fiecare capitel. 19Capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, în portic, erau în formă de crini și aveau patru coți19, 38 Aproximativ 2 m.. 20Pe capitelurile de pe cei doi stâlpi, deasupra părții în formă de cupă de lângă rețea, se aflau două sute de rodii așezate în șiruri de jur împrejur. 21A ridicat stâlpii în fața porticului odăii principale21, 50 Locul Sfânt.. L‑a așezat pe cel din dreapta și i‑a pus numele Iachin21 Iachin înseamnă, probabil, El stabilește, consolidează., apoi l‑a așezat pe cel din stânga și i‑a pus numele Boaz21 Boaz înseamnă, probabil, În El este tăria.. 22Capitelurile de pe vârful stâlpilor erau în formă de crin. Și astfel, lucrarea stâlpilor s‑a încheiat.

23Apoi a făcut „marea“ turnată23 Cu referire la un bazin larg, folosit de preoți pentru îmbăiere.. Aceasta era rotundă, avea zece coți de la o margine la cealaltă, era înaltă de cinci coți, iar de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coți23 Aproximativ 15 m.. 24Sub marginea ei, de jur împrejur, se aflau ornamente în formă de tărtăcuță, câte zece la fiecare cot24, 31 Un cot măsura între 45-52 cm (50 cm)., de jur împrejurul „mării“. Ornamentele erau așezate pe două șiruri, fiind turnate într‑o singură piesă cu „marea“.

25Marea“ era așezată pe doisprezece boi, trei orientați spre nord, trei orientați spre apus, trei orientați spre sud și trei orientați spre răsărit. „Marea“ era așezată deasupra lor, astfel încât toată partea din spate a trupurilor lor era înspre interior. 26Grosimea ei era de un lat de palmă26 Aproximativ 8 cm., iar marginea ei era prelucrată ca marginea unui potir, precum cupa unei flori de crin. Ea putea cuprinde două mii de bați26 Aproximativ 44 kilolitri..

27El a făcut și zece piedestale de bronz, fiecare piedestal având patru coți lungime, patru coți lățime și trei coți înălțime27 Aproximativ 2 m lungime și lățime și 1,5 m înălțime.. 28Piedestalele au fost făcute în felul următor: ele aveau panele fixate în rame. 29Pe aceste panele fixate în rame, cât și pe rame, erau sculptați lei, boi și heruvimi. Deasupra și dedesubtul leilor și al boilor se aflau ghirlande suspendate. 30Fiecare piedestal avea câte patru roți de bronz și osii de bronz. La cele patru colțuri ale sale se aflau suporți pentru bazin. Suporții erau turnați, având ghirlande de fiecare parte. 31Deschizătura lui, din interiorul centurii pe care se aflau gravuri, ieșea în afară un cot. Deschizătura era rotundă, ca pentru o astfel de lucrare, măsurând împreună cu baza ei un cot și jumătate31-32 Aproximativ 0,75 m.; dar ramele piedestalelor erau pătrate, nu rotunde. 32Cele patru roți erau fixate sub panele, iar osiile lor erau prinse de piedestal. Diametrul fiecărei roți era de un cot și jumătate. 33Roțile erau lucrate ca roțile unui car: osiile, obezile, spițele și butucii lor erau toți turnați. 34La cele patru colțuri ale fiecărui piedestal se aflau patru suporți care erau dintr‑o singură piesă cu piedestalul. 35În partea de sus a piedestalului se afla o centură rotundă, de o jumătate de cot35 Aproximativ 0,25 m. înălțime, iar suporții și ramele din partea de sus a piedestalului erau dintr‑o singură piesă cu acesta. 36Pe suprafețele ramelor și a suporților, au fost sculptați heruvimi, lei și palmieri și ghirlande de jur împrejur. 37Așa a făcut el cele zece piedestale. Toate au fost turnate după același tipar, având aceeași măsură și aceeași formă.

38Apoi a construit zece bazine de bronz, fiecare putând cuprinde patruzeci de bați38 Aproximativ 880 l. și măsurând patru coți. Fiecare bazin era așezat pe câte unul dintre cele zece piedestale. 39A pus cinci dintre piedestale în partea de sud39 Lit.: din dreapta. În vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. și cinci în partea de nord39 Lit.: din stânga. Vezi nota precedentă. a Casei, iar „marea“ a așezat‑o în partea de sud39 Lit.: din dreapta. Vezi nota precedentă., în colțul de sud‑est al clădirii. 40Hiram a mai făcut și oalele, lopețile și cupele.

Și astfel, Hiram a terminat toată lucrarea pe care a făcut‑o pentru regele Solomon la Casa Domnului:

41Cei doi stâlpi,

cele două cupe ale capitelurilor care se aflau pe vârfurile stâlpilor,

cele două seturi de rețele care împodobeau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,

42cele patru sute de rodii pentru cele două seturi de rețele, cele două șiruri de rodii pentru fiecare rețea în parte, rețele care acopereau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,

43cele zece piedestale și cele zece bazine de pe piedestale,

44„marea“ cu cei doisprezece boi de sub ea,

45oalele, lopețile și cupele. Toate aceste obiecte pe care Hiram i le‑a făcut regelui Solomon pentru Casa Domnului erau din bronz lustruit.

46Regele le‑a turnat într‑un pământ argilos din Câmpia Iordanului, între Sucot și Țortan. 47Solomon a lăsat toate aceste obiecte necântărite, pentru că erau foarte multe; de aceea greutatea bronzului nu s‑a putut cântări.

48De asemenea, Solomon a făcut toate obiectele care erau în Casa Domnului:

altarul de aur,

masa de aur pentru pâinea prezentării,

49sfeșnicele din aur curat, cinci în partea dreaptă și cinci în partea stângă, în fața sanctuarului interior49 Vezi nota de la 6:5.,

mugurii, candelele și cleștii din aur,

50ligheanele, mucarnițele, cupele, ceștile și fărașele pentru cărbuni, din aur curat,

precum și balamalele de aur pentru ușile din interiorul Casei (de la intrarea în Locul Preasfânt) și pentru ușile de la odaia principală a Templului.

51După ce a fost terminată toată lucrarea pe care regele Solomon a făcut‑o pentru Casa Domnului, Solomon a adus lucrurile pe care tatăl său, David, le închinase Domnului – argintul, aurul și celelalte obiecte – și le‑a pus în vistieriile Casei Domnului.