La Bible du Semeur

Marc 13:1-37

De la destruction de Jérusalem à la venue du Fils de l’homme

(Mt 24.1-3 ; Lc 21.5-7)

1Comme Jésus sortait du Temple, un de ses disciples lui dit : Regarde, Maître, quelles belles pierres ! Quel édifice magnifique !

2Jésus lui répondit : Oui, regarde bien ces grandes constructions : il ne restera pas une pierre sur une autre, tout sera démoli.

3Puis il alla s’asseoir sur les pentes du mont des Oliviers, en face du Temple.

Pierre, Jacques, Jean et André le prirent à part et lui demandèrent : 4Dis-nous : quand cela se produira-t-il et à quel signe reconnaîtra-t-on que tous ces événements seront près de s’accomplir13.4 Autre traduction : quel signe annoncera la fin de toutes choses ? ?

(Mt 24.4-14 ; Lc 21.8-19)

5Là-dessus, Jésus leur dit : Faites attention que personne ne vous induise en erreur. 6Plusieurs viendront sous mon nom en disant : « C’est moi le Messie ! », et ils tromperont beaucoup de gens.

7Quand vous entendrez parler de guerres et de menaces de guerres, ne vous laissez pas troubler, car cela doit arriver, mais ce ne sera pas encore la fin. 8En effet, on verra se dresser une nation contre une nation, un royaume contre un autre13.8 Voir Es 19.2., il y aura en divers lieux des tremblements de terre et des famines, mais ce ne seront que les premières douleurs de l’enfantement.

9Quant à vous, faites attention à vous-mêmes : on vous traduira devant les tribunaux des Juifs, on vous fouettera dans les synagogues, vous comparaîtrez devant des gouverneurs et des rois à cause de moi, pour leur apporter un témoignage. 10Il faut, avant tout, que la Bonne Nouvelle de l’Evangile soit annoncée à tous les peuples. 11Quand on vous emmènera pour vous traduire devant les autorités, ne vous inquiétez pas à l’avance de ce que vous direz, mais dites simplement ce qui vous sera donné au moment même : car ce n’est pas vous qui parlerez, mais l’Esprit Saint. 12Le frère livrera son propre frère pour le faire condamner à mort, et le père livrera son enfant. Des enfants se dresseront contre leurs parents et les feront mettre à mort. 13Tout le monde vous haïra à cause de moi. Mais celui qui tiendra bon jusqu’au bout sera sauvé.

(Mt 24.15-31 ; Lc 21.20-28 ; 17.23-24)

14Quand vous verrez l’abominable profanation13.14 Dn 9.27 ; 11.31 ; 12.11. établie dans le lieu où elle ne doit pas être – que celui qui lit comprenne ! – alors, que ceux qui sont en Judée s’enfuient dans les montagnes. 15Si quelqu’un est sur son toit en terrasse, qu’il ne rentre pas à l’intérieur de sa maison pour emporter quelque bien qui s’y trouve. 16Que celui qui sera dans les champs ne retourne pas chez lui pour aller chercher son manteau. 17Malheur, en ces jours-là, aux femmes enceintes et à celles qui allaitent ! 18Priez pour que cela n’arrive pas en hiver, 19car ce seront des jours de détresse comme on n’en a pas connus depuis que Dieu a créé le monde13.19 Dn 12.1. et comme jamais plus on n’en verra de semblables.

20Vraiment, si le Seigneur n’avait pas décidé de réduire le nombre de ces jours, personne n’en réchapperait ; mais, à cause de ceux qu’il a choisis, il abrégera ce temps.

21Si quelqu’un vous dit alors : « Voyez, le Messie est ici ! » ou : « Il est là ! » ne le croyez pas. 22De faux messies surgiront, ainsi que de faux prophètes. Ils produiront des signes miraculeux et des prodiges au point de tromper, si c’était possible, ceux que Dieu a choisis. 23Vous donc, faites attention, je vous ai prévenus !

24Cependant, en ces jours-là, après ce temps de détresse,

le soleil s’obscurcira,

la lune perdra sa clarté,

25les étoiles tomberont du ciel ;

les puissances célestes |seront ébranlées13.25 Es 13.10 ; 34.4..

(Mt 24.32-36 ; Lc 21.29-33)

26Alors on verra le Fils de l’homme venir sur les nuées13.26 Dn 7.13. avec beaucoup de puissance et de gloire. 27Il enverra ses anges rassembler ses élus des quatre coins du monde, d’un bout à l’autre de l’univers.

28Que l’exemple du figuier vous serve d’enseignement : quand ses rameaux deviennent tendres et que ses feuilles poussent, vous savez que l’été est proche. 29De même, quand vous verrez se produire ces événements, sachez que le Fils de l’homme est proche, comme aux portes de la ville. 30Vraiment, je vous assure que cette génération-ci ne passera pas jusqu’à ce que tout cela vienne à se réaliser. 31Le ciel et la terre passeront, mais mes paroles ne passeront jamais. 32Quant au jour ou à l’heure, personne ne sait quand cela se produira, ni les anges du ciel, ni même le Fils ; seul, le Père le sait.

(Mt 24.42)

33Soyez vigilants, restez sur vos gardes, puisque vous ne savez pas quand viendra le moment.

34Les choses se passeront comme lorsqu’un homme quitte sa maison pour un long voyage et en laisse la responsabilité à ses serviteurs, en confiant à chacun sa tâche. Il commande au portier de veiller. 35Tenez-vous donc vous aussi en éveil ! Car vous ne savez pas quand le maître de la maison doit revenir : sera-ce tard ? à minuit ? au chant du coq ? ou le matin ? 36Qu’il ne vous trouve pas en train de dormir s’il revient à l’improviste ! 37Ce que je dis là, je vous le dis à tous : Tenez-vous en éveil !

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 13:1-37

Semne ale sfârșitului

(Mt. 24:1-22; Lc. 21:5-24)

1În timp ce Isus ieșea din Templu, unul dintre ucenicii Lui I‑a zis:

– Învățătorule, iată ce pietre1 Cf. istoricului iudeu Flavius Josephus (sec. I d.Cr.), pietrele Templului aveau o lungime de aproximativ 12 m, o lățime de aproximativ 4 m și o înălțime de aproximativ 6 m. Unele pietre aveau lungimea de 22 m, înălțimea de 2,5 m, și lățimea de 3 m (vezi Antichități, 15.11.3 și Istoria, 5.5.6). și ce clădiri!

2Isus i‑a zis:

– Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.2 Această predicție s‑a împlinit literalmente în anul 70 d.Cr., când romanii au cucerit Ierusalimul și au ars Templul.

3Apoi S‑a așezat pe Muntele Măslinilor, de cealaltă parte a Templului, și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L‑au întrebat deoparte:

4– Spune‑ne când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?

5Isus a început să le vorbească astfel:

– Vedeți să nu vă ducă în rătăcire cineva! 6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“, și‑i vor duce în rătăcire pe mulți. 7Când veți auzi de războaie și vești de războaie, să nu vă neliniștiți! Acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 8Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. Vor fi cutremure, în diverse locuri, și vor fi foamete și tulburări. Acestea vor fi începutul durerilor nașterii. 9Luați seama la voi înșivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor9 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). și veți fi bătuți în sinagogi. Veți fi puși să stați înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei. 10Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie proclamată la toate neamurile. 11Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijorați dinainte ce veți vorbi, ci spuneți ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt. 12Frate pe frate va da la moarte și tată pe copil. Copiii se vor ridica împotriva părinților și‑i vor omorî. 13Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit.

14Când veți vedea „urâciunea pustiirii“14 Vezi Dan. 9:27 și nota; 11:31; 12:11. stând acolo unde n‑ar trebui, – cel ce citește, să înțeleagă! –, atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 15Cel ce va fi pe acoperișul casei, să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să‑și ia ceva din ea, 16iar cel ce va fi la câmp, să nu se întoarcă să‑și ia haina. 17Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 18Rugați‑vă să nu se întâmple iarna. 19Căci în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n‑a mai fost de la începutul creației, pe care a creat‑o Dumnezeu, și până acum, și nici nu va mai fi! 20Iar dacă Domnul n‑ar fi scurtat numărul zilelor, niciun om n‑ar scăpa. Dar, de dragul celor aleși, pe care El i‑a ales, Domnul a scurtat numărul zilelor.

Isus vorbește despre revenirea Sa

(Mt. 24:23-35; Lc. 21:25-33)

21Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Iată, acolo este!“, să nu‑l credeți! 22Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și minuni, pentru a‑i duce în rătăcire, dacă este posibil, pe cei aleși. 23Voi însă păziți‑vă! V‑am spus mai dinainte toate lucrurile!

24Dar în zilele acelea, după necazul acela,

„soarele se va întuneca,

luna nu‑și va mai da lumina,

25stelele vor cădea din cer

și puterile din ceruri vor fi clătinate.“25 Vezi Is. 13:10; 34:4; Ioel 2:10.

26Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori26 Vezi Dan. 7:13., cu mare putere și slavă. 27Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.

28Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 29Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că El29 Sau: el, adică sfârșitul. este aproape, este chiar la uși. 30Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 31Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!

Îndemn la veghere

(Mt. 24:36-51; Lc. 21:34-36)

32Dar despre ziua sau ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33Luați seama! Fiți treji și rugați‑vă! Căci nu știți când va sosi vremea.

34Este ca atunci când un om, plecat într‑o călătorie, își lasă casa, le dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia slujba lui, și îi poruncește portarului să vegheze.

35Vegheați deci, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața35 Toate cele patru străji ale nopții, împrumutate de la romani (6:00–9:00 PM; 9:00–12:00 PM; 12:00–3:00 AM; 3:00–6:00 AM). – 36și nu cumva ca, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind! 37Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheați!