Luc 16 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Luc 16:1-31

Dieu et l’argent

1Jésus dit encore à ses disciples : Un grand propriétaire avait un gérant. On vint lui dénoncer sa conduite car il gaspillait ses biens. 2Le maître le fit appeler et lui dit : « Qu’est-ce que j’apprends à ton sujet ? Remets-moi les comptes de ta gestion, car tu ne continueras pas à gérer mes affaires. »

3Le gérant se dit : « Que vais-je faire, puisque mon maître m’enlève la gestion de ses biens ? Travailler comme ouvrier agricole ? Je n’en ai pas la force. Me mettre à mendier ? J’en aurais honte. 4Ah ! je sais ce que je vais faire pour que des gens me reçoivent chez eux lorsque j’aurai perdu ma place. »

5Là-dessus, il fait venir un à un tous les débiteurs de son maître. Il dit au premier : « Combien dois-tu à mon maître ?

6– Quarante hectolitres d’huile d’olive, lui répond celui-ci.

– Voici ta reconnaissance de dette, lui dit le gérant, assieds-toi là, dépêche-toi et inscris vingt hectolitres. »

7Ensuite il dit à un autre : « Et toi, combien dois-tu ?

– Cinq cents sacs de blé.

– Prends ta reconnaissance de dette, reprend le gérant, et inscris-en quatre cents. »

8Le maître admira l’habileté avec laquelle ce gérant malhonnête s’y était pris16.8 Autre traduction : donna son « vu et approuvé » au filou d’intendant car le malin s’y était bien pris.. En effet, ceux qui vivent pour ce monde sont plus avisés dans leurs affaires avec leurs semblables que les enfants de la lumière.

9Et moi je vous déclare : Si vous avez de ces richesses entachées d’injustice, utilisez-les pour vous faire des amis. Ainsi, le jour où elles vous échapperont, ils vous accueilleront dans les demeures éternelles. 10Si quelqu’un est fidèle dans les petites choses, on peut aussi lui faire confiance pour ce qui est important. Mais celui qui n’est pas fidèle dans les petites choses ne l’est pas non plus pour ce qui est important. 11Si donc vous n’avez pas été fidèles dans la gestion des richesses injustes, qui vous confiera les véritables ? 12Si vous n’avez pas été fidèles dans la gestion du bien d’autrui, qui vous donnera celui qui vous est personnellement destiné ?

(Mt 6.24)

13Aucun serviteur ne peut être en même temps au service de deux maîtres. En effet, ou bien il détestera l’un et aimera l’autre ; ou bien il sera dévoué au premier et méprisera le second. Vous ne pouvez pas servir en même temps Dieu et l’Argent.

14En entendant toutes ces recommandations, les pharisiens, qui étaient très attachés à l’argent, se moquaient de Jésus.

15Mais il leur dit : Vous, vous vous faites passer vous-mêmes pour justes aux yeux de tout le monde, mais Dieu connaît le fond de votre cœur. Ce qui est en haute estime parmi les hommes, Dieu l’a en horreur.

La Loi et le royaume

(Mt 11.12-13)

16L’époque de la Loi et des prophètes va jusqu’à Jean-Baptiste ; depuis qu’il est venu, le royaume de Dieu est annoncé, et chacun use de violence pour y entrer.

(Mt 5.18)

17Il serait plus facile au ciel et à la terre de disparaître qu’à un trait de lettre de la Loi.

(Mt 5.32)

18Celui qui divorce d’avec sa femme et se remarie commet un adultère, et celui qui épouse une femme divorcée d’avec son mari commet un adultère.

L’homme riche et le pauvre Lazare

19Il y avait un homme riche, toujours vêtu d’habits coûteux et raffinés16.19 Littéralement : vêtu de pourpre et de fin lin.. Sa vie n’était chaque jour que festins et plaisirs. 20Un pauvre, nommé Lazare, se tenait couché devant le portail de sa villa, le corps couvert de plaies purulentes. 21Il aurait bien voulu calmer sa faim avec les miettes qui tombaient de la table du riche. Les chiens mêmes venaient lécher ses plaies.

22Le pauvre mourut, et les anges l’emportèrent auprès d’Abraham. Le riche mourut à son tour, et on l’enterra. 23Du séjour des morts, où il souffrait cruellement, il leva les yeux et aperçut, très loin, Abraham, et Lazare à côté de lui.

24Alors il s’écria : « Abraham, mon père, aie pitié de moi ! Envoie donc Lazare, qu’il trempe le bout de son doigt dans l’eau et me rafraîchisse la langue, car je souffre horriblement dans ces flammes. »

25Mais Abraham lui répondit : « Mon fils, souviens-toi de combien de bonnes choses tu as joui pendant ta vie, tandis que Lazare n’a connu que des malheurs. A présent, ici, c’est lui qui est consolé, tandis que toi, tu es dans les tourments. 26De plus, il y a maintenant un immense abîme entre nous et vous et, même si on le voulait, on ne pourrait ni le franchir pour aller d’ici vers vous, ni le traverser pour venir de chez vous ici.

27– Dans ce cas, dit alors le riche, je t’en conjure, père, envoie au moins Lazare dans la maison de mon père, 28car j’ai cinq frères ; qu’il les avertisse pour qu’ils n’aboutissent pas, eux aussi, dans ce lieu de tourments.

29– Tes frères ont les écrits de Moïse et des prophètes, lui répondit Abraham ; qu’ils les écoutent !

30– Non, père Abraham, reprit l’autre. Mais si quelqu’un revient du séjour des morts et va les trouver, ils changeront. »

31Mais Abraham répliqua : « S’ils n’écoutent ni Moïse ni les prophètes, ils ne se laisseront pas davantage convaincre par un mort revenant à la vie ! »

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 16:1-31

Millai mayordomohuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

1Jesusca, Paipaj yachacujcunamanca caitapishmi parlarca:

«Shuj charij amomi, shuj mayordomota charirca. Chai mayordomotaca, ‘Amo imalla charishcacunata yanga tucuchicun’ nijtami amoca yachaj chayarca. 2Chaimantami amoca, chai mayordomota cayashpa: “Cantaca, ‘Imatatajshi ruracun’ nijtami uyani. Cunantaj can imalla rurashcata ricuchi. Ña mana ñuca mayordomo cai tucunguichu” nircami. 3Chashna nijpi mayordomoca, paipaj quiquin yuyaillapimi cashna nirirca: ‘Cunanca, ¿imatataj rurashachu, imamí? Ñuca amoca, ña llujshichisha ninca. Allpapipish ña mana imata rurai tucunichu. Mañashpalla micushpa causanatapish pinganayanmari. 4Amo llujshichijpi ñucata llaquishpa huasiman cayachuncuna, shuyai, imallatapish rurasha’ nirircami. 5Chashna nirishpa amoman mañashcata manaraj tigrachij runacunata shuj shujlla cayashpa, punta shamujtaca: “Canca, ¿mashnatataj ñuca amomanca tigrachinaraj cangui?” nirca. 6Shina nijpi: “Patsaj barril aceitemantami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, caipi tiyari. Can cutichina cashcapica, pichca chungallata churai” nirca. 7Cutin chai qʼuipaca, shujtajtami: “Canca ñuca amomanca, ¿mashnatataj cutichinaraj cangui?” nirca. Chashna nijpi: “Ñucaca, patsaj medida trigotami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, jaica, can cutichina cashcapica, pusaj chungallata churai” nircami. 8Chai millai mayordomo alli yuyarishpa, chashna rurashcata amo yachashpaca, ‘Allitamari rurashca’ nircami. Riquichij, cai pachallata yuyarishpa causajcunarajmi, caishuj chaishujhuan imatapish allita rurangapajca, Diospaj huahuacunata yalli alli yuyaiyujcuna. 9Cai pachapi chingarijlla charishcacunata shujtajcunaman cushpa, achcacunahuan apanacuichij ninimi. Chaimanta chai charinacuna cai pachapi tucurijpica, huiñaita causana jahua pachapimi cancunataca chasquingacuna. 10Ashallahuanpish allita rurajca, achcahuanpish allita rurangami. Cutin ashallahuanpish mana allita rurajca, achcahuanpish mana allitaca rurangallatajmi. 11Chingarijlla charinacunahuan Dios munashca shina mana rurajpica, ¿Diospaj ruranatacarin imapajtaj cancunamanca cungari? 12Mingashcallata charicushpapish, chaihuan cancuna mana allita rurajpica, ¿cancunapajtaj canatacarin imapajtaj cungari? 13Pi servijpish, ishqui amotaca mana servi tucunchu. Shuj amo mandashcataca ruranmanmi, caishuj mandashcataca mana ruranmanchu. Mana cashpaca shuj amotaca cʼuyanmanmi, caishuj amotaca pʼiñanmanmi. Cancunapish chashnallataj charinacunata mirachishpandij, Diosta servishpandijca, mana causai tucunguichijchu» nircami.

14Chashna nijta uyashpaca, cullquinayachij fariseocunaca Jesustaca asircacunami. 15Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

«Cancunami gentecunapaj ñaupajpica, ‘Allimi canchij’ nishpa, alli ricurij tucunguichij. Chashna cajpipish, Taita Diosca cancunapaj shungu imallata yuyacujtaca yachanmari. Cai pachapi “Caimari alli” nishcataca, Taita Diosca millanachinmi.

Dios mandacunta Jesús yachachishcami

16Mandashcapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcapish Bautiźaj Juan causai punllacamallami carca. Chai qʼuipamantaca, Dios mandacuntami huillai callarishca. Tucuicunami Taita Dios mandacunmanca, ima shinapish yaicushun nicuncuna.

17Jahua pachapish, cai pachapish tucuringallamari. Ashtahuanpish Mandashcamantaca, shuj puntollapish mana yanga saquirishpa, pajtacungallami.

‘Ama shitanacuchun’ yachachishcami

(Mat 19:1-12; Mar 10:1-12)

18Maijanpish paipaj huarmita shitashpa shujtaj huarmihuan caźarashpaca, huainayanllami. Shinallataj pai shitashca huarmihuan caźarajpish huainayanllatajmi.

Charij runamantapish Lazaromantapish parlashcami

19Shuj charij runami tiyarca. Chai charij runaca punllantami sumaj, morado churanallata, ashtahuan alli lino churanallata churarij carca. Micunatapish alli micunallatami micuj carca. 20Shinallataj carachahuan apiyacuj ungushca Lázaro shuti runapishmi tiyarca. Chai huajcha runaca, chai charij runapaj huasi pungupimi shitashca sirij carca. 21Chai huajcha runaca, ‘Charij runa micucushpa pambapi urmachishcallatapish micushapishchari’ nishpami, chaipi tiyaj carca. Chashna tiyacujpica allcucuna shamushpami, carachata lambij carca. 22Chai mañaj runaca, chashna causacushpaca huañurcami. Huañujpica angelcuna shamushpa, ñaupa yaya Abrahampaj cʼuchumanmi pusharca. Shinallataj charij runapish huañujpica pambarcacunami. 23Chai charij runaca Hadesman rishpa, jatun nanaihuan llaquipi cashpa, huichilla ricushpami Abrahamtapish, Lázaro paipaj cʼuchupi tiyacujtapish ricurca. 24Chaimantaca, cashnami caparirca: “Yaya Abraham, ñucata llaquihuaiari. Yacupi dedota shutuchishpa ñuca cʼallullatapish chiriyachichun, Lazarota cachapai. Ñucaca caitaj ninapica, jatun llaqui nanaitamari apacuni” nircami. 25Chashna caparijpipish, Abrahamca cashnami nirca: “Huahua, yuyariari. Canca causaipica, achca charinacunayujmi carcangui. Cunanca, jatun llaquipimari cangui. Lazaroca, causaipica llaquillatami charirca. Cunan caipica cushicushpamari causacun. 26Chashna cajpipish ñucanchijpajmanta cancunapajman, cancunapajmanta ñucanchijpajman chʼimbangapajca, shuj jatun huaicumari tiyan. Chashna cajpimi, chaimanta caiman shamusha nishpapish, maita mana shamui tucuncuna. Caimanta chaiman risha nishpapish, maita mana chʼimbaipajchu” nircami. 27Chashna nijpimi, charij runaca: “Yayito, shinashpaca Lazarota ñuca yayapaj huasiman cachapai. 28Chaipica, pichca huauquicunatamari charini. Paicunapish caitaj llaquiman ama shamuchun, huillaj cachapaiari” nircami. 29Chashna nijpi Abrahamca: “Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcatapish charincunamari. Paicunata uyangacunatajchari” nircami. 30Chashna nijpica, charij runaca: “Ari, yaya Abraham, chaicunata uyashpapish mana yuyaringacunachu. Huañushcacunamanta maijan causarishpa, paicunaman huillagrijpitajcarinpish cutiringacunamari” nircami. 31Shina nijpipish Abrahamca: “Moisés Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcatapish mana uyashpaca, huañushcamanta pi causarishpa huillagrijpipish mana uyangacunachu” nircami» nishpami parlarca.