Actes 23 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Actes 23:1-35

1Paul fixa ses regards sur tous les membres du Grand-Conseil et déclara : Mes frères, j’ai vécu devant Dieu jusqu’à ce jour avec une conscience parfaitement pure.

2Mais le grand-prêtre Ananias23.2 Ananias: grand-prêtre juif de 47 à 59. ordonna à ceux qui étaient près de Paul de le frapper sur la bouche.

3Paul lui dit alors : Dieu lui-même va te frapper, muraille blanchie23.3 En Orient, on blanchissait les murailles pour en cacher les défauts. ! Tu sièges là pour me juger selon la Loi, et voilà que tu violes la Loi en ordonnant de me frapper !

4Les assistants s’écrièrent : Tu oses injurier le grand-prêtre de Dieu !

5– Frères, reprit Paul, j’ignorais que c’était le grand-prêtre, car je sais bien qu’il est écrit : Tu n’insulteras pas le chef de ton peuple23.5 Ex 22.27..

6Paul savait que le Conseil était composé pour une part de sadducéens, pour l’autre de pharisiens, et il s’écria au milieu du Conseil : Frères, je suis pharisien et fils de pharisien. Si je suis mis en accusation, c’est pour notre espérance de la résurrection.

7Ces mots provoquèrent une dispute entre pharisiens et sadducéens, et l’assemblée se divisa en deux camps. – 8Les sadducéens, en effet, déclarent qu’il n’y a pas de résurrection, pas plus que d’anges ou d’esprits, et les pharisiens affirment le contraire. – 9Le ton monta considérablement.

Quelques spécialistes de la Loi qui étaient du parti des pharisiens se levèrent pour protester avec énergie en faveur de l’accusé : Vraiment, nous ne trouvons rien à reprocher à cet homme. Après tout, qui sait ? Peut-être un esprit ou un ange lui a-t-il parlé ?

10La dispute s’envenimait et le commandant craignit que son prisonnier soit tué par ces gens. Alors il fit signe à un détachement de soldats de descendre dans la salle pour tirer Paul du milieu d’eux et le ramener à la citadelle.

11La nuit suivante, le Seigneur apparut à Paul et lui dit : Courage ! Tu as été mon témoin à Jérusalem, il faut que tu le sois aussi à Rome.

Le complot contre Paul

12Le lendemain matin, au petit jour, les Juifs formèrent un complot. Ils firent le serment de ne rien manger ni boire avant d’avoir tué Paul. 13Plus de quarante hommes participaient à cette conjuration. 14Ils allèrent trouver les chefs des prêtres et les responsables du peuple et leur déclarèrent : Nous nous sommes engagés par un serment solennel à ne rien manger ni boire tant que nous n’aurons pas tué Paul. 15A vous d’agir maintenant avec l’appui du Grand-Conseil : intervenez auprès du commandant et proposez-lui de faire comparaître Paul devant vous sous prétexte que vous voulez instruire son cas de plus près. De notre côté, nous avons pris nos dispositions pour le supprimer avant qu’il arrive ici.

16Mais le fils de la sœur de Paul entendit parler du guet-apens. Il se rendit à la citadelle, y entra, et prévint Paul de ce qui se tramait.

17Alors Paul fit appeler un officier de service et lui dit : Conduis ce jeune homme auprès du commandant, je t’en prie, il a quelque chose à lui dire.

18L’officier l’emmena donc avec lui et l’introduisit auprès du commandant en disant : Le détenu Paul m’a fait appeler et m’a demandé de t’amener ce jeune homme qui a quelque chose à te dire.

19Le commandant, prenant le jeune homme par la main, se retira avec lui à l’écart et lui demanda : Qu’as-tu à me dire ?

20Alors le neveu de Paul raconta : Les Juifs ont convenu de te demander de leur amener Paul, demain, au Grand-Conseil. Ils disent qu’ils veulent examiner son cas de plus près. 21Mais surtout, ne t’y laisse pas prendre. Ils sont à plus de quarante qui préparent un guet-apens contre lui. Ils ont juré de ne rien manger ni boire avant de l’avoir tué. Tout est prêt. Ils n’attendent plus que ton accord.

22Le commandant laissa repartir le jeune homme. Mais il lui fit d’abord cette recommandation : Surtout ne va dire à personne que tu m’as prévenu de cette affaire.

Paul, prisonnier à Césarée

23Aussitôt après, il appela deux de ses officiers et leur commanda : Rassemblez deux cents légionnaires et tenez-vous prêts à partir pour Césarée. Prenez avec vous soixante-dix cavaliers et deux cents soldats armés de lances. Départ à neuf heures ce soir. 24Préparez aussi des montures pour Paul et amenez-le sain et sauf au gouverneur Félix23.24 Félix: gouverneur de la Judée de 52 à 59​60..

25Il rédigea en même temps le billet suivant pour le gouverneur :

26Claudius Lysias adresse ses salutations à Son Excellence le gouverneur Félix.

27Les Juifs s’étaient saisis de l’homme que je t’envoie et ils allaient le tuer quand je suis intervenu avec la troupe. Je l’ai arraché de leurs mains, car je venais d’apprendre qu’il était citoyen romain. 28Comme je voulais savoir de quoi ils l’accusaient, je l’ai fait comparaître devant leur Grand-Conseil. 29J’ai constaté que leurs accusations portaient sur des questions relatives à leur loi, mais que l’on ne pouvait lui imputer aucune faute entraînant la peine de mort ou même la prison. 30Mais je viens d’être informé d’un projet d’attentat contre lui. C’est pourquoi je te l’envoie sans attendre, et je fais savoir à ses accusateurs que c’est devant toi qu’ils auront à porter plainte contre lui23.30 Quelques manuscrits ajoutent la formule de salutation : adieu..

31Conformément aux ordres reçus, les soldats emmenèrent Paul et le conduisirent pendant la nuit jusqu’à Antipatris23.31 Antipatris: poste militaire reconstruit par Hérode le Grand à mi-chemin entre Jérusalem et Césarée.. 32Le lendemain, les légionnaires laissèrent les cavaliers poursuivre seuls le chemin avec lui et ils revinrent à la citadelle.

33A leur arrivée à Césarée, les cavaliers remirent la lettre au gouverneur et lui présentèrent Paul.

34Le gouverneur lut la lettre et demanda de quelle province il était originaire. Apprenant qu’il était né en Cilicie, il lui dit : 35Je t’entendrai quand tes accusateurs seront arrivés.

Puis il donna ordre de le faire mettre en résidence surveillée dans le palais d’Hérode23.35 Palais construit par Hérode le Grand à Césarée. Les gouverneurs romains en avaient fait leur résidence habituelle..

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 23:1-35

1Pabloca, chai tucui tandanacushca mandajcunata ricurashpami:

—Huauquicuna, ñucaca cunancamami Taita Diospaj ñaupajpica alli shunguhuan causacuni— nirca.

2Chashna nijpi curacunata mandaj Ananiasca, Pablopaj cʼuchupi shayacujcunataca:

—Chai runata shimipi huajtaichij— nishpami mandarca.

3Shina nijpi Pabloca:

—¡Canca, yurajyachishca pata shinallami cangui! Chaimanta, Taita Diosmi canta huajtanga. Canca, Mandashcapi nishca shina rurangapajmari tiyacungui. Ñucata huajtachun nishpaca, Mandashcatamari pʼaquicungui— nircami.

4Pablo chashna nijpica, chaipi cajcunaca:

—¿Chashnachu Taita Dios agllashca jatun curataca cʼariyangui?— nircacunami.

5Paicuna chashna nijpi, Pabloca:

—Huauquicuna, ñucaca curacunata mandaj cura cashcataca manamari yachashcanichu. Quillcashcapipish: “Cambaj llajtapi mandajtaca, ama ima millaita rimangui” nintajmari— nircami.

6Pabloca, chai tandanacushca mandajcunataca, shujcunaca saduceocuna, shujcunaca fariseocuna cashcatami ricurca. Chaimantami, sinchita cashna nirca:

—Huauquicuna, ñucaca fariseo yayamanta huacharishca fariseomi cani. Chashna fariseo cashpami, huañushcacuna causarinata crini. Chaillamantami, ñucataca juchachicuncuna— nircami.

7Chashna nijta uyashcahuanmi fariseocunahuan, saduceocunahuan pʼiñanacushpa chai tandanacuimanta raquirircacuna. 8(Saduceocunaca huañushcacuna causarinatapish, angelcuna tiyashcatapish, ima espiritucuna tiyashcatapish mana crincunachu. Cutin fariseocunaca chai tucui tiyashcatami crincuna).

9Chai tandanacushcacunaca, sinchita caparinacushpami rimanacurcacuna. Mandashcata yachachij fariseocunaca, pʼiñarishpa jatarishpami:

—Cai runaca, ima mana allita mana rurashcachu, ¿imatataj juchachishunpish? Ima espíritu cashpa, ángel cashpapish paihuan rimarcallatajchari. Chaillamantaca ama Taita Diosta pʼiñachishunchijchu— nircacuna.

10Chaimantaca, chai tucui tandanacushcacuna mana jahuallata pʼiñanacui callarijpimi, huaranga soldadocunata mandajca, ‘Cunantajca, Pablotaca ñutungacunallapishmi’ yuyashpa mancharirca. Chaimantami Pablotaca, chai tandanacushcacunapaj chaupimanta llujshichishpa, soldadocunapaj huasiman pushachun, soldadocunata cayaj cacharca.

11Apunchij Jesusca, chai tuta ricurishpami: «¡Pablo, ama manchaichu! Cai Jerusalenpi ñucamanta huillashca shinallatajmi, Romapipish huillagrina cangui» nirca.

Pablotaca huañuchinatatajmi yuyarishcacuna

12Chai cayandij tutamantatami maijan judiocunaca, Pablota huañuchinataj tucushpaca: “Diospish ricucunmi, Pablota huañuchingacamaca manataj micushunchu, manataj ubyashunchu” nishpa, shuj yuyailla tucurcacuna. 13Chuscu chunga yalli runacunami, chashna ninacurcacuna. 14Paicunaca pushaj curacunapajman, cunaj yuyajcunapajman rishpami cashna nircacuna:

—‘Diospish ricucunmi, Pablota ñucanchij huañuchingacamaca, imata mana micushunchu’ ninacushpa, shuj yuyailla tucurcanchij. 15Cunanca cancuna huaranga soldadocunata mandajtaca, tandanacushca mandajcunahuan tucushpa cashna nigrichij: “Pablota ashtahuan alli tapungapaj, caya ñucanchij ñaupajman pushamui” nij tucuichij. Ñucanchijca pai manaraj chayamujpi, ñanpi chapashpa huañuchishunllami— nircacunami.

16Chashna ninacucujtaca, Pablopaj panipaj churi uyashpami, soldadocuna tiyana huasipi Pabloman huillagrirca. 17Pabloca, huambra huillashcata uyashcahuanmi, patsaj soldadocunata mandajcunamanta shujta cayashpaca:

—Cai huambrata, huaranga soldadocunata mandajpajman pushapai. Paimi imatatajshi huillaj shamushca— nirca.

18Shina nijpica, patsaj soldadocunata mandajca, huaranga soldadocunata mandajpajman chai huambrata pushashpami:

—Preźu tiyacuj Pablomi ñucata cayashpa, cai huambrahuan quiquinpajman cachan. Quiquinmanmi imatatajshi huillaj shamun— nirca.

19Chai mandajca, huambrata maquimanta paillata chainijman pushashpami:

—¿Imatataj huillasha ningui?— nishpa tapurca.

20Shina nijpi chai huambraca, cashnami nirca:

—Judiocunaca, ashtahuan alli tapushun nij tucushpami, tandanacushca mandajcunapajman Pablota llujshichichun mañangapaj quiquinpajman shamugrincuna. 21Paicuna chashna nijpica, pajta cringuiman. Chuscu chunga yalli runacunamari, pacalla chapacuncuna. Paicunaca: “Diospish ricucunmi, Pablota huañuchingacama imata mana micushunchu, imata mana ubyashunchu” ninacurcamari. Quiquin imata nijllatamari shuyacuncuna— nircami.

22Chashna huillajpica, mandajca chai huambrataca:

—Caipi ñucaman huillashcataca, pajta piman huillanguiman— nishpami cacharca.

Pablotaca Mandaj Felixpajmanmi cachashca

23Huaranga soldadocunata mandajca, patsaj soldadocunata mandajcunamanta ishquita cayashpami, cashna nirca:

—Cunantaj iscun horas tutata Cesareaman richun, chaquillahuan purij ishqui patsaj soldadocunata, caballopi rij canchis chunga soldadocunata, lanzayuj ishqui patsaj soldadocunata tandachinguichij. 24Pablotapish, caballopi tiyachishpa, mandaj Felixpajmanca alli chayachigringuichij— nircami.

25Shuj quillcatapish, cashna nishpa quillcashpami cacharca:

26“Claudio Lisiasmi, tucuicuna alli nishca, quiquin mandaj Felixta ‘¿Allillachu cangui?’ nipani.

27Cai runataca, judiocuna japishpa huañuchicujpimi, ñucaca pai romano cashcata yachashpa, ñuca soldadocunahuan mitsashpa quichurcani. 28Chaimantaca, paita imamanta juchachicushcata yachangapajmi, tandanacushca mandajcunapajman pusharcani. 29Paicunapaj ñaupajpi tapujpica, paicunapaj mandashcata pʼaquishcallatami juchachicushcacuna carca. Ñucapica, paitaca imamanta mana huañuchipajchu, preźullapish mana tiyacuna canchu. 30Judiocuna cai runata huañuchishun nishcata yachashpami, quiquinpajman cachani. Paita juchachicujcunatapish, ima juchachinata charishpaca, quiquinpaj ñaupajpi huillagrichun nircanimi. Sumajta causapangui” nishpami quillcarca.

31Soldadocunaca, paicunata mandashca shinallatajmi, chai tutallataj Pablotaca, Antípatris pueblocama pusharcacuna. 32Cayandij punllaca, chaquillahuan purij soldadocunaca, caballopi tiyarishca soldadocunallata Pablohuan cachashpami, paicuna tiyana huasiman tigrarcacuna. 33Pablohuan rij soldadocuna Cesareaman chayashpaca, quillcataraj chai mandajman cushpami, Pablotapish paipaj ñaupajman chayachircacuna. 34Quillcata reźashpaca, chai mandajca:

—¿Canca maimantataj cangui?— nishpa tapujpi, Pabloca:

—Ñucaca, Cilicia llajtamantami cani— nirca.

35Chashna nijpica: «Shinashpaca canta juchachijcuna shamujpimi, can imata nisha nishcata uyasha» nishpami, soldadocuna alli ricuchun, Herodespaj jatun huasipi churachirca.