Ang Pulong Sa Dios

Jonas 2:1-10

Ang Pag-ampo ni Jonas

1Nagaampo si Jonas sa Ginoo nga iyang Dios didto sa sulod sa tiyan sa isda. 2Miingon siya:

“Sa akong kalisdanan, mitawag ako kanimo Ginoo, ug gitubag mo ako.

Nangayo ako ug tabang kanimo sa dihang nagaungaw ako sa kamatayon,2:2 sa dihang nagaungaw ako sa kamatayon: sa literal, sa dapit sa mga patay.

ug gidungog mo ako.

3Gitambog mo ako sa kinahiladman sa dagat.

Gilibotan ako sa tubig ug gibanlas sa mga balod nga imong gipadala.

4Gipahilayo mo ako sa imong presensya,

Apan maglantaw gehapun ako sa imong balaan nga templo.

5Gilapawan ako sa tubig ug daw sa malumos na gayod ako.

Naputos sa sagbot ang akong ulo.

6Miunlod ako ngadto sa kinahiladman sa dagat,

nabilanggo ako sa kinahiladman sa yuta sa walay kataposan.

Apan gihaw-as mo ako gikan sa kahiladman, O Ginoo nga akong Dios.

7Sa dihang hapit na mahugno ang akong kinabuhi, misangpit ako kanimo, Ginoo,

ug gidungog mo ang akong pag-ampo didto sa imong balaan nga templo.

8Kadtong mga tawo nga nagsimba sa mga walay pulos nga mga dios-dios nagsalikway sa imong grasya nga ila untang mahiagumankanila.

9Apan, ako, inubanan sa mga awit sa pagpasalamat, maghalad kanimo.

Tumanon ko ang akong mga panaad.

Ang kaluwasan gekan sa Ginoo.”

10Unya, gimandoan sa Ginoo ang isda, ug gisuka niini si Jonas sa baybayon.

Nouă Traducere În Limba Română

Iona 2:1-10

Rugăciunea lui Iona

1Iona s‑a rugat Domnului, Dumnezeul său, din pântecul peștelui 2și a zis:

„În strâmtorarea mea L‑am chemat pe Domnul

și El mi‑a răspuns.

Din pântecul Locuinței Morților2 Ebr.: Șeol am strigat după ajutor

și Tu mi‑ai auzit glasul.

3Mă aruncasei în adânc,

în inima mărilor,

și curentul de apă mă învăluise.

Toate talazurile și valurile Tale

treceau peste mine.

4Ziceam: «Sunt alungat

dinaintea ochilor Tăi.

Totuși, mă voi uita din nou

la Templul Tău cel sfânt!»

5Apele mă împresuraseră până la gât,

adâncul mă învăluise,

iar algele se înfășuraseră în jurul capului meu.

6Coborâsem până în străfundurile munților,

și zăvoarele pământului mă încuiaseră pe vecie!

Dar Tu, Doamne, Dumnezeul meu,

mi‑ai scos viața din groapă!

7Când mi se scurgea sufletul din mine,

mi‑am adus aminte de Domnul

și rugăciunea mea a ajuns până la Tine,

în Templul Tău cel sfânt.

8Cei ce onorează idolii deșerți,

și‑au părăsit bunătatea.8 Sau: și‑au părăsit credincioșia.

9Dar eu Îți voi aduce jertfe

cu un strigăt de mulțumire.

Voi împlini ceea ce am jurat!

Mântuirea este a Domnului!“9 Sau: Mântuirea vine de la Domnul.

10Domnul i‑a vorbit peștelui, iar peștele l‑a vărsat pe Iona pe uscat.