Ang Pag-alagad nga Makahatag ug Kalipay sa Dios
1Padayon kamo sa paghigugmaay isip mga managsoon diha kang Cristo. 2Ayaw ninyo kalimti ang pag-abiabi sa mga dumuduong. May mga tawo kaniadto nga nagbuhat niana, ug wala sila masayod nga kadtong ilang mga bisita mga anghel diay. 3Hunahunaa ninyo ang inyong mga isigka-tumutuo nga anaa sa prisohan, ug ang mga gipasipad-an, ug batia ninyo ang ilang kahimtang.
4Ang kada usa kinahanglang maghatag ug bili sa kaminyoon. Busa dili gayod kamo manapaw tungod kay silotan sa Dios ang mga tawo nga nagapakighilawas gawas sa kaminyoon.
5Likayi ninyo ang paghigugma sa kuwarta. Hinuon pagkontento kamo sa unsa lay anaa kaninyo, tungod kay nagaingon ang Dios, “Dili ko gayod kamo biyaan, ug dili ko gayod kamo pasagdan.”13:5 Tan-awa usab ang Deu. 31:6-8. 6Busa magmaisog kita sa pag-ingon,
“Ang Ginoo mao ang akong magtatabang,
busa dili ako mahadlok. Unsa may mahimo sa tawo kanako?”13:6 Tan-awa usab ang Salmo 118:6.
7Hunahunaa ninyo ang inyong mga tigdumala nga nagtudlo kaninyo sa pulong sa Dios. Palandonga ang ilang pagkinabuhi ug pagkamatay nga nagatuo sa Dios. Awata ninyo ang ilang pagtuo. 8Si Jesu-Cristo dili gayod mausab: siya mao gihapon kaniadto, karon, ug sa walay kataposan. 9Ayaw kamo pagpadala sa nagkalain-lain nga mga pagtulon-an nga lahi sa kamatuoran nga inyong nadawat. Mas maayo nga lig-onon nato ang atong pagtuo pinaagi sa tabang sa Dios, ug dili sa pagsunod sa mga tulumanon bahin sa mga pagkaon. Wala gayoy kaayohan nga makuha ang nagasunod niana nga mga tulumanon. 10Kita nga mga tumutuo may halaran, ug ang mga Judio nga nagahalad diha sa ilang simbahan dili mahimo nga mokaon diha sa atong halaran. 11Kay ang dugo sa mga mananap nga ihalad alang sa mga sala sa mga tawo gidala sa pangulong pari didto sa Labing Balaang Dapit, apan ang lawas niadto nga mga mananap gidala sa gawas sa lungsod ug didto gisunog. 12Sama usab niini ang nahitabo kang Jesus tungod kay didto usab siya gipatay sa gawas sa lungsod, aron pinaagi sa iyang dugo mahinloan niya ang mga tawo sa ilang mga sala. 13Busa adtoon nato si Jesus didto sa gawas sa lungsod ug makig-ambit kita sa iyang mga giantos nga kaulawan. 14Kay wala kitay permanente nga lungsod dinhi sa kalibotan, kondili nagahulat kita sa permanente nga lungsod nga umaabot. 15Busa maghalad kita kanunay sa mga pagdayeg ngadto sa Dios pinaagi kang Jesus. Kini mao ang mga halad nga mga pulong nga maggikan sa atong baba ug magpaila kon kinsa siya. 16Ayaw kamo kalimot pagbuhat ug maayo, ug pagtinabangay kamo, kay mao kini ang mga halad nga makahatag ug kalipay sa Dios.
17Tumana ninyo ang mga tumutuo nga nangulo kaninyo ug pagpasakop kamo kanila, tungod kay sila mao ang nagaatiman sa inyong espirituhanon nga kahimtang. Ug nasayod sila nga moabot ang adlaw nga manubag sila sa Dios bahin sa ilang pag-atiman kaninyo. Kon tumanon ninyo sila, mag-alagad sila nga may kalipay, apan kon dili, masubo sila ug dili kini makahatag ug kaayohan kaninyo.
18Iampo ninyo kami kanunay, kay nasiguro namo nga limpyo ang among konsensya tungod kay naningkamot kami kanunay sa pagbuhat ug maayo. 19Labi na gayod nga iampo ninyo nga pabalikon ako sa Dios diha kaninyo sa labing madali.
Pag-ampo
20Ug nagaampo usab ako sa Dios alang kaninyo, sa Dios nga nagahatag ug kalinaw. Siya ang nagbanhaw sa atong Ginoong Jesus, nga mao ang Makagagahom nga Magbalantay kanato ingon nga iyang mga karnero. Kay pinaagi sa iyang dugo gipalig-on niya ang walay kataposan nga kasabotan. 21Hinaut nga ihatag sa Dios kaninyo ang tanan ninyo nga mga kinahanglanon aron mahimo ninyo ang iyang kabubut-on. Ug hinaut nga pinaagi kang Jesu-Cristo buhaton niya kanato ang iyang gusto. Dayegon nato siya sa walay kataposan. Amen.
Kataposan nga mga Tugon
22Mga igsoon, nanghangyo ako nga paminawon ninyo pag-ayo ang akong mga gitambag, kay hamubo ra man kining akong sulat kaninyo. 23Gusto ko nga masayran ninyo nga ang atong igsoon nga si Timoteo gipagawas na sa prisohan. Kon moabot dayon siya, ubanon ko siya sa akong pag-anha diha kaninyo.
24Ipangumusta na lang ako sa inyong mga tigdumala diha ug sa tanang mga katawhan sa Dios. Nangumusta usab kaninyo ang atong mga igsoon nga taga-Italia.
25Hinaut nga panalanginan kamong tanan sa Dios.
Îndemnuri finale
1Dragostea frățească să rămână între voi! 2Nu uitați ospitalitatea față de străini, pentru că, prin aceasta unii, fără să știe, au găzduit îngeri2 Gr.: anghelos, termen care în NT se poate referi la ființe angelice, iar uneori la vestitorii Evangheliei. Unii comentatori sunt de părere că, în acest context, autorul se referă, cel mai probabil, la exemplele din perioada VT, atunci când „îngerii“ s‑au arătat oamenilor, iar aceștia din urmă n‑au fost conștienți de adevărata identitate a oaspeților lor (vezi, de ex., episoadele cu Avraam, Lot, Ghedeon, Manoah). Alți comentatori susțin că termenul se referă aici la oameni care au primit însărcinarea specială de a proclama Evanghelia, păstori și episcopi ai bisericilor. Din cauza persecuției, unii creștini călătoreau în anonimat și cereau găzduire, fără a‑și deconspira tot timpul identitatea. Credincioșii care au găzduit astfel de călători, au găzduit, fără să știe, tocmai vestitori ai Evangheliei.! 3Amintiți‑vă de cei care sunt în lanțuri, ca și cum ați fi legați împreună cu ei, și de cei care sunt chinuiți, ca unii care și voi sunteți în trup!
4Căsătoria să fie cinstită de toți, iar patul să fie păstrat nepângărit, pentru că Dumnezeu îi va judeca pe curvari și pe adulteri! 5Felul vostru de viață să fie fără iubire de bani! Fiți mulțumiți cu ce aveți, pentru că El a spus:
„Nicidecum nu te voi lăsa,
și nicidecum nu te voi părăsi!“5 Vezi Deut. 31:6.
6Astfel, putem spune plini de încredere:
„Domnul este ajutorul meu. Nu mă voi teme!
Ce‑mi va face omul?!“6 Vezi Ps. 118:6-7.
7Aduceți‑vă aminte de conducătorii voștri care v‑au spus Cuvântul lui Dumnezeu. Uitați‑vă cu atenție la sfârșitul felului lor de viață7 Sau: sfârșitul purtării lor. și urmați‑le credința! 8Isus Cristos este Același ieri, astăzi și în veci!
9Să nu fiți duși în rătăcire de învățături diverse și străine, căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu prin mâncăruri, care nu le‑au fost de niciun folos celor ce au umblat după ele9 Lit.: au umblat în ele. Autorul face referire la mâncărurile asociate cu jertfele VT.! 10Noi avem un altar de unde cei care slujesc la Cort nu au dreptul să mănânce.
11Căci trupurile acelor viețuitoare, al căror sânge este adus în Locul Preasfânt de marele preot ca jertfă pentru păcate, sunt arse afară din tabără. 12De aceea, Isus a suferit dincolo de poarta cetății, ca să sfințească poporul prin sângele Lui. 13Așadar, să ieșim la El, în afara taberei, purtând disprețul îndurat de El. 14Căci noi nu avem aici o cetate permanentă, ci o căutăm pe cea care urmează să vină.
15Prin El deci să‑I aducem întotdeauna o jertfă de laudă lui Dumnezeu, adică rodul buzelor noastre care mărturisesc15 Sau: care laudă. Numele Lui! 16Să nu uitați binefacerea și dărnicia, pentru că lui Dumnezeu astfel de jertfe Îi plac!
17Aveți încredere în conducătorii voștri și supuneți‑vă lor, căci ei veghează asupra sufletelor voastre ca unii care vor da socoteală pentru ele, ca astfel ei să facă aceasta cu bucurie și nu gemând, lucru care nu v‑ar fi de niciun folos!
18Rugați‑vă pentru noi! Căci suntem convinși că avem o conștiință bună, dorind să ne comportăm bine în toate. 19Vă îndemn tot mai mult să faceți aceasta, ca să vă fiu trimis înapoi repede.
20Dumnezeul păcii, Care L‑a adus înapoi dintre cei morți pe Domnul nostru Isus, marele Păstor20 Conceptul de păstor trebuie înțeles aici în contextul său vechi-testamentar: Dumnezeu Însuși este Păstorul lui Israel (Ps. 80:1; Is. 40:10-11; Eze. 34:11-16); Dumnezeu a dat turma în grija conducătorilor, păstorii lui Israel, care însă nu au avut grijă de ea (Is. 56:9-12; Eze. 34); El Îl va trimite pe adevăratul Păstor, pe Mesia, ca să aibă grijă de oi (Eze. 34:23). al oilor, prin sângele legământului veșnic, 21să vă desăvârșească în orice lucru bun, pentru a‑I face voia, lucrând în noi ceea ce este plăcut înaintea Lui, prin Isus Cristos, a Căruia să fie slava în vecii vecilor! Amin.
22Vă îndemn, fraților, să primiți cu îngăduință acest cuvânt de îndemn, căci v‑am scris doar pe scurt.
23Să știți că fratelui nostru Timotei i s‑a dat drumul. Dacă sosește curând, va fi cu mine când vă voi vedea.
24Salutați‑i pe toți conducătorii voștri și pe toți sfinții. Cei din Italia vă salută.
25Harul să fie cu voi toți!
