Amplified Bible

Joshua 24

Joshua Reviews Israel’s History

1Then Joshua gathered all the tribes of Israel to Shechem, and called for the elders of Israel and for their heads and for their judges and for their officers; they presented themselves before God. Joshua said to all the people, “This is what the Lord, the God of Israel, says, ‘Your fathers, including Terah, the father of Abraham and the father of Nahor, lived beyond the [Euphrates] River in ancient times; and they served other gods. Then I took your father Abraham from beyond the [Euphrates] River and led him through all the land of Canaan, and multiplied his descendants, and I gave him Isaac. To Isaac I gave Jacob and Esau, and to Esau I gave [the hill country of] Mount Seir to possess; but Jacob and his sons went down to Egypt. Then I sent Moses and Aaron, and I plagued Egypt by what I did in its midst; and afterward I brought you out. Then I brought your fathers out of Egypt, and you came to the sea; and the Egyptians pursued your fathers with chariots and horsemen to the Red Sea. When they cried out to the Lord [for help], He put darkness between you and the Egyptians, and brought the sea upon them and covered them; and your own eyes saw what I did in Egypt. And you lived in the wilderness [a]a long time (forty years). Then I brought you into the land of the Amorites who lived on the other side of the Jordan, and they fought with you; and I gave them into your hand, and you took possession of their land and I destroyed them before you. Then Balak the son of Zippor, king of Moab, arose and fought against Israel, and he sent and called Balaam the son of Beor to curse you. 10 But I would not listen to Balaam. Therefore he had to bless you, so I saved you from Balak’s hand. 11 You crossed the Jordan and came to Jericho; and the citizens of Jericho fought against you, as did the Amorite and the Perizzite and the Canaanite and the Hittite and the Girgashite, the Hivite and the Jebusite; and so I gave them into your hand. 12 I sent the hornet [that is, the terror of you] before you, which drove the two kings of the Amorites out before you; but it was not by your sword or by your bow. 13 I gave you a land for which you did not labor, and cities which you did not build, and you live in them; you eat from vineyards and olive groves which you did not plant.’

14 “Now, therefore, fear the Lord and serve Him in sincerity and in truth; remove the gods which your fathers served on the other side of the [Euphrates] River and in Egypt, and serve the Lord. 15 If it is unacceptable in your sight to serve the Lord, choose for yourselves this day whom you will serve: whether the gods which your fathers served that were on the other side of the River, or the gods of the Amorites in whose land you live; but as for me and my house, we will serve the Lord.”

16 The people answered, “Far be it from us to abandon (reject) the Lord to serve other gods; 17 for the Lord our God is He who brought us and our fathers up out of the land of Egypt, from the house of bondage, and who did these great signs (miracles) in our sight and kept us safe all along the way that we went and among all the peoples among whom we passed. 18 The Lord drove all the peoples out from before us, even the Amorites who lived in the land. We also will serve the Lord, for He is our God.”

19 Then Joshua said to the people, “You will not be able to serve the Lord [if you serve any other gods], for He is a holy God; He is a [b]jealous God [demanding what is rightfully and uniquely His]. He will not forgive your transgression [of His law] or your sins. 20 If you do abandon (reject) the Lord and serve foreign gods, then He will turn and do you harm and consume and destroy you after He has done you good.” 21 The people said to Joshua, “No, but we will serve [only] the Lord.” 22 Joshua then said to the people, “You are witnesses against yourselves that you have chosen for yourselves the Lord, to serve Him.” And they said, “We are witnesses.” 23 “Now then, remove the foreign gods which are among you, and incline your hearts toward the Lord, the God of Israel.” 24 The people said to Joshua, “We will serve the Lord our God and we will listen to and obey His voice.” 25 So Joshua made a covenant with the people that day, and made for them a statute and an ordinance at Shechem. 26 And Joshua wrote these words in the Book of the Law of God. Then he took a large stone and set it up there under the oak that was in [the courtyard of] the sanctuary of the Lord. 27 Joshua then said to all the people, “Look, this stone shall serve as a witness against us, for it has heard all the words of the Lord which He spoke to us; so it shall be a witness against you, so that [afterward] you do not deny your God.” 28 Then Joshua sent the people away, each to [the territory of] his inheritance.

Joshua’s Death and Burial

29 It happened after these things that Joshua the son of Nun, the servant of the Lord, died, at the age of a hundred and ten years. 30 They buried him in the territory of his inheritance in Timnath-serah, which is in the hill country of Ephraim, on the north side of Mount Gaash.

31 Israel served the Lord all the days of Joshua and all the days of the elders who outlived Joshua, and had known all the works of the Lord which He had done for Israel.

32 Now they buried the bones of Joseph, which the children of Israel brought up from Egypt, at Shechem, in the plot of land which Jacob had bought from the sons of Hamor the father of Shechem for a hundred pieces of money; and it became the inheritance of the sons of Joseph. 33 And Eleazar [the priest], the son of Aaron died; and they buried him at Gibeah [on the hill] of Phinehas his son, which had been given to him in the hill country of Ephraim.

  1. Joshua 24:7 Lit many days.
  2. Joshua 24:19 I.e. intolerant of unfaithfulness.

Nouă Traducere În Limba Română

Iosua 24

Reînoirea legământului la Şehem

1Iosua a adunat toate seminţiile lui Israel la Şehem şi a convocat sfatul bătrânilor lui Israel, conducătorii, judecătorii şi căpeteniile, iar aceştia s-au înfăţişat înaintea Domnului.

Atunci Iosua a zis întregului popor:

– Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „În vechime, strămoşii voştri, adică Terah, tatăl lui Avraam şi al lui Nahor, locuiau de cealaltă parte a râului[a] şi se închinau altor dumnezei. Eu l-am luat pe strămoşul vostru Avraam de dincolo de râu, l-am dus prin toată ţara Canaanului şi i-am dat foarte mulţi urmaşi: i-am dat pe Isaac, iar lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Esau. Lui Esau i-am dat în stăpânire regiunea muntoasă a Seirului, iar Iacov împreună cu fiii lui s-au dus în Egipt.

Apoi i-am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul prin ceea ce am făcut în mijlocul lui, după care v-am scos afară. După ce i-am scos pe părinţii voştri din Egipt, aţi pornit către mare, iar egiptenii i-au urmărit pe părinţii voştri cu care de luptă şi călăreţi[b], până la Marea Roşie[c]. Atunci ei au strigat către Domnul, iar El a aşezat întuneric între ei şi egipteni, după care a adus apele mării peste ei şi i-a acoperit. Aţi văzut cu ochii voştri ce le-am făcut egiptenilor. Apoi aţi locuit în pustie o lungă perioadă de timp. V-am dus prin regiunea amoriţilor care locuiau la răsărit de Iordan. Aceştia au luptat împotriva voastră, însă Eu i-am dat în mâinile voastre şi i-am nimicit dinaintea voastră, iar voi le-aţi ocupat ţara. Balak, fiul lui Ţipor, regele Moabului, s-a pregătit să lupte împotriva lui Israel şi l-a chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme, 10 dar Eu nu am vrut să-l ascult pe Balaam şi, prin urmare, el v-a binecuvântat. Şi astfel v-am scăpat din mâinile lui. 11 Apoi aţi traversat Iordanul şi aţi pornit către Ierihon. Au luptat împotriva voastră atât locuitorii Ierihonului, cât şi amoriţii, periziţii, canaaniţii, hitiţii, ghirgasiţii, hiviţii şi iebusiţii, însă Eu i-am dat în mâinile voastre. 12 Am trimis înaintea voastră viespi[d] care i-au izgonit pe aceştia dinaintea voastră ca şi pe cei doi regi amoriţi; ei nu au fost izgoniţi prin sabia sau prin arcul vostru. 13 V-am dat astfel o ţară pe care nu voi aţi lucrat-o, cetăţi pe care nu voi le-aţi zidit, dar în care locuiţi şi vii şi măslini pe care nu voi i-aţi plantat, dar din care mâncaţi!“

14 Şi acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu integritate şi cu credincioşie! Îndepărtaţi zeii cărora le-au slujit strămoşii voştri dincolo de râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului! 15 Iar dacă nu doriţi să slujiţi Domnului, atunci alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: fie zeilor cărora le slujeau strămoşii voştri dincolo de râu, fie zeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi! Cât despre mine, eu şi familia mea Îi vom sluji Domnului!

16 – Departe de noi gândul să-L părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei! a răspuns poporul. 17 Domnul, Dumnezeul nostru, este Cel Care ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa robiei şi a înfăptuit înaintea noastră aceste minuni mari. El ne-a păzit de-a lungul întregului drum pe care l-am străbătut şi printre toate neamurile pe unde am călătorit. 18 Domnul a izgonit dinaintea noastră toate neamurile, precum şi pe amoriţii care locuiau în ţară. Noi vom sluji în continuare Domnului, căci El este Dumnezeul nostru!

19 Iosua i-a zis poporului:

– Voi nu veţi fi în stare să-I slujiţi Domnului, fiindcă El este un Dumnezeu sfânt, un Dumnezeu gelos! El nu vă va ierta răzvrătirile şi păcatele. 20 Căci dacă Îl veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji dumnezeilor străini, El se va întoarce şi vă va face rău nimicindu-vă, după ce v-a făcut bine!

21 Poporul i-a răspuns lui Iosua:

– Nu, ci noi vom sluji Domnului!

22 Iosua le-a spus:

– Voi sunteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales să slujiţi Domnului!

– Suntem martori! i-au răspuns ei.

23 – Atunci îndepărtaţi zeii care încă se mai găsesc în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.

24 Şi poporul i-a zis lui Iosua:

– Vom sluji Domnului, Dumnezeul nostru, şi vom asculta de glasul Lui!

25 În acea zi, Iosua a încheiat un legământ cu poporul la Şehem şi i-a dat porunci şi legi. 26 Iosua a scris cuvintele acestea în Cartea Legii lui Dumnezeu. Apoi a luat o piatră mare şi a aşezat-o acolo, sub terebintul aflat pe locul sfânt al Domnului. 27 Şi Iosua a zis întregului popor:

– Piatra aceasta va fi un martor împotriva noastră, căci ea a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus Domnul. Ea va fi un martor împotriva voastră în cazul în care Îl veţi înşela pe Dumnezeul vostru.

28 Apoi Iosua a trimis poporul înapoi, pe fiecare la moştenirea lui.

Funeraliile lui Iosua şi ale lui Elazar

29 După toate acestea, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit fiind în vârstă de o sută zece ani.

30 L-au înmormântat pe teritoriul moştenirii lui, la Timnat-Serah[e], care era în regiunea muntoasă a lui Efraim, în partea de nord a muntelui Gaaş.

31 Israel a slujit Domnului cât timp a trăit Iosua şi bătrânii de după Iosua, care cunoscuseră toate lucrările pe care le făcuse Domnul pentru Israel.

32 Oasele lui Iosif, pe care israeliţii le aduseseră din Egipt, au fost îngropate la Şehem, pe terenul cumpărat de Iacov de la hamoriţi – Hamor era tatăl lui Şehem – pentru o sută de chesita[f] şi care era moştenirea urmaşilor lui Iosif.

33 Elazar, fiul lui Aaron, a murit şi el şi a fost înmormântat la Ghiva, care fusese dată fiului său, Fineas, în regiunea muntoasă a lui Efraim.

  1. Iosua 24:2 Eufratul; şi în vs. 3, 14, 15
  2. Iosua 24:6 Sau: conducători de care
  3. Iosua 24:6 Vezi nota de la 2:10
  4. Iosua 24:12 Sensul termenului ebraic este nesigur; probabil este o metaforă (vezi Is. 7:18); probabil cu referire la campaniile militare egiptene în Canaan sau la panica care i-a cuprins pe caananiţi la vestea apropierii israeliţilor (cf. 2:11; 5:1; 9:24)
  5. Iosua 24:30 Cunoscută şi ca Timnat-Heres, cf. Jud. 2:9
  6. Iosua 24:32 Unitate de măsură arhaică cu origine şi greutate necunoscută