Yesaia 66 – AKCB & NTLR

Akuapem Twi Contemporary Bible

Yesaia 66:1-24

Atemmu Ne Anidaso

1Sɛɛ na Awurade se:

“Ɔsoro yɛ mʼahengua,

na asase yɛ me nan ntiaso.

Ofi a wubesi ama me no wɔ he?

Ɛhe na ɛbɛyɛ me homebea?

2Ɛnyɛ me nsa na ɛyɛɛ eyinom nyinaa,

na ɛma ɛbae ana?”

Awurade na ose.

“Obi a mʼani sɔ no ni:

nea ɔwɔ ahobrɛase ne ahonu honhom,

na ne ho popo wɔ mʼasɛm ho.

3Nanso obi a ɔde nantwinini bɔ afɔre no

saa onipa no ara kum nnipa,

na nea ɔma oguamma no,

saa onipa no ara bu ɔkraman kɔn mu;

nea ɔbɔ aduan afɔre no

saa onipa no ara de prako mogya bɔ afɔre,

nea ɔhyew nnuhuam a ɛwɔ din no

saa onipa no ara som ɔbosom.

Wɔafa wɔn ankasa akwan

na wɔn akra ani gye wɔn akyiwade ho;

4enti me nso mɛpɛ ayayade ayɛ wɔn

na mede nea wosuro bɛba wɔn so.

Efisɛ mefrɛe no, obiara annye so,

mekasae no, obiara antie.

Wɔyɛɛ bɔne wɔ mʼani so

na wɔyɛɛ nea mempɛ.”

5Muntie Awurade asɛm,

mo a mote nʼasɛm a mo ho popo:

“Mo nuanom mmarima a wɔtan mo,

na me din nti wotwa mo gyaw no, aka se,

‘Momma wɔnhyɛ Awurade anuonyam,

na yɛahu mo anigye!’

Nanso wɔn anim begu ase.

6Muntie huuyɛ a efi kuropɔn no mu,

muntie gyegyeegye a efi asɔredan no mu!

Ɛyɛ Awurade nnyigyei

a ɔde retua nʼatamfo ka sɛnea ɛfata wɔn.

7“Ansa na ɔbea bɛkyem no,

ɔwo;

ansa na ɔbɛte awoyaw no

ɔwo ɔbabarima.

8Hena na wate biribi sɛɛ ho asɛm pɛn?

Hena na wahu biribi sɛɛ pɛn?

Wobetumi de da koro akyekyere ɔmansin,

anaa ɔman mu, bere sin bi mu ana?

Nanso awo ka Sion ara pɛ a

ɔwo ne mma.

9Mede obi bedu awoko ano a

memma no nwo ana?” Sɛnea Awurade se ni.

“Misiw awotwaa ano

bere a awo adu so ana?” Wo Nyankopɔn na ose.

10Mo ne Yerusalem ani nnye na munni ahurusi mma no,

mo a modɔ no nyinaa;

mo ne no nsɛpɛw mo ho yiye,

mo a mudi ne ho awerɛhow nyinaa.

11Mubenum nʼawerɛkyekye nufu

no amee;

mobɛnom aboro so

na mo ani begye nea abu so atra so no ho.

12Na sɛɛ na Awurade se:

“Mede asomdwoe bɛma no sɛ asubɔnten,

ne amanaman no ahonya nso sɛ asuten a ayiri.

Mubenum na waturu mo wɔ ne basa so

na obegyigye mo agoru wɔ nʼanankoroma so.

13Sɛnea ɛna kyekye ne ba werɛ no

saa ara na mɛkyekye mo werɛ;

na mubenya awerɛkyekye wɔ Yerusalem.”

14Sɛ muhu eyi a, mo koma ani begye

na mobɛyɛ frɔmfrɔm sɛ sare;

wobehu Awurade nsa wɔ ne nkoa so,

nanso wobehu nʼabufuwhyew wɔ nʼatamfo so.

15Hwɛ, Awurade de ogya reba,

na ne nteaseɛnam te sɛ mfɛtɛ;

ɔde nʼabufuw bɛba wɔ anibere so,

na ɔde gyaframa ayɛ nʼanimka.

16Ogya ne nʼafoa,

na Awurade de bebu nnipa nyinaa atɛn,

na wɔn a wɔbɛtotɔ wɔ Awurade nsa ano bɛyɛ bebree.

17“Wɔn a wɔtew wɔn ho na wodwira wɔn ho de kɔ nturo mu, na wodi ɔbaako a ɔfra wɔn a wɔwe mprakonam ne akisi ne nneɛma a ɛyɛ akyiwade akyi no, wɔbɛbɔ mu ahu wɔn awiei,” sɛnea Awurade se ni.

18“Esiane wɔn nneyɛe ne wɔn nsusuwii nti, Me, mereba abɛboaboa amanaman ne ɔkasa ahorow ano, na wɔbɛba abehu mʼanuonyam.

19“Na mɛyɛ nsɛnkyerɛnne bi wɔ wɔn mu, na mede nkae no mu bi bɛkɔ amanaman no mu: Tarsis, Libiafo ne Lidiafo (wɔn a wɔagye din wɔ agyantow mu), Tubal ne Helafo, ne asupɔw a ɛwɔ akyirikyiri a wɔntee me din a ahyeta na wonhuu mʼanuonyam no. Wɔbɛpae mu aka mʼanuonyam wɔ amanaman mu. 20Na wɔde mo nuabarimanom nyinaa befi amanaman nyinaa so bɛba me bepɔw kronkron a ɛwɔ Yerusalem no so sɛ, afɔrebɔde ama Awurade. Wɔtete apɔnkɔ so ne nteaseɛnam mu ne asako mu ne mfurumpɔnkɔ ne yoma so bɛba,” sɛɛ na Awurade se. “Wɔde wɔn bɛba sɛnea Israelfo de wɔn aduan afɔre kɔ Awurade asɔredan mu, wɔ afahyɛ nkuruwa a ho tew mu. 21Na meyi wɔn mu bi ayɛ asɔfo ne Lewifo,” Awurade, na ose!

22“Sɛnea ɔsorosoro foforo ne asase foforo bɛtena hɔ no, saa ara na mo din ne mo asefo bɛtena hɔ,” sɛnea Awurade se ni. 23“Efi Ɔsram Foforo baako kɔpem foforo, efi Homeda baako kosi foforo no, adesamma nyinaa bɛba abɛkotow me,” sɛnea Awurade se ni. 24“Na wobefi adi akohu wɔn a wɔtew atua tiaa me no afunu; wɔn asunson renwu, na wɔn gya nso rennum, na wɔn ho bɛyɛ adesamma nyinaa nwini.”

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 66:1-24

Judecată și speranță

1Așa vorbește Domnul:

„Cerurile sunt tronul Meu,

iar pământul este scăunașul1 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). picioarelor Mele!

Unde deci Mi‑ați putea zidi voi Mie o casă?

Sau unde va fi locul Meu de odihnă?

2Mâna Mea a făcut toate aceste lucruri

și așa au luat ființă toate,“ zice Domnul.

„Iată însă omul spre care voi privi:

spre cel umil și smerit în duh,

spre cel ce se cutremură la Cuvântul Meu.

3Oricine înjunghie un bou

nu este mai bun decât cel care omoară un om;

oricine jertfește un miel

nu este mai bun decât cel care rupe gâtul unui câine;

oricine aduce un dar de mâncare

nu este mai bun decât cel ce aduce ca jertfă sângele unui porc

și oricine arde tămâie ca aducere-aminte

nu este mai bun decât cel ce binecuvântează un idol.

Aceștia și‑au ales propriile căi,

iar sufletul lor găsește plăcere în spurcăciunile lor.

4De aceea și Eu voi alege să Mă port aspru cu ei

și să aduc peste ei lucrurile de care se tem,

căci atunci când am chemat, niciunul n‑a răspuns,

atunci când am vorbit, n‑au ascultat,

ci au făcut ceea ce este rău în ochii Mei

și au ales ce nu‑Mi place.“

5Ascultați Cuvântul Domnului,

voi, care tremurați la Cuvântul Său:

„Frații voștri, care vă urăsc

și vă resping din cauza Numelui Meu, au zis:

«Să fie slăvit Domnul!

Să vă vedem bucuria!»

Totuși, ei vor fi făcuți de rușine.

6Ascultați! Un zgomot se aude din cetate!

Un glas se aude din Templu!

Este glasul Domnului,

răsplătind din plin dușmanilor Săi!

7Înainte de a simți dureri,

ea a născut;

înainte ca durerile să‑i vină,

ea a născut un fiu!

8Cine a mai auzit una ca asta?!

Cine a mai văzut asemenea lucruri?!

Se poate naște oare o țară

într‑o singură zi?!

Se poate oare ca un neam să fie adus la viață

așa, într‑o clipă?!

Și totuși, abia au apucat‑o durerile,

că Sionul și‑a și născut fiii.

9Să aduc până la clipa nașterii

și să nu las să se nască?!

zice Domnul.

Să opresc oare nașterea, Eu, Care fac să se nască?!

zice Dumnezeul tău.

10Bucurați‑vă împreună cu Ierusalimul și veseliți‑vă cu el,

toți cei ce‑l iubiți!

Tresăltați de bucurie împreună cu el,

toți cei ce l‑ați bocit,

11ca să fiți hrăniți și săturați

la sânul lui mângâietor,

ca să beți din plin și să vă desfătați

de abundența gloriei lui!“

12Căci așa vorbește Domnul:

„Iată‑Mă gata să întind spre el pacea12 Termenul ebraic mai poate însemna și prosperitate.,

asemenea unui râu12 Lit.: ued; Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar sau un torent, ca în cazul acesta.,

și bogăția neamurilor,

asemenea unui șuvoi care se revarsă!

Veți fi alăptați și purtați pe brațe,

veți fi dezmierdați pe genunchi.

13Așa cum o mamă își mângâie copilul,

așa vă voi mângâia și Eu

și veți fi mângâiați în Ierusalim.“

14Când veți vedea aceasta, inima vi se va bucura,

iar trupul vi se va revigora

asemenea ierbii proaspete;

se va cunoaște atunci

că mâna Domnului este cu robii Săi,

iar mânia Sa este împotriva dușmanilor Săi.

15Căci, iată, Domnul vine într‑un foc,

iar carele Sale sunt ca o vijelie!

El vine ca să răsplătească,

dezlănțuindu‑Și mânia printr‑o aprigă furie

și mustrarea, prin flăcări de foc.

16Căci prin foc și sabie Își va aduce Domnul judecata

asupra tuturor oamenilor

și mulți vor fi cei uciși de Domnul.

17„Cei ce se sfințesc și se curățesc pentru a intra în grădini, mergând unul câte unul17 Cu referire, probabil, la o procesiune care urmează un idol. în mijlocul celor ce mănâncă atât carne de porc, cât și spurcăciuni și șoareci, vor pieri împreună, zice Domnul.

18Căci din cauza faptelor și a gândurilor lor18 Sau: în pofida. Sensul acestei propoziții este nesigur. LXX: Căci Eu cunosc faptele și gândurile lor și. vin să adun toate neamurile și limbile. Ele vor veni și vor vedea slava Mea!

19Voi pune un semn între ei și voi trimite pe unii dintre supraviețuitori la neamuri: la Tarșiș, la Put și la Lud19 Lidia. Sau, posibil, un neam din nordul Africii (vezi Gen. 10:13). – iscusiți în mânuirea arcului – la Tubal și la Iavan19 Grecia., până în insulele îndepărtate, care n‑au auzit vorbindu‑se de Mine și nici nu Mi‑au văzut slava. Ei vor vesti slava Mea printre neamuri. 20Ei îi vor aduce din mijlocul tuturor neamurilor pe toți frații voștri ca dar de mâncare pentru Domnul. Îi vor aduce pe cai, în care, în căruțe, pe catâri și pe cămile, la muntele Meu cel sfânt, zice Domnul, așa cum fiii lui Israel aduc un dar de mâncare într‑un vas curat la Casa Domnului. 21Iar pe unii dintre ei îi voi lua ca preoți și leviți, zice Domnul.

22Căci așa cum cerurile cele noi și pământul cel nou, pe care le fac, vor dăinui înaintea Mea, zice Domnul, tot așa vor dăinui și sămânța22 Vezi nota de la 53:10. și numele vostru. 23De la o lună nouă la cealaltă și de la un Sabat la celălalt, orice făptură va veni și Mi se va închina, zice Domnul. 24Vor ieși și vor vedea cadavrele celor ce s‑au răzvrătit împotriva Mea. Căci viermele lor nu va muri, focul lor nu se va stinge și vor fi pricină de repulsie pentru orice făptură.“