Yesaia 44 – AKCB & NTLR

Akuapem Twi Contemporary Bible

Yesaia 44:1-28

Israel, Nea Wɔapaw No

1“Na afei tie, Yakob me somfo,

Israel, nea mapaw no.

2Sɛɛ na Awurade se,

nea ɔnwen wo, na ɔyɛɛ wo wɔ awotwaa mu,

ɔno na ɔbɛboa wo:

Nsuro Yakob, me somfo,

Yeshurun, a mapaw no.

3Na mehwie nsu agu asase a awo no so,

ne nsuten wɔ asase kesee so;

mehwie me Honhom agu wo mma so,

ne me nhyira agu wʼasefo so.

4Wobefifi sɛnea sare fifi wɔ mmoa adidibea,

te sɛ mpampuro a ɛwɔ asuten ho.

5Obi bɛka se, ‘Meyɛ Awurade de’;

ɔfoforo bɛfrɛ ne ho se Yakob;

afoforo bɛkɔ so akyerɛw wɔn nsa ho se, ‘Awurade de,’

na wɔafa din Israel.

Ɛyɛ Awurade, Ɛnyɛ Ahoni

6“Sɛɛ na Awurade

Israelhene ne Ogyefo, Asafo Awurade se:

Mene odikanfo ne okyikafo;

Onyankopɔn biara nni hɔ sɛ me.

7Hena na ɔne me sɛ? Ma ɔmpae mu nka.

Ma ɔnka na ɔnkyerɛ wɔ mʼanim

nea asisi fi bere a migyee me tete nkurɔfo sii hɔ,

ne nea ɛrebɛba.

Yiw, ma ɔnhyɛ nea ɛreba ho nkɔm.

8Mommma mo ho mpopo, munnsuro.

Mampae mu anka eyi, manhyɛ ho amfi teteete ana?

Mone me nnansefo. Onyankopɔn foforo bi ka me ho ana?

Dabi, Ɔbotan foforo bi nni hɔ; minnim baako mpo.”

9Wɔn a wɔyɛ ahoni nyinaa nka hwee,

na nneɛma a ɛsom wɔn bo no so nni mfaso.

Wɔn a anka wɔkasa ma wɔn no ani afura;

wonnim wɔn ankasa animguase ho hwee.

10Hena na ɔbɔ onyame na ogu ohoni,

a ne so mma no mfaso biara?

11Ɔno ne wɔn a wɔte sɛ no nyinaa anim begu ase;

adwumfo nyɛ hwee sɛ nnipa.

Momma wɔn nyinaa mmɔ mu nsɔre nnyina,

ehu ne animguase na ɛbɛka wɔn.

12Ɔtomfo fa nʼatonnade

ɔde hyehyɛ nnyansramma mu;

ɔde asae bobɔ so yɛ no ohoni,

ɔde nʼabasa mu ahoɔden mmoroso na ɛyɛ;

ɔkɔm de no na ɔyɛ mmrɛw;

ɔnnom nsu nti ɔtɔ beraw.

13Duadwumfo de hama susuw

na ɔde kyerɛwdua sensan;

na ɔde pɛe yiyi ho

afei ɔde kɔmpaase hyɛ no agyirae.

Osen na ɛyɛ sɛ onipa sɛso,

ɛyɛ sɛ onipa wɔ nʼanuonyam nyinaa mu,

sɛ wɔde besi abosonnan mu.

14Otwitwaa sida,

anaasɛ ebia ɔfaa kwabɔhɔre anaa odum.

Ɔma enyinii wɔ kwae mu,

anaa oduaa ɔpepaw, na osu ma enyinii.

15Ɛyɛ nea onipa de sɔ ogya;

ɔde bi ka ne ho hyew,

ɔde bi sɔ ogya to brodo.

Nanso ɔde bi sen onyame na ɔsɔre no;

ɔyɛ ohoni na ɔkotow no.

16Ɔde dua no mu fa sɔ ogya;

so na ɔnoa nʼaduan,

ɔtoto ne nam wɔ so na wawe amee.

Afei ɔka ne ho hyew na ɔka se,

Aa! mahu ogya; me ho ayɛ me hyew.

17Nkae no ɔde yɛ onyame, ne ohoni;

ɔkotow no na ɔsɔre no.

Ɔbɔ no mpae se,

“Gye me; wo ne me nyame.”

18Wonnim hwee, na wɔnte hwee ase;

wɔatare wɔn ani so nti wonhu ade,

wɔato wɔn adwene mu nti wɔnte hwee ase.

19Obiara nna nnwen ho,

obiara nni nimdeɛ anaa nhumu a ɔde bɛka se,

“Mede fa sɔɔ ogya;

na mpo metoo brodo wɔ ne nnyansramma so;

metotoo nam wɔ so wee.

Ɛsɛ sɛ mede nkae no yɛ akyiwade ana?

Ɛsɛ sɛ mekotow gyentia ana?”

20Saa onipa no di nsõ, nnaadaa koma ma no to kwan;

ɔrentumi nnye ne ho, anaa nka se,

“Nea mikura wɔ me nsa nifa yi nyɛ atoro ana?”

21“Kae saa nneɛma yi, Yakob,

efisɛ, woyɛ me somfo, Israel.

Me na meyɛɛ wo, woyɛ me somfo;

Ao Israel, me werɛ remfi wo.

22Mapra wo mfomso agu te sɛ omununkum

ne wo bɔne te sɛ anɔpa bosu.

San bra me nkyɛn,

efisɛ magye wo.”

23Momfa ahosɛpɛw nto dwom, ɔsorosoro,

na Awurade na wayɛ eyi.

Mommɔ ose, asase ase.

Momma nnwonto so, mo mmepɔw,

mo kwae ne emu nnua nyinaa,

na Awurade agye Yakob,

wada nʼanuonyam adi wɔ Israel.

Wɔbɛtena Yerusalem

24“Sɛɛ na Awurade se,

wo Gyefo a ɔnwen wo wɔ awotwaa mu no:

“Mene Awurade,

nea wayɛ nneɛma nyinaa,

nea ɔno nko ara trɛw ɔsoro mu

nea ɔno nko ara twee asase mu,

25nea ɔsɛe atoro adiyifo nsɛnkyerɛnne

na ɔma nkɔmhyɛfo yɛ nkwaseafo,

nea otutu anyansafo adenim gu

na ɔdan no nkwaseasɛm,

26nea ɔma nʼasomfo nsɛm ba mu

nea ɔhyɛ nʼasomafo nkɔmhyɛ mu ma,

“nea ɔka fa Yerusalem ho se, ‘Wɔbɛtena mu,’

ne Yuda nkurow ho se, ‘Wɔbɛkyekye,’

ne mmubui ho se, ‘Mɛyɛ no foforo,’

27nea ɔka kyerɛ asubun se, ‘Yow,

na mɛma wo nsuwa ayoyow,’

28nea ɔka wɔ Kores ho se, ‘Ɔyɛ me guanhwɛfo

na obewie nea mepɛ nyinaa yɛ;

ɔbɛka afa Yerusalem ho se, “Ma wɔnkyekyere bio,”

na waka afa asɔredan no ho se, “Ma wɔnto ne fapem.” ’ ”

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 44:1-28

Israel, alesul Domnului

1Dar acum ascultă, Iacov, robul Meu,

Israel, pe care te‑am ales!

2Așa vorbește Domnul –

Cel Care te‑a făcut,

te‑a întocmit în pântec și te va ajuta:

nu te teme, robul Meu Iacov,

Ieșurun2 Ieșurun înseamnă Drept, Păzitor al Legii., pe care te‑am ales!

3Căci Eu voi turna apă peste pământul însetat

și râuri peste pământul uscat;

voi turna Duhul Meu peste sămânța3 Vezi nota de la 14:20. ta

și binecuvântarea Mea peste urmașii tăi.

4Ei vor răsări ca iarba de pe pajiști

și ca sălciile lângă pâraiele de apă.

5Unul va zice: «Eu sunt al Domnului!»,

un altul se va numi cu numele lui Iacov,

iar un altul își va scrie pe mână: «Al Domnului

și va adopta numele de Israel.“

Măreția Domnului și absurditatea idolilor

6Așa vorbește Domnul,

Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul său,

Domnul Oștirilor:

„Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă,

iar în afară de Mine nu există alt Dumnezeu.

7Cine este ca Mine? Să proclame,

să vestească și să înfățișeze înaintea Mea

ce s‑a petrecut în vechime,

de când Mi‑am întemeiat poporul?

Ce urmează să se mai întâmple?

Să ne prezică ce se va întâmpla!

8Nu vă fie frică, nu vă înfiorați!

Oare nu v‑am vestit și prezis aceste lucruri în trecut?

Voi sunteți martorii Mei!

Există vreun alt Dumnezeu în afară de Mine?

Nu există o altă Stâncă! Eu nu cunosc vreuna.“

9Toți cei ce întocmesc chipuri cioplite sunt nimic,

iar lucrurile în care‑și găsesc plăcerea nu sunt de niciun folos.

Martorii lor nu văd

și nu cunosc, ca astfel să fie făcuți de rușine.

10Cine a întocmit vreun dumnezeu sau a turnat vreun chip,

de la care să nu aibă niciun folos?10 Întrebarea este retorică; numai un om fără minte putea face așa ceva.

11Iată, toți confrații lui vor fi făcuți de rușine;

artizanii nu sunt altceva decât oameni.

Să se adune cu toții! Să stea în picioare!

Vor fi înfricoșați, făcuți de rușine laolaltă.

12Fierarul ia o matriță

cu care lucrează în cărbunii aprinși.

O întocmesc cu lovituri de ciocan

și o prelucrează cu puterea mâinii lui.

Apoi i se face foame și rămâne fără putere,

iar pentru că nu bea apă, ajunge foarte obosit.

13Tâmplarul măsoară cu o linie,

însemnează măsura cu un stilet,

apoi finisează lemnul cu o rindea

și îl măsoară cu ajutorul compasului.

Îl face după asemănarea omului,

om în toată splendoarea lui,

și apoi îl pune într‑o casă.

14Taie cedri sau își alege un gorun ori un stejar

pe care îl lăsase să crească printre ceilalți copaci ai pădurii

sau taie un dafin pe care‑l sădise,

iar ploaia îl făcuse să crească.

15Apoi acesta slujește omului ca lemn de foc.

Ia o parte din el și se încălzește.

Aprinde un foc și coace pâine.

Apoi face un dumnezeu și se pleacă înaintea lui;

face un chip cioplit și se închină înaintea lui.

16Jumătate din el îl pune pe foc;

cu acea jumătate își prăjește carne,

mănâncă și se satură.

De asemenea, se încălzește și zice:

„Ah! M‑am încălzit privind la foc!“

17Din ce îi rămâne își face un dumnezeu, un chip cioplit.

Se închină și se pleacă înaintea lui;

se roagă la el și zice:

„Scapă‑mă, căci tu ești dumnezeul meu!“

18Ei nu cunosc, nici nu înțeleg,

căci ochii le sunt acoperiți ca să nu poată vedea,

iar inimile lor sunt – întunecate,

ca să nu poată lua aminte.

19Niciunul nu stă să cugete;

nu are cunoaștere sau pricepere ca să‑și zică:

„Jumătate l‑am pus pe foc;

pe cărbunii lui mi‑am copt pâine,

mi‑am prăjit carne și am mâncat.

Voi face oare din ce a rămas o asemenea urâciune?

Să mă închin eu la o bucată de lemn?“

20El se hrănește cu cenușă

și o inimă înșelătoare îl conduce greșit.

Nu se poate elibera singur, nu poate spune:

„Ceea ce țin în mână nu este oare o minciună?“

21„Ține minte aceste lucruri, Iacov,

căci tu ești robul Meu, Israel!

Eu te‑am întocmit; ești robul Meu.

O, Israel, nu te voi uita!

22Ți‑am șters fărădelegile cum s‑ar duce un nor,

și păcatele cum dispare ceața.

Întoarce‑te la Mine,

căci Eu te‑am răscumpărat!“

23Strigați de bucurie, ceruri, căci Domnul a lucrat!

Strigați, voi, cele mai de jos locuri ale pământului!

Izbucniți în strigăte de bucurie, munților!

Și tu, pădure, cu orice copac al tău!

Căci Domnul l‑a răscumpărat pe Iacov,

Și‑a arătat slava prin Israel.

Ierusalimul, locuit din nou

24Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău,

Cel Care te‑a întocmit în pântec:

„Eu sunt Domnul, Cel Care am făcut toate lucrurile,

Cel Care, singur, a desfășurat cerurile,

Cel Care, singur, a întins pământul;

25Cel Care dovedește drept false semnele celor ce vorbesc flecării,

îi arată drept nebuni pe cei care practică divinația,

îi face pe înțelepți să dea înapoi

și le dovedește cunoștința ca fiind prostie;

26Cel Care întărește cuvântul robului Său

și împlinește prevestirea mesagerilor Săi;

Cel Care zice despre Ierusalim: «Va fi locuit!»

și despre cetățile din Iuda: «Vor fi rezidite!

Eu le voi reclădi din ruine!»;

27Cel Care spune adâncului mării: «Fii uscat!

Îți voi usca izvoarele!»;

28Cel Care spune despre Cirus: «El este păstorul Meu;

el va împlini tot ce doresc Eu.

El va zice despre Ierusalim: ‘Să fie rezidit!’,

și despre Templu: ‘Să‑i fie pusă temelia!’»