Akuapem Twi Contemporary Bible

1 Mose 29:1-35

Yakob Kodu Paddan-Aram

1Yakob toaa nʼakwantu so koduu apueifo asase so. 2Asase no so baabi na okohuu abura bi a nguankuw abiɛsa butubutuw ho. Efisɛ saa abura no mu nsu na na wɔsaw ma nguan no nom. Na ɔbo kɛse bi na ɛkata abura no so. 3Bere biara a nguankuw no bɛboa wɔn ho ano wɔ hɔ no, nguanhwɛfo no pirew ɔbo no fi abura no ano ma nguan no nsu nom. Sɛ nguan no nom nsu no wie a, na nguanhwɛfo no asan de ɔbo no akata abura no ano.

4Yakob bisaa wɔn se, “Anuanom, mufi he na mobaa ha?”

Wobuaa Yakob se, “Yefi Haran.”

5Yakob san bisaa wɔn se, “Munim Nahor nena Laban ana?”

Nguanhwɛfo no nso buaa no se, “Yiw, yenim no.”

6Na Yakob bisaa wɔn se, “Na ne ho te dɛn?”

Wobuaa no se, “Ne ho ye. Na ne babea Rahel koraa na ɔne ne nguan reba yi.”

7Yakob kae se, “Monhwɛ. Owia no ano yɛ den dodo. Bere a ɛsɛ sɛ wɔboaboa mmoa no ano nnui. Momma wɔn nsu nnom, na monka wɔn nkɔ wɔn adidibea.”

8Nguanhwɛfo no buaa Yakob se, “Sɛ yɛmmoaboaa nguan no nyinaa ano, na yempirew ɔbo no mfii abura no ano a, yɛrentumi mma wɔn nsu nnom.”

9Yakob gu so ne wɔn rekasa no ara na Rahel a ɔno nso yɛ oguanhwɛfo no de nʼagya nguan baa hɔ. 10Bere a Yakob huu ne na nuabarima Laban babea Rahel ne ne wɔfa Laban nguan no, okopirew ɔbo no fii abura no ano. Afei, wɔmaa nguan no nsu nomee. 11Afei, Yakob few Rahel ano, na osui. 12Na Yakob aka akyerɛ Rahel se, ɔno Yakob yɛ Rahel no agya busuani a ɔsan yɛ nʼagya Laban no nuabea Rebeka babarima. Enti Rahel tuu mmirika kɔka kyerɛɛ nʼagya.

13Laban tee ne nuabea Rebeka ba Yakob ho asɛm no, ɔyɛɛ ntɛm kohyiaa no. Laban yɛɛ no atuu, few nʼano, de no baa ne fi maa Yakob bɔɔ no nʼanantese. 14Laban ka kyerɛɛ no se, “Woyɛ me dehye.” Na Yakob tenaa Laban nkyɛn ɔsram.

Yakob Ware Laban Mmabea Lea Ne Rahel

15Da koro bi, Laban ka kyerɛɛ Yakob se, “Ɛwɔ mu sɛ woyɛ me busuani de, nanso ɛno nkyerɛ sɛ, sɛ woyɛ adwuma ma me a ɛnsɛ sɛ mitua wo ka. Kyerɛ me akatua a wopɛ na memfa mma wo.”

16Na Laban wɔ mmabea baanu. Na ɔpanyin no din de Lea na akumaa no nso de Rahel. 17Na Lea aniwa aba yɛ fɛ, na Rahel yɛ ɔbea fɛfɛ a nʼanim yɛ nyam yiye. 18Na Yakob dɔ Rahel wɔ aware kwan so, nti ɔka kyerɛɛ Rahel agya Laban se, “Sɛ wode wo babea kumaa Rahel bɛma me aware a, anka me nso mɛsom wo mfe ason.”

19Laban kae se, “Mepene so! Eye sɛ mede no bɛma wo aware mmom sen sɛ mede no bɛma obi foforo bi a minnim no. Enti tena me nkyɛn.” 20Esiane ɔdɔ a na Yakob dɔ Rahel nti, ɔsom Laban mfe ason, na wanhu koraa sɛ wasom akyɛ saa. Ɛyɛɛ no sɛ gyama ɔsomee nnansa bi pɛ.

21Yakob som wiee no, ɔka kyerɛɛ Laban se, “Masom awie nti, fa Rahel ma me na menware no.”

22Ɛno nti, Laban too pon kɛse, na ɔtoo nsa frɛɛ nnipa a na ɔne wɔn wɔ hɔ nyinaa baa aponto no ase. 23Na eduu anadwo a sum aduru no, Laban de ne babea Lea kɔmaa Yakob, maa ɔne no dae. 24Ɛno akyi no, Laban de nʼafenaa Silpa kaa Lea ho sɛ ɔnkɔsom no.

25Ade kyee no, ohuu sɛ Lea mmom na ɔda nʼakyi. Ɛnna Yakob bisaa Laban se, “Asɛm bɛn na wo ne me adi yi? Ɛnyɛ Rahel nti na mesom wo? Adɛn nti na woadaadaa me sɛɛ?”

26Laban buaa Yakob se, “Ɛha de, ɛnyɛ yɛn amanne sɛ yɛde ɔbabea kumaa ma aware wɔ bere a ɔpanyin no nwaree ɛ. 27Ma Lea nni nnaawɔtwe wɔ wo nkyɛn, na nnaawɔtwe no akyi no, sɛ wopɛ Rahel ara a, mɛma woasan asom mfirihyia ason bio, na mede no ama wo aware.”

28Yakob penee so ne Lea tenaa nnaawɔtwe. Ɛno akyi no, ɔsom mfe ason ansa na Laban de ne babea Rahel nso maa no waree. 29Laban de nʼafenaa Bilha nso maa ne babea Rahel sɛ ɔnkɔsom no. 30Yakob de ne ho kaa Rahel nso. Na ɔdɔ Rahel sen Lea. Yakob tenaa Laban nkyɛn, som no mfirihyia ason bio sɛnea ɔne no hyehyɛe no.

Yakob Mma

31Awurade huu sɛ Yakob ani nnye Lea ho no, obuee ne yafunu mu, nanso Rahel de, na ɔnwo. 32Lea nyinsɛn woo ɔbabarima. Ɔtoo no din Ruben a nkyerɛase ne “Awurade ahu mmɔbɔ a meyɛ.” Na Lea kae se, “Awurade ahu me mmɔbɔ. Nokware, afei na me kunu ani begye me ho.”

33Lea nyinsɛnee bio na ɔsan woo ɔbabarima bio no, ɔkae se, “Esiane sɛ Awurade huu sɛ me kunu ani nnye me ho nti, wasan akyɛ me ɔbabarima bio.” Enti, ɔtoo ne din Simeon a nkyerɛase ne “Awurade ate!”

34Lea san nyinsɛnee bio. Na ɔwoo ɔbabarima bio no, ɔkae se, “Afei de, me kunu de ne ho bɛfam me ho, efisɛ mawo mmabarima baasa ama no.” Ɛno nti, ɔtoo no din Lewi a nkyerɛase ne “Ahofam.”

35Lea san nyinsɛnee. Bere a ɔsan woo ɔbabarima bio no, ɔkae se, “Saa bere yi de, mɛkamfo Awurade.” Ɛno nti, ɔtoo no din Yuda, a ne nkyerɛase ne “Nkamfo.” Eyi akyi no, ɔhomee awo so.

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 29:1-35

Iacov și Rahela

1Apoi Iacov și‑a continuat călătoria1 Lit.: și‑a ridicat picioarele. și s‑a dus în țara fiilor Răsăritului. 2El s‑a uitat și iată că pe câmp era o fântână, iar acolo, lângă ea, se odihneau trei turme de oi, căci din acea fântână erau adăpate turmele. Pe gura fântânii era o piatră mare. 3Atunci când toate turmele erau adunate acolo, păstorii rostogoleau piatra de la gura fântânii și adăpau oile. Apoi puneau piatra înapoi, la locul ei, pe gura fântânii.

4Iacov i‑a întrebat:

– Fraților, de unde sunteți?

Ei au răspuns:

– Din Haran.

5El i‑a întrebat:

– Îl cunoașteți pe Laban, nepotul lui Nahor?

Ei au zis:

– Îl cunoaștem.

6Iacov i‑a întrebat:

– Este sănătos?

Ei au răspuns:

– Este sănătos. Iată, Rahela, fiica lui, vine cu oile.

7Atunci Iacov a zis:

– Iată, mai este mult din zi; nu este timpul să fie adunate turmele. Adăpați oile, iar apoi duceți‑vă și pașteți‑le iarăși.

8Ei au răspuns:

– Nu putem până când nu se vor aduna toate turmele și păstorii vor rostogoli piatra de pe gura fântânii. Atunci vom adăpa oile.

9În timp ce vorbea cu ei, a sosit Rahela cu oile tatălui ei, pentru că ea le păstorea. 10Când a văzut‑o pe Rahela, fiica lui Laban, fratele mamei sale, și când a văzut turma lui Laban, Iacov s‑a apropiat de fântână, a rostogolit piatra de pe gura fântânii și a adăpat oile lui Laban, fratele mamei sale. 11El i‑a dat sărutare Rahelei și a plâns. 12Iacov i‑a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei și că este fiul Rebecăi. Atunci ea a alergat și l‑a înștiințat pe tatăl ei.

13Când a auzit vestea despre Iacov, fiul surorii sale, Laban a alergat să‑l întâmpine. L‑a îmbrățișat, i‑a dat sărutare și l‑a adus în casa lui. Iacov i‑a istorisit lui Laban toate aceste lucruri. 14Apoi Laban i‑a zis: „Cu siguranță tu ești os din oasele mele și carne din carnea mea!“ Și Iacov a stat la el o lună de zile.

Căsătoria lui Iacov cu fiicele lui Laban

15După aceea, Laban i‑a zis lui Iacov:

– Să‑mi slujești degeaba doar pentru că ești rudă cu mine? Spune‑mi: care să‑ți fie plata?

16Laban avea două fete. Numele celei mari era Lea, iar numele celei mici era Rahela. 17Ochii Leei erau delicați17 Sensul termenului ebraic în acest context este nesigur. Este posibil să se facă aluzie la faptul că singurul detaliu fizic cu care Lea ieșea în evidență erau ochii ei., însă Rahela era frumoasă la chip și frumoasă la înfățișare.

18Iacov o iubea pe Rahela, așa că i‑a răspuns lui Laban:

– Îți voi sluji șapte ani pentru fiica ta cea mică, Rahela.

19Laban a zis:

– Mai bine să ți‑o dau ție, decât s‑o dau altui bărbat. Rămâi la mine.

20Astfel, Iacov a slujit șapte ani pentru Rahela, dar aceștia i s‑au părut ca fiind doar câteva zile, datorită dragostei sale pentru ea. 21După aceea, Iacov i‑a zis lui Laban: „Dă‑mi soția, pentru că s‑a împlinit vremea să intru la ea.“ 22Laban i‑a adunat pe toți oamenii din acel loc și le‑a dat un ospăț. 23Seara, a luat‑o pe fiica sa, Lea, și a adus‑o la Iacov, iar el a intrat la ea23, 30 Vezi nota de la 16:2.. 24Laban i‑a dat‑o ca roabă fiicei sale Lea, pe roaba sa Zilpa. 25Când s‑a făcut dimineață, iată că cea de lângă el era Lea.

Atunci Iacov i‑a zis lui Laban:

– Ce mi‑ai făcut? Nu ți‑am slujit pentru Rahela? De ce m‑ai înșelat?

26Laban a răspuns:

– Aici, la noi, nu se obișnuiește să se dea cea mai tânără înaintea celei întâi născute. 27Împlinește săptămâna27 Cu referire la săptămâna nupțială. cu aceasta. Apoi ți‑o vom da și pe cealaltă pentru încă șapte ani de slujire.

28Iacov a făcut astfel și a împlinit săptămâna cu Lea. Apoi Laban i‑a dat‑o de soție pe fiica sa, Rahela. 29Laban i‑a dat‑o ca roabă fiicei sale Rahela, pe roaba sa Bilha. 30Iacov a intrat la Rahela și a iubit‑o mai mult decât pe Lea. Apoi i‑a slujit lui Laban încă șapte ani.

Copiii lui Iacov

31Domnul a văzut că Lea nu era iubită și i‑a deschis pântecul. Însă Rahela a rămas stearpă. 32Lea a rămas însărcinată și a născut un fiu căruia i‑a pus numele Ruben32 Ruben înseamnă: Priviți! Un fiu! În ebraică, el sună asemănător cu sintagma: El a văzut suferința mea., deoarece a zis: „Domnul a văzut într-adevăr suferința mea. Acum, sigur soțul meu mă va iubi.“ 33Ea a rămas din nou însărcinată, a mai născut un fiu și a zis: „Pentru că Domnul a auzit că nu sunt iubită, mi l‑a dat și pe acesta!“ De aceea i‑a pus numele Simeon33 Simeon înseamnă, probabil, Cel Care aude.. 34Ea a rămas din nou însărcinată, a mai născut un fiu și a zis: „De data aceasta soțul meu se va atașa de mine, pentru că i‑am născut trei fii.“ De aceea i‑a pus numele Levi34 Levi este derivat din verbul a se atașa.. 35Ea a rămas din nou însărcinată, a mai născut un fiu și a zis: „De data aceasta Îl voi lăuda pe Domnul.“ De aceea i‑a pus numele Iuda35 Iuda este posibil să fie derivat din verbul a lăuda.. Apoi a încetat să mai nască.