Numeri 16:36-50

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Spune-i lui Elazar, fiul preotului Aaron, să ia cădelniţele din foc pentru că sunt sfinte şi să împrăştie focul[a] la distanţă. Din cădelniţele acestor oameni, care au păcătuit împotriva sufletelor lor, să se facă nişte plăci bătute cu care să se acopere altarul, căci ei le-au adus înaintea Domnului şi, prin urmare, sunt sfinte; ele vor fi un semn pentru israeliţi.“

Preotul Elazar a luat cădelniţele de bronz, pe care le aduseseră cei arşi, le-a bătut şi a făcut nişte plăci pentru acoperirea altarului, aşa cum i-a poruncit Domnul prin Moise. Aceasta este o aducere-aminte pentru israeliţi pentru ca nici un străin[b], care nu este urmaş al lui Aaron, să nu se apropie să aducă tămâie înaintea Domnului, ca să nu i se întâmple la fel cum i s-a întâmplat lui Korah şi celor ce au fost cu el.

A doua zi întreaga adunare a israeliţilor a cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron, zicând: „Voi aţi omorât poporul Domnului.

În timp ce adunarea se strânsese împotriva lor, Moise şi Aaron s-au întors spre Cortul Întâlnirii; dintr-odată norul l-a acoperit şi slava Domnului s-a arătat. Moise şi Aaron au venit înaintea Cortului Întâlnirii şi Domnul i-a spus lui Moise: „Ieşiţi din mijlocul acestei adunări ca s-o mistui într-o clipă!“ Ei au căzut cu feţele la pământ. Moise i-a zis lui Aaron: „Ia-ţi cădelniţa, pune în ea foc de pe altar, pune tămâie în ea şi du-te repede la adunare ca să faci ispăşire pentru ei, pentru că a izbucnit mânia dinaintea Domnului; urgia a început.“ Aaron a luat cădelniţa, după cum îi zisese Moise şi a fugit în mijlocul adunării; urgia începuse deja între cei din popor. A tămâiat şi a făcut ispăşire pentru popor. El s-a aşezat între cei morţi şi cei vii şi urgia s-a oprit. Cei omorâţi de urgie au fost paisprezece mii şapte sute în afară de cei ce muriseră din cauza lui Korah. Când urgia s-a oprit, Aaron s-a întors la Moise, la intrarea în Cortul Întâlnirii.


Footnotes
  1. Numeri 16:37 De fapt, cărbunii aprinşi
  2. Numeri 16:40 Vezi nota de la 1:51

Read More of Numeri 16

Numeri 17

Toiagul lui Aaron înfloreşte

Domnul i-a zis lui Moise: „Vorbeşte-le israeliţilor şi ia de la ei câte un toiag, ţinând cont de familiile lor, adică douăsprezece toiege de la toţi conducătorii, potrivit familiilor lor. Scrie numele fiecărui om pe toiagul său şi scrie numele lui Aaron pe toiagul lui Levi. Să fie câte un toiag de la fiecare căpetenie a familiei lui. Pune-le în Cortul Întâlnirii, înaintea Mărturiei, acolo unde mă întâlnesc cu voi. Toiagul bărbatului pe care îl voi alege va înflori; aşa voi pune capăt cârtirilor israeliţilor împotriva voastră.“

Moise le-a vorbit israeliţilor şi fiecare dintre conducătorii lor i-a dat toiagul, câte unul de fiecare conducător, potrivit familiilor lor, adică douăsprezece toiege; toiagul lui Aaron era între ale lor. Moise a pus toiegele înaintea Domnului, în Cortul Mărturiei.

A doua zi Moise a intrat în Cortul Mărturiei şi iată că toiagul lui Aaron, al casei lui Levi, înverzise, înmugurise, înflorise şi avea migdale coapte. Atunci Moise a luat dinaintea Domnului toate toiegele şi le-a adus înaintea tuturor israeliţilor. Ei s-au uitat şi fiecare şi-a luat toiagul.

Domnul i-a zis lui Moise: „Pune înapoi toiagul lui Aaron înaintea Mărturiei; să fie păstrat ca un semn pentru răzvrătiţi ca să se pună astfel capăt cârtirilor lor împotriva Mea şi să nu moară.“ Moise a făcut întocmai; el a făcut aşa cum i-a poruncit Domnul.

Israeliţii i-au zis lui Moise: „Iată că murim; pierim, pierim cu toţii! Oricine se apropie de Tabernaculul Domnului moare. Vom muri oare toţi?“

Read More of Numeri 17

Numeri 18

Reglementări cu privire la responsabilitatea preoţilor şi a leviţilor

Domnul i-a zis lui Aaron: „Tu, fiii tăi şi familia tatălui tău împreună cu tine, veţi purta responsabilitatea pentru vina legată de Lăcaş, dar numai tu şi fiii tăi veţi purta responsabilitatea pentru vina legată de preoţie. De asemenea, ia cu tine pe fraţii tăi din seminţia lui Levi, seminţia tatălui tău, pentru ca ei să fie împreună cu tine şi să slujească, în timp ce tu şi fiii tăi sunteţi înaintea Cortului Mărturiei. Să fie responsabili cu lucrurile de care tu ai nevoie şi să aibă în grijă tot Cortul. Să nu se apropie nici de uneltele Lăcaşului, nici de altar, pentru că altfel şi ei şi tu veţi muri. Ei să fie alături de tine şi să supravegheze tot ce se face la Cortul Întâlnirii, toată slujirea de la Cort; nici un străin[a] să nu se apropie de voi.

Voi înşivă să împliniţi cele privitoare la slujirea de la Lăcaş şi de la altar pentru ca mânia Mea să nu mai vină niciodată peste israeliţi. Iată că i-am luat pe leviţi, fraţii voştri, dintre israeliţi; ei sunt ai voştri ca un dar oferit Domnului şi ei vor împlini slujirea de la Cortul Întâlnirii. Dar tu şi fiii tăi împreună cu tine să vă împliniţi datoriile preoţeşti, având grijă de tot ce ţine de altar şi de tot ce este dincolo de draperie. Vă dau preoţia ca un dar; străinul care se va apropia să fie omorât.“

Partea ce le revine preoţilor

Domnul i-a zis lui Aaron: „Iată, Eu Însumi ţi-am dat responsabilitatea pentru jertfele care-Mi sunt aduse, toate lucrurile sfinte ale israeliţilor; ţi le-am dat ţie şi fiilor tăi, ca parte a voastră, printr-o poruncă veşnică. Iată ce va fi al tău din lucrurile preasfinte, care nu sunt mistuite de foc: orice jertfă pe care ei Mi-o aduc ca dar de mâncare, ca jertfă pentru păcat sau ca jertfă pentru vină, lucrurile acestea preasfinte să fie ale tale şi ale fiilor tăi. Să le mâncaţi într-un loc preasfânt; fiecare bărbat să le mănânce. Să fie sfinte pentru voi.

De asemenea, ţi-am mai dat fiecare jertfă adusă ca dar din toate jertfele legănate ale israeliţilor; ţi le-am dat ţie, fiilor tăi şi fiicelor tale printr-o poruncă veşnică. Toţi aceia din familia ta care sunt curaţi le vor putea mânca.

Tot ce este mai bun din ulei, din vin şi din grâne, rodul ales pe care ei îl dau Domnului, ţi l-am dat ţie. Primele roade din tot ce este în ţara lor, pe care le aduc Domnului, să fie ale tale. Cel curat din familia ta va putea să mănânce.

Tot ce este pus deoparte[b] în Israel să fie al tău. Întâiul născut al oricărei făpturi pe care ei îl aduc Domnului, fie om sau animal, să fie al tău. Totuşi, atât pe întâiul născut al omului, cât şi pe întâiul născut al animalelor necurate va trebui să-l răscumperi. Preţul lor de răscumpărare, pus celor de la o lună în sus, să fie de cinci şecheli[c] de argint după şechelul Lăcaşului[d] (adică douăzeci de ghere).

Dar pe întâiul născut al vacii, al oii sau al caprei să nu-l răscumperi; ei sunt sfinţi. Să le stropeşti sângele pe altar şi să le arzi grăsimea ca o jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. Carnea lor să fie a ta aşa cum este al tău pieptul jertfei legănate şi spata dreaptă. Toate jertfele sfinte, pe care israeliţii le aduc Domnului, ţi le-am dat ţie, fiilor tăi şi fiicelor tale printr-o poruncă veşnică; este un legământ al sării[e], un legământ veşnic înaintea Domnului pentru tine şi urmaşii tăi.“

Apoi Domnul i-a zis lui Aaron: „Să nu ai nici o moştenire în ţara lor, să nu ai nici o parte între ei; Eu sunt partea ta şi moştenirea ta între israeliţi. Leviţilor le-am dat fiecare zeciuială din Israel ca o moştenire pentru slujirea pe care o fac, slujirea de la Cortul Întâlnirii. De acum înainte israeliţii să nu se mai apropie de Cortul Întâlnirii ca să nu se facă vinovaţi şi să moară. Doar leviţii să împlinească slujirea de la Cortul Întâlnirii şi să fie responsabili pentru vina lor. Ei să nu aibă nici o moştenire între israeliţi; aceasta să fie o poruncă veşnică pentru toate generaţiile. Căci zeciuielile israeliţilor, pe care ei le aduc ca jertfă prin ridicare Domnului, le-am dat leviţilor. De aceea am spus despre ei că nu vor avea nici o moştenire între israeliţi.“

După aceea, Domnul i-a vorbit lui Moise: „Să le spui leviţilor: «Când primiţi zeciuiala de la israeliţi, pe care

v-am dat-o de la ei ca parte a voastră, să aduceţi din ea o jertfă prin ridicare pentru Domnul, o zeciuială din zeciuială. Ea să fie considerată un dar din partea voastră, la fel ca şi grânele din aria de treierat şi ca abundenţa ce curge din teasc. Aşadar, să aduceţi Domnului o jertfă prin ridicare din toate zeciuielile pe care le primiţi de la israeliţi; să daţi din ele o jertfă Domnului şi să o lăsaţi preotului Aaron. Din toate darurile voastre, pe care le aduceţi Domnului din jertfele prin ridicare, cea mai bună parte din ele este partea ce trebuie pusă deoparte.»

Să le mai spui: «După ce veţi aduce ca jertfă prin ridicare cea mai bună parte din ea, partea care a rămas să le fie considerată leviţilor ca venitul de la aria de treierat şi ca venitul de la teasc. O puteţi mânca în orice loc, voi şi familiile voastre, pentru că este plata voastră pentru slujirea în Cortul Întâlnirii. Nu vă veţi face vinovaţi de nici un păcat din cauza ei atunci când veţi aduce prin ridicare cea mai bună parte din ea. Dar aveţi grijă să nu profanaţi darurile sfinte ale israeliţilor pentru că altfel veţi muri.»“


Footnotes
  1. Numeri 18:4 Vezi nota de la 1:51; şi în v. 7
  2. Numeri 18:14 Termenul ebraic se referă la un lucru sau o persoană dedicate irevocabil Domnului
  3. Numeri 18:16 Aproximativ 50 gr
  4. Numeri 18:16 Vezi nota de la 3:47; aproximativ10 gr
  5. Numeri 18:19 Deoarece sarea permite conservarea, un legământ veşnic era simbolizat prin sare (Lev. 2:13; 2 Cron. 13:4-5)

Read More of Numeri 18