Exodul 31:1-18, Exodul 32:1-35, Exodul 33:1-6 NTLR

Exodul 31:1-18

Desemnarea artizanilor

(Ex. 35:30–36:1)

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Iată că l‑am chemat pe nume pe Bețalel2 Bețalel înseamnă Sub umbra lui Dumnezeu, iar Oholiab (v. 6) înseamnă Tatăl este cortul meu., fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda, și l‑am umplut cu Duhul lui Dumnezeu, cu înțelepciune, cu pricepere și cunoaștere pentru tot felul de lucrări, ca să creeze proiecte de artă, să prelucreze aurul, argintul și bronzul, să taie și să fixeze pietre, să prelucreze lemnul și să facă tot felul de lucrări. Iată că i l‑am dat ca ajutor și pe Oholiab, fiul lui Ahisamah, din seminția lui Dan, și am pus înțelepciune în mintea tuturor celor cu inima înțeleaptă, ca să facă tot ce ți‑am poruncit: Cortul Întâlnirii, Chivotul Mărturiei și Capacul Ispășirii care este peste el, precum și toate obiectele din cort – masa și obiectele ei, sfeșnicul din aur curat cu toate obiectele lui, altarul tămâierii, altarul arderilor‑de‑tot cu toate uneltele lui, ligheanul cu piedestalul lui, veșmintele țesute cu măiestrie, veșmintele sfinte ale preotului Aaron, veșmintele fiilor săi pentru slujirea ca preoți, untdelemnul pentru ungere și tămâia mirositoare pentru Locul Sfânt. Toate acestea vor trebui să le facă după cum ți‑am poruncit.“

Imperativul păzirii Sabatului și tablele Legământului

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Să țineți neapărat Sabatele Mele, pentru că lucrul acesta este un semn între Mine și voi de‑a lungul generațiilor voastre, ca să știți că Eu, Domnul, vă sfințesc13 Vezi nota de la 13:2. Lit.: Eu sunt Domnul Care vă sfințește.. Să țineți Sabatul, căci este sfânt pentru voi. Cel ce îl profanează va fi pedepsit cu moartea. Căci oricine face vreo lucrare în timpul lui va fi nimicit din mijlocul poporului său! Timp de șase zile să‑ți faci lucrarea, iar în ziua a șaptea este Sabatul, o zi sfântă de odihnă15 Expresia ebraică șabbat șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. pentru Domnul. Oricine face vreo lucrare în ziua de Sabat să fie pedepsit cu moartea. Fiii lui Israel să țină Sabatul, păzindu‑l de‑a lungul generațiilor lor ca pe un legământ veșnic. Acesta va fi un semn veșnic între Mine și fiii lui Israel, căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul, iar în ziua a șaptea S‑a oprit și Și‑a tras răsuflarea.»“

Când Dumnezeu a terminat de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, i‑a dat cele două table18 Probabil două exemplare ale aceluiași document, nu un singur document în două părți. În conformitate cu practica orientală, fiecare parte implicată în tratat trebuia să dețină o copie a documentului. ale Mărturiei, table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu.

Read More of Exodul 31

Exodul 32:1-35

Vițelul de aur

(Deut. 9:7-21, 25-29)

Când poporul a văzut că Moise întârzie să coboare de pe munte, s‑a strâns în jurul lui Aaron și i‑a zis:

– Ridică‑te! Fă‑ne niște dumnezei1 Ebr.: elohim, un plural care are în VT mai multe uzanțe. Termenul se poate referi atât la Dumnezeu (vezi Gen. 1:1 și nota), funcționând gramatical ca un singular, cât și la dumnezei, îngeri sau conducători, funcționând gramatical ca un plural. Din text înțelegem că israeliții i‑au cerut lui Aaron niște dumnezei, iar Aaron le‑a făcut un vițel turnat. Din perspectiva israeliților acest vițel era echivalentul dumnezeilor lor (vezi v. 4; existau multe zeități, atât la egipteni cât și la semiți, reprezentate prin viței sau tauri), în timp ce din perspectiva lui Aaron acesta era o reprezentare a Domnului (vezi v. 5). care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s‑a întâmplat cu acest Moise, bărbatul care ne‑a scos din țara Egiptului.

Aaron le‑a răspuns:

– Scoateți cerceii de aur din urechile soțiilor voastre, ale fiilor voștri și ale fiicelor voastre și aduceți‑i la mine!

Și toți și‑au scos cerceii de aur din urechi și i‑au adus la Aaron. El a luat aurul din mâna lor, l‑a bătut cu o unealtă și a făcut din el un vițel turnat4 Cel mai probabil un vițel din lemn, placat cu aur (în v. 20, vițelul este ars). Textul ebraic poate să se refere și la un vițel turnat din aur solid și apoi lucrat cu o daltă.. Ei au zis: „Israel, aceștia sunt dumnezeii tăi care te‑au scos din țara Egiptului!“ Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui și a zis: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!“ A doua zi s‑au sculat dis‑de‑dimineață și au adus arderi‑de‑tot și jertfe de pace6 Vezi nota de la 24:5.. Poporul s‑a așezat să mănânce și să bea, apoi s‑a ridicat să se distreze.

Domnul i‑a zis lui Moise:

– Du‑te, coboară de pe munte, căci poporul tău, pe care l‑ai scos din țara Egiptului, s‑a pervertit. S‑au abătut repede de la calea pe care le‑am poruncit‑o. Și‑au făcut un vițel turnat, s‑au închinat înaintea lui, i‑au adus jertfe și au zis: „Israel, aceștia sunt dumnezeii tăi care te‑au scos din țara Egiptului!“

Domnul i‑a zis lui Moise:

– M‑am uitat la acest popor și iată că este un popor cu ceafa tare9 Cu sensul de a fi încăpățânat.. Acum, lasă‑Mă! Mânia Mea are să se aprindă împotriva lor și‑i voi mistui, iar din tine voi face un neam mare.

Dar Moise a căutat fața Domnului, Dumnezeul său, zicând:

– Doamne, de ce să se aprindă mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l‑ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mână puternică? De ce să zică egiptenii: „Spre nenorocirea lor i‑a scos, ca să‑i ucidă prin munți și să‑i șteargă de pe fața pământului!“ Întoarce‑Ți mânia Ta cea aprigă de la ei și lasă‑Te de răul pe care vrei să‑l faci poporului Tău. Adu‑Ți aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac și Israel, cărora le‑ai jurat pe Tine Însuți, zicându‑le: „Vă voi înmulți sămânța13 Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca termenul să exprime, în cele mai multe cazuri, o ambiguitate intenționată. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică același termen, sămânță, lui Isus Cristos, argumentând exegetic că promisiunea făcută lui Avraam își găsește împlinirea supremă în Isus Cristos. ca stelele cerurilor și toată această țară, pe care v‑am promis‑o, o voi da seminței voastre, iar ei o vor moșteni pentru totdeauna.“

Atunci Domnul a renunțat la răul pe care avea de gând să‑l facă poporului Său.

Apoi Moise s‑a întors și a coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mâini, table care erau scrise pe ambele părți, scrise pe față și pe spate. Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu săpat pe table.

Când Iosua a auzit zgomotul făcut de poporul care striga, i‑a zis lui Moise:

– Este zgomot de război în tabără.

Moise a răspuns:

– Nu este nici strigăt de victorie, nu este nici vaiet de înfrângere, ci zgomot de petrecere este ceea ce eu aud.

În timp ce se apropia de tabără, Moise a văzut vițelul și dansul. Atunci s‑a aprins de mânie, a aruncat tablele din mâini și le‑a sfărâmat de poalele muntelui. A luat vițelul pe care l‑au făcut și l‑a ars în foc. L‑a măcinat până s‑a făcut cenușă, după care a împrăștiat cenușa pe apă și a dat‑o fiilor lui Israel s‑o bea.

Moise i‑a zis lui Aaron:

– Ce ți‑a făcut acest popor de ai adus asupra lui un păcat atât de mare?

Aaron a răspuns:

– Să nu se aprindă mânia stăpânului meu. Tu cunoști poporul acesta și știi că este pornit la rău. Ei mi‑au zis: „Fă‑ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s‑a întâmplat cu acest Moise, bărbatul care ne‑a scos din țara Egiptului.“ Atunci eu le‑am răspuns: „Oricine are aur să‑l scoată!“ Ei mi l‑au dat, iar eu l‑am aruncat în foc și din el a ieșit vițelul acesta.

Când a văzut Moise că poporul era fără frâu – căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu și de batjocură înaintea dușmanilor lui – a stat la intrarea în tabără și a zis: „Cine este de partea Domnului să vină la mine!“ Toți leviții s‑au adunat în jurul lui.

El le‑a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Fiecare să‑și încingă sabia la mijloc! Întoarceți‑vă și străbateți tabăra din poartă în poartă, și fiecare să‑și omoare fratele, prietenul și vecinul.»“ Leviții au făcut așa cum le‑a poruncit Moise și aproape trei mii de oameni au căzut în ziua aceea. Apoi Moise le‑a zis: „Astăzi v‑ați predat Domnului, fiecare cu prețul fiului și al fratelui său, aducând binecuvântare peste voi.“

Mijlocirea lui Moise

În ziua următoare, Moise a zis poporului: „Ați făcut un mare păcat. Acum mă voi sui la Domnul; poate voi reuși să fac ispășire pentru păcatul vostru.“

Moise s‑a întors la Domnul și a zis:

– Oh, poporul acesta a săvârșit un mare păcat, făurindu‑și dumnezei din aur. Dar acum, dacă dorești, iartă‑i păcatul! Dacă nu, șterge‑mă, Te rog, din Cartea Ta pe care ai scris‑o.

Domnul i‑a zis lui Moise:

– Pe acela care a păcătuit împotriva Mea îl voi șterge din Cartea Mea. Acum du‑te și condu poporul spre locul despre care ți‑am spus. Iată că Îngerul Meu va merge înaintea ta. Totuși, atunci când va veni ziua pedepsei, îi voi pedepsi pentru păcatul lor.

Domnul a lovit poporul pentru ceea ce făcuseră cu vițelul făurit de Aaron.

Read More of Exodul 32

Exodul 33:1-6

Domnul i‑a zis lui Moise: „Pleacă din locul acesta împreună cu poporul pe care l‑ai scos din țara Egiptului și suie‑te spre țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: «Seminței1 Termenul ebraic pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca termenul să exprime, în cele mai multe cazuri, o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică același termen, sămânță, lui Isus Cristos, argumentând exegetic că promisiunea făcută lui Avraam își găsește împlinirea supremă în Isus Cristos. tale i‑o voi da.» Voi trimite un Înger înaintea ta și îi voi alunga pe canaaniți, pe amoriți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți. Suie‑te deci spre țara în care curge lapte și miere. Dar Eu nu mă voi sui împreună cu tine, ca să nu te mistui pe drum, căci ești un popor cu ceafa tare3 Cu sensul de a fi încăpățânat..“

Când4 Versetele 4-11 sunt parantetice. Conversația lui Moise cu Dumnezeu continuă în v. 12. poporul a auzit aceste cuvinte aspre, a bocit și niciun om nu și‑a pus podoabele pe el. Căci Domnul îi zisese lui Moise: „Spune‑le fiilor lui Israel: «Voi sunteți un popor cu ceafa tare. Dacă M‑aș sui în mijlocul tău chiar și numai pentru o clipă, te‑aș mistui. Și acum, dă‑ți jos podoabele de pe tine ca să știu ce voi face cu tine.»“ Așadar, fiii lui Israel și‑au scos podoabele la muntele Horeb.

Read More of Exodul 33