1 Samuel 1

Naşterea şi consacrarea lui Samuel

Era un bărbat din Ramatayim-Ţofim[a], din ţinutul muntos al lui Efraim, numit Elkana. El era fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Ţuf, şi era efratit. El avea două soţii. Numele celei dintâi era Ana, iar numele celei de-a doua era Penina. Penina avea copii, dar Ana nu avea.

În fiecare an, bărbatul acesta se ducea din cetatea sa la Şilo ca să se închine şi să aducă jertfe Domnului Oştirilor[b]. Acolo slujeau ca preoţi ai Domnului cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas. În ziua în care Elkana aducea jertfa, el dădea câte o parte soţiei sale, Penina, şi tuturor fiilor şi fiicelor pe care le avea de la ea, dar Anei îi dădea o parte mai aleasă fiindcă o iubea. Domnul însă o făcuse stearpă. Potrivnica ei obişnuia s-o necăjească[c] ca s-o facă să se mânie din cauză că Domnul o făcuse stearpă. Potrivnica ei făcea lucrul acesta în fiecare an. Ori de câte ori se ducea Ana la Casa Domnului, ea o necăjea în felul acesta, iar Ana plângea şi nu mânca nimic. Atunci Elkana, bărbatul ei, îi spunea: „Ana, de ce plângi şi nu mănânci şi de ce îţi este mâhnită inima? Oare nu preţuiesc eu pentru tine mai mult decât zece fii?“

Odată, după ce a mâncat şi a băut la Şilo, Ana s-a ridicat de la locul ei. Preotul Eli şedea pe scaunul său, lângă uşorul porţii Templului[d] Domnului. Ea a început să se roage Domnului cu sufletul amărât şi plângând cu amar. A făcut următorul jurământ, spunând: „Doamne al Oştirilor, dacă, într-adevăr, vei privi la suferinţa slujitoarei Tale, dacă Îţi vei aduce aminte de mine şi n-o vei uita pe slujitoarea Ta şi dacă-i vei da slujitoarei Tale un fiu, atunci îl voi dărui Domnului pentru toate zilele vieţii lui, iar briciul nu va trece peste capul lui.“

Fiindcă ea stătea mult în rugăciune înaintea Domnului, Eli se uita cu atenţie la gura ei. Ana vorbea în inima ei şi numai buzele i se mişcau, fără să i se audă vocea. Atunci Eli, crezând că este beată, i-a vorbit astfel:

– Femeie, cât timp vei mai fi beată? Lasă-te de vin!

Ana i-a răspuns:

– Stăpânul meu, nu sunt beată, ci sunt o femeie cu duhul întristat. N-am băut nici vin şi nici băutură tare, ci îmi vărsam sufletul înaintea Domnului. Să nu o consideri pe slujitoarea ta drept o femeie stricată, căci din prea multa mea durere şi supărare am vorbit până acum.

Atunci Eli i-a zis:

– Mergi în pace şi Dumnezeul lui Israel să răspundă cererii pe care I-ai făcut-o.

Ana i-a răspuns:

– Fie ca slujitoarea ta să găsească bunăvoinţă la tine!

Spunând acestea, femeia a plecat. A început să mănânce şi faţa ei n-a mai fost mâhnită.

În dimineaţa următoare s-au trezit devreme cu toţii, s-au închinat înaintea Domnului, după care s-au întors acasă, în Rama. Elkana a cunoscut-o pe[e] soţia sa, iar Domnul Şi-a adus aminte de ea. Astfel, după o vreme, Ana a rămas însărcinată şi[f] a născut un băiat pe care l-a numit Samuel[g], căci ea spunea: „De la Domnul l-am cerut.“

Elkana a plecat cu toată familia lui ca să aducă Domnului jertfa anuală şi ca să-şi împlinească jurământul. Ana însă nu s-a dus, ci i-a spus soţului ei:

– După ce-l voi înţărca pe băiat, îl voi aduce şi-l voi înfăţişa înaintea Domnului, unde va locui pentru totdeauna.

Elkana, soţul ei, i-a răspuns:

– Fă ceea ce crezi că este bine! Rămâi până îl vei înţărca. Fie numai ca Domnul să-Şi împlinească cuvântul[h]!

Femeia a rămas şi a alăptat copilul până l-a înţărcat. După ce l-a înţărcat pe băiat, l-a luat cu ea, împreună cu un taur de trei ani[i], o efă[j] de făină şi un burduf cu vin şi l-a adus la Casa Domnului, în Şilo; copilul era mic. După ce au jertfit taurul, l-au adus pe băiat la Eli. Ana i-a zis lui Eli:

– Oh, stăpânul meu! Viu este sufletul tău că eu sunt femeia care stătea aici, lângă tine, rugându-se Domnului. Pentru copilul acesta mă rugam, iar Domnul mi-a dăruit ceea ce am cerut de la El. De aceea îl dăruiesc Domnului. Pentru toate zilele vieţii lui, el va fi dăruit Domnului.

Ei[k] s-au închinat acolo Domnului.


Footnotes
  1. 1 Samuel 1:1 Sau: din Ramatayim, un ţufit
  2. 1 Samuel 1:3 Ebr.: YHWH Ţevaot; prima apariţie a termenului în TM, având o frecvenţă destul de mare în cărţile care urmează. Termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers; peste tot în carte
  3. 1 Samuel 1:6 Sau: s-o provoace
  4. 1 Samuel 1:9 Cu referire la Tabernacul
  5. 1 Samuel 1:19 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relaţii sexuale
  6. 1 Samuel 1:20 Sau, cf. LXX: Ana a rămas însărcinată şi, la împlinirea sorocului
  7. 1 Samuel 1:20 Samuel poate însemna fie Auzit(ă) de Dumnezeu, fie Numele lui Dumnezeu, sau poate fi un joc de cuvinte cu Cerut de la Dumnezeu.
  8. 1 Samuel 1:23 TM; Q, LXX, Siriacă: Fie numai ca Domnul să împlinească ceea ce ai spus
  9. 1 Samuel 1:24 Q, LXX, Siriacă; TM: trei tauri; LXX şi Q adaugă: pâine
  10. 1 Samuel 1:24 O efă măsura aproximativ 22 l
  11. 1 Samuel 1:28 Cf. câtorva mss medievale şi unor versiuni antice; Q: Ea; TM: El

Read More of 1 Samuel 1

1 Samuel 2:1-26

Rugăciunea Anei

Ana s-a rugat spunând:

Mi se bucură inima în Domnul,
    puterea[a] îmi este înălţată în Domnul,
    iar gura mea este larg deschisă împotriva duşmanilor mei,
    căci mă bucur de mântuirea Ta.

Nimeni nu este sfânt ca Domnul,
căci nu este nici un Dumnezeu în afară de Tine,
        nu este stâncă precum Dumnezeul nostru.

Nu mai vorbiţi cu atâta mândrie
    şi să nu mai iasă îngâmfare din gura voastră,
căci Domnul este un Dumnezeu Care cunoaşte
    şi Unul Care cântăreşte faptele.
Arcurile celor puternici sunt sfărâmate,
    însă cei care se clatină sunt încinşi cu putere.
Cei care erau sătui se oferă zălog pentru pâine,
    pe când cei flămânzi încetează a mai flămânzi.
Cea stearpă naşte şapte fii,
    pe când cea care are mulţi copii se ofileşte.

Domnul dă la moarte şi tot El aduce la viaţă;
    El coboară în Locuinţa Morţilor[b] şi tot El învie.
Domnul duce la sărăcie şi tot El îmbogăţeşte;
    El umileşte şi tot El înalţă.
El ridică din praf pe cel sărac
    şi din grămada de cenuşă îl înalţă pe cel nevoiaş,
ca să-i aşeze la un loc cu nobilii
    şi ca să le dea drept moştenire un tron acoperit cu slavă,
căci ai Domnului sunt stâlpii pământului
    şi pe ei a aşezat El lumea.
El păzeşte paşii credincioşilor Săi,
    însă ticăloşii vor fi reduşi la tăcere în întuneric,
        pentru că nu prin putere triumfă omul.
Domnul îi va zdrobi pe duşmanii Săi
    şi din ceruri va tuna împotriva lor;
Domnul va judeca marginile pământului,
    va da tărie împăratului Său
        şi va înălţa puterea unsului Său.

După aceea, Elkana a plecat acasă, la Rama, iar băiatul a rămas să slujească Domnului în prezenţa preotului Eli.

Ticăloşia fiilor lui Eli

Fiii lui Eli erau nişte oameni nelegiuiţi; ei nu-L cunoşteau pe Domnul. Obiceiul preoţilor faţă de popor era acesta: slujitorul preotului venea, în timp ce se fierbea carnea, la fiecare om care îşi aducea jertfa şi, ţinând în mână o furculiţă cu trei dinţi, o băga în tigaie, în cratiţă, în cazan sau în oală şi tot ceea ce era apucat cu furculiţa, preotul lua pentru sine. În felul acesta făceau cu toţi israeliţii care veneau acolo, la Şilo. Pe lângă aceasta, înainte de a arde grăsimea,[c] slujitorul preotului venea şi îi spunea omului care jertfea: „Dă pentru preot carne de fript, căci el nu va lua de la tine carne fiartă, ci doar crudă!“ Dacă omul îi răspundea: „Să ardem mai întâi grăsimea, iar după aceea vei lua atât cât doreşti“, slujitorul îi spunea: „Chiar acum trebuie să dai! Dacă nu, voi lua cu forţa!“ Păcatul acestor tineri era foarte mare în ochii Domnului, pentru că dispreţuiau darurile Domnului.

Samuel însă slujea înaintea Domnului; şi copilul acesta era încins cu un efod de in. Mama sa îi făcea în fiecare an câte o mantie mică pe care i-o aducea atunci când se suia împreună cu soţul ei pentru a aduce jertfa anuală. Eli binecuvânta pe Elkana şi pe soţia acestuia, spunând: „Să-ţi dea Domnul copii din femeia aceasta, în schimbul celui pe care ea l-a oferit Domnului.“ Apoi ei plecau acasă. Domnul a binecuvântat-o pe Ana, iar aceasta a rămas însărcinată şi a născut trei fii şi două fiice. Cât despre tânărul Samuel, el creştea în prezenţa Domnului.

Eli era foarte bătrân şi când a auzit tot ce făceau fiii lui cu întregul Israel şi cum se culcau cu femeile care slujeau la intrarea Cortului Întâlnirii, le-a spus: „Pentru ce faceţi asemenea lucruri? Am auzit despre faptele voastre rele de la întregul popor. Nu, fiii mei! Nu este bine ceea ce aud spunându-se despre voi în poporul Domnului. Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, poate Dumnezeu[d] îi va lua apărarea. Dar dacă un om păcătuieşte împotriva Domnului, cine va interveni pentru el?“ Dar ei nu au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul dorea să-i omoare.

Tânărul Samuel însă creştea în statură şi era tot mai plăcut Domnului şi oamenilor.


Footnotes
  1. 1 Samuel 2:1 Ebr.: cornul, simbolizând puterea; şi în v. 10
  2. 1 Samuel 2:6 Ebr.: Şeol
  3. 1 Samuel 2:15 Cf. Lev. 3:16; 4:8-10, 26, 31, 35; 7:28, 30-31; 17:6
  4. 1 Samuel 2:25 Termenul ebraic poate desemna şi judecătorii

Read More of 1 Samuel 2