Santiago 3 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Santiago 3:1-18

Hay que domar la lengua

1Hermanos míos, no pretendan muchos de ustedes ser maestros, pues, como saben, seremos juzgados con más severidad. 2Todos fallamos mucho. Si alguien nunca falla en lo que dice, es una persona perfecta, capaz también de dominar todo su cuerpo.

3Cuando ponemos freno en la boca de los caballos para que nos obedezcan, podemos controlar todo el animal. 4Fíjense también en los barcos. A pesar de ser tan grandes y ser impulsados por fuertes vientos, se controlan por un pequeño timón a voluntad del piloto. 5Así también la lengua es un miembro muy pequeño del cuerpo, pero hace alarde de grandes hazañas. ¡Imagínense qué gran bosque se incendia con tan pequeña chispa! 6También la lengua es un fuego, un mundo de maldad entre nuestros órganos. Contamina todo el cuerpo y, encendida por el infierno, prende fuego a todo el curso de la vida.

7El ser humano sabe domar y, en efecto, ha domado toda clase de fieras, de aves, reptiles y bestias marinas; 8pero nadie puede domar la lengua. Es un mal irrefrenable, lleno de veneno mortal.

9Con la lengua bendecimos a nuestro Señor y Padre, y con ella maldecimos a las personas, creadas a imagen de Dios. 10De una misma boca salen bendición y maldición. Hermanos míos, esto no debe ser así. 11¿Puede acaso brotar de una misma fuente agua dulce y agua amarga? 12Hermanos míos, ¿acaso puede dar aceitunas una higuera o higos una vid? Pues tampoco una fuente de agua amarga puede dar agua dulce.

Dos clases de sabiduría

13¿Quién es sabio y entendido entre ustedes? Que lo demuestre con su buena conducta, mediante obras hechas con la humildad que le da su sabiduría. 14Pero si ustedes tienen envidias amargas y rivalidades en el corazón, dejen de presumir y de faltar a la verdad. 15Esa no es la sabiduría que desciende del cielo, sino que es terrenal, no espiritual y demoníaca. 16Porque donde hay envidias y rivalidades, también hay confusión y toda clase de acciones malvadas.

17En cambio, la sabiduría que desciende del cielo es ante todo pura y además pacífica, respetuosa, dócil, llena de compasión y de buenos frutos, imparcial y sincera. 18En fin, el fruto de la justicia se siembra en paz para3:18 para. Alt. por. los que hacen la paz.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Santiago 3:1-18

Ama cʼalluta cacharichijchu

1Ñuca huauquicuna, ama achcacuna Diospaj Shimita yachachijcuna tucuichijchu. Yachachijcunami ashtahuan sinchita juchachishca cashun. 2Tucuicunami tauca cutin ima shinapish llaquichinchijlla. Maijanpish pita shimihuan mana llaquichijca, ña mana pandarij runami. Paipaj tucui aichatapish ña jarcari tucunmi.

3Riquichij, ñucanchijta caballocuna caźuchunca, frenotami shimipi amullichinchij. Chashnami, ñucanchij maiman risha nishcaman pushanchijlla. 4Barcocunatapish ricushpa yuyarichij: Jatun cajpipish, achca huaira jatarishpa caiman chaiman cuyuchijpipish, barcota purichij runaca shuj uchilla caspillahuanmi, pai maiman pushasha nishcaman pushanlla. 5Chashnallataj cʼallupish, ñucanchij aichapica uchillami. Uchilla cashpapish, ima imatapish yallihuan rimarinllami. ¡Chashnallataj ashalla ninapish, jatun sachata tucui rupachinllami! 6Cʼalluca, chai nina shinamari. Tucui laya millaita rimarinllamari. Ñucanchij aichapi tiyaj cʼallumi, ñucanchijtaca mapayachin. Cʼalluca ucu pacha nina shina cashpami, rupachicuj shina tucui cuerpota mapayachin.

7Gentecunaca, tucui laya sacha animalcunatapish, pajarocunatapish, culebracunatapish, mama cuchapi tiyaj animalcunatapish mansoyachi tucunmi. Manchanayaj quita animalcunatami mansoyachishca. 8Chashna rurashpapish cʼallutaca, pi mana caźuchi tucunchu. Cʼalluca, pipish ima shina mana jarcaipaj millaimi, huañuchij venenohuan jundami.

9Chai cʼallullahuantajmi Yaya Diostaca, ‘Allimari cangui’ ninchij. Chaillahuantajmi, Taita Dios Paiman rijchajta rurashca gentecunataca, imapish tucushca alli canman ninchij. 10Chai shimillahuantajmi allitapish, mana allitapish rimanchij. Ñuca huauquicuna, chashnaca manamari allichu. 11Shuj pugyullamanta mishqui yacupish, jayaj yacupish mana llujshi tucunchu. 12Ñuca huauquicunalla, ¿higo yuraca, aceiteta capina granota pʼucui tucunchu? ¿Uvas yurapish higo granota pʼucui tucunchu? Chashnallataj, ¿shuj pugyullamanta cachi yacupish, mishqui yacupish llujshi tucunchu?

Taita Dios cushca yachaica ima mapa illajmi

13Cancunapuramantaca, ¿maijantaj alli yachaj, alli yuyaiyuj canguichij? Maijanpish chashna cashpaca, pai alli shunguyuj yachaisapa cashcataca alli causashpa, allita rurashpa ricuchichun. 14Ashtahuanpish jayaj yuyaihuan yanganchinacushpa, shungullapi achcata pʼiñarishpa huañuricushpaca, ‘Ñucamari alli yachaj cani’ ama nirichijchu. Chashna rurashpaca, cashcata yachachishcatamari llullapi surcunguichij. 15Chashna yuyaitaca, Diosca mana cunchu. Chaica, cai pacha aichamanta llujshij yuyaillami, diablo cushca yuyaillami. 16Yanganchinacushpa, mitsanacuilla tiyajpica, pʼiñanacushpa llaquichinacuillami jatarin.

17Ashtahuanpish Dios cushca yachaica, puntaca chuyami, chaipaj huashaca alli tucunacuipi churajmi. Shinallataj cʼuyaj, alli shungu, pitapish llaquij, allita ruraj canata yachachijmi. Ishqui yuyai purinata, mishqui shimi jayaj shungu canataca mana yachachinchu. 18Maijanpish tarpuj shina, imatapish cashcata rurashpa, sumajta causajca, tarpushcamanta granota tandaj shinami sumaj causaita japinga.