Rut y Booz en la era
1Un día su suegra Noemí le dijo:
—Hija mía, ¿no debiera yo buscarte un hogar seguro donde no te falte nada? 2Además, ¿acaso Booz, con cuyas criadas has estado, no es nuestro pariente? Escucha bien, él va esta noche al campo para separar el grano de la paja. 3Báñate, perfúmate y ponte tu mejor ropa. Baja luego al lugar donde se limpia el trigo, pero no dejes que él se dé cuenta de que estás allí hasta que haya terminado de comer y beber. 4Cuando se vaya a dormir, te fijas dónde se acuesta. Luego ve, descubre sus pies y acuéstate a su lado. Verás que él mismo te dice lo que tienes que hacer.
5—Haré todo lo que me has dicho —respondió Rut.
6Y bajó al lugar donde se limpia el trigo e hizo todo lo que su suegra había mandado.
7Booz comió, bebió y se puso alegre. Luego se fue a dormir detrás del montón de grano. Más tarde Rut se acercó sigilosamente, le destapó los pies y se acostó allí. 8A medianoche Booz se despertó sobresaltado y, al darse vuelta, descubrió que había una mujer acostada a sus pies.
9—¿Quién eres? —preguntó.
—Soy Rut, su sierva. Extienda sobre mí el borde de su manto,3:9 Extienda … manto. Esta acción implicaba una propuesta de matrimonio. ya que usted es un pariente que me puede redimir.
10—Que el Señor te bendiga, hija mía. Esta nueva muestra de lealtad de tu parte supera la anterior, ya que no has ido en busca de hombres jóvenes, sean ricos o pobres. 11Y ahora, hija mía, no tengas miedo. Haré por ti todo lo que me pidas. Todo mi pueblo3:11 Todo mi pueblo. Lit. Toda la puerta de mi pueblo. sabe que eres una mujer de noble carácter. 12Ahora bien, aunque es cierto que soy un pariente que puede redimirte, hay otro más cercano que yo. 13Quédate aquí esta noche. Mañana, si él quiere redimirte, está bien que lo haga. Pero si no está dispuesto a hacerlo, ¡tan cierto como que el Señor vive, te aseguro que yo te redimiré! Ahora acuéstate aquí hasta que amanezca.
14Así que se quedó acostada a sus pies hasta el amanecer y se levantó cuando aún estaba oscuro; pues él había dicho: «Que no se sepa que una mujer vino al lugar donde se limpia el trigo».
15Luego Booz dijo:
—Dame la capa que llevas puesta y sostenla firmemente.
Rut lo hizo así, entonces él echó en la capa seis medidas3:15 seis medidas. Es decir, aprox. 20 kg; también en v. 17. de cebada y puso la carga sobre ella. Luego él regresó al pueblo.
16Cuando Rut llegó adonde estaba su suegra, esta preguntó:
—¿Cómo te fue, hija mía?
Rut le contó todo lo que aquel hombre había hecho por ella 17y añadió:
—Me dio estas seis medidas de cebada y me dijo: “No debes volver a tu suegra con las manos vacías”.
18Entonces Noemí dijo:
—Espérate, hija mía, a ver qué sucede, porque este hombre no va a descansar hasta dejar resuelto este asunto hoy mismo.
Strategia lui Naomi
1După o vreme Naomi, soacra ei, i‑a zis:
– Fiica mea, aș vrea să‑ți găsesc un loc de odihnă, unde să‑ți fie bine. 2Oare Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată că la noapte își va vântura orzul în arie. 3Tu spală‑te, unge‑te, pune‑ți mantia pe tine și coboară la aria de treierat. Să nu te faci însă cunoscută lui până nu termină de mâncat și de băut. 4Și când urmează să se culce, să afli locul unde se va culca. Apoi să te duci, să‑i dezvelești picioarele și să te culci. După aceea îți va spune el ce să faci.
5Ea i‑a răspuns:
– Voi face tot ce mi‑ai spus.
6Rut a coborât la aria de treierat și a făcut întocmai cum o sfătuise soacra ei. 7După ce a mâncat și a băut, Boaz, mulțumit în inima lui, s‑a întins să se culce la marginea unui stog. Atunci ea s‑a apropiat încet, i‑a dezvelit picioarele și s‑a culcat acolo. 8Pe la miezul nopții omul s‑a speriat. El s‑a aplecat și iată că o femeie era culcată la picioarele sale.
9El a întrebat:
– Cine ești tu?
Ea i‑a răspuns:
– Sunt eu, Rut, slujitoarea ta. Întinde‑ți marginea mantiei peste slujitoarea ta,9 Sau: Ia‑o pe slujitoarea ta sub aripile tale, ambele variante exprimând o cerere de răscumpărare și protecție prin căsătorie. căci tu ești cel cu drept de răscumpărare.
10El a zis:
– Binecuvântată să fii de Domnul, fiica mea! Bunătatea10 Vezi nota de la 1:8. pe care ai arătat‑o la urmă spune mai mult decât ceea ce ai făcut prima dată, de vreme ce nu ai umblat după cei tineri, fie ei săraci sau bogați. 11De aceea, fiica mea, nu te teme. Voi face pentru tine tot ce mi‑ai spus, deoarece tot poporul meu în cetate știe că ești o femeie cinstită. 12Este adevărat că eu am drept de răscumpărare, dar mai există cineva, mai apropiat decât mine, care are și el acest drept. 13Rămâi în noaptea aceasta aici, iar dimineața, dacă el va dori să te răscumpere, bine, să te răscumpere! Dar dacă nu va dori să te răscumpere, viu este Domnul că te voi răscumpăra eu! Deci culcă‑te aici până dimineață.
14Ea a rămas culcată la picioarele lui până spre dimineață, trezindu‑se mai înainte ca oamenii să se poată vedea unii pe alții, deoarece Boaz îi spusese:
– Să nu se afle că a intrat o femeie în arie.
15Apoi Boaz a zis:
– Adu mantaua de pe tine și ține‑o bine.
Ea a ținut‑o, iar Boaz i‑a măsurat șase măsuri de orz și le‑a pus în ea. Apoi el s‑a dus în cetate.
16Când Rut a ajuns la soacra sa, aceasta a întrebat‑o:
– Cum a fost, fiica mea?
Rut i‑a istorisit tot ce a făcut omul acela pentru ea.
17Apoi a zis:
– Mi‑a mai dat și aceste șase măsuri de orz, zicându‑mi: „Să nu te întorci cu mâinile goale la soacra ta.“
18Naomi i‑a zis:
– Așteaptă, fiica mea, până vei vedea ce întorsătură vor lua lucrurile, dar îți spun că omul acesta nu‑și va găsi liniștea până nu va lămuri lucrurile chiar astăzi.
