Slovo na cestu

Marek 15

Židovská rada soudí Ježíše

1Brzy ráno velekněží s nejvyšší židovskou radou vynesli nad Ježíšem rozsudek smrti a poslali ho v poutech k římskému místodržiteli Pilátovi.

Ježíš je souzen Pilátem

„Tak ty jsi ten král Židů?“ ušklíbl se Pilát.

„Jak říkáš,“ odpověděl Ježíš.

Velekněží ho u Piláta obvinili z mnoha zločinů. „Co ty na?“ dal mu slovo místodržitel. „Co odpovíš na všechny ty žaloby?“

Ježíš však už ani nepromluvil, nehájil se. Divný zločinec!

Pilát vydává Ježíše k ukřižování

Vždy o Velikonocích amnestoval místodržitel podle volby lidu jednoho ze židovských vězňů. Pro výtržnost a vraždu seděl ve vězení jakýsi Barabáš se svými kumpány.

Před Pilátovým sídlem se shromáždil dav a začal se dovolávat tradiční amnestie.

Pilát toho využil a promluvil k nim: „Chcete, abych propustil toho židovského krále?“ 10 Tušil totiž, že velekněží ho odsoudili k smrti, protože se báli jeho vlivu na lidi.

11 Ale velekněžími navedená chátra žádala propuštění Barabáše.

12 „Co tedy mám udělat s tím, kterému říkáte židovský král?“

13 „Ukřižovat!“ ozvaly se výkřiky.

14 „Ale za jaký zločin?“ namítal Pilát. Lůza však skandovala: „Na kříž! Na kříž!“

15 Pilát tedy ustoupil nátlaku davu, dal propustit z vězení Barabáše a Ježíše vydal popravčí četě, aby ho zbičovali a ukřižovali.

Římští vojáci se vysmívají Ježíšovi

16 Vojáci odvedli Ježíše na nádvoří vládní budovy a svolali celou rotu. 17 Oblékli ho do purpurové látky jako do královského pláště, spletli věnec z trní a posadili mu ho na hlavu jako korunu. 18 Začali ho výsměšně zdravit a volali: „Ať žije židovský král!“ 19 Bili jej holí do hlavy, plivali na něj a pak si zase před něj klekali a klaněli se mu.

20 Když se dost pobavili, svlékli mu zase purpurový plášť, oblékli mu jeho vlastní šaty a vedli ho na popraviště.

Ježíš je veden k ukřižování

21 Ježíš nemohl těžký kříž sám unést. Do města právě přicházel jistý Šimon, rodák z Kyrény, a toho vojáci přinutili, aby mu pomohl. (Šimon je otec pozdějších křesťanů Alexandra a Rufa.)

22 Tak přivedli Ježíše až na popraviště, které se jmenovalo Golgota, což znamená Lebka. 23 Nabídli mu víno s omamnou příměsí, ale on je odmítl.

24 Pak jej přibili na kříž a losovali o jeho šaty.

Ježíš je ukřižován

25 Poprava se konala v devět hodin ráno.

26 Ježíšovu vinu oznamoval nápis nad jeho hlavou: „Židovský král“.

27 Zároveň s ním ukřižovali dva zločince; jednoho po pravé a druhého po levé straně. 28 Splnila se tak prorocká předpověď: „Je zahrnut mezi zločince.“

29 Kolemjdoucí mu nadávali a vysmívali se mu:

„Tak tys nám chtěl zbořit chrám a za tři dny ho zase postavit? 30 Když jsi tak mocný, pomoz si sám a sestup z kříže!“

31 Mezi posměvači byla i skupina významných kněží a učitelů zákona, kteří si mezi sebou říkali:

„Jiným pomáhal a teď je bezmocný. 32 Jestli je to opravdu Mesiáš, zaslíbený král Izraele, ať sestoupí z kříže. To nás přesvědčí a uvěříme mu.“

A také zločinci na křížích mu spílali.

Ježíš umírá na kříži

33 V poledne se náhle setmělo a zlověstné šero trvalo až do tří hodin.

34 Ve tři hodiny odpoledne vykřikl Ježíš: „Eloi, Eloi, lema sabachtani?“ Jsou to úvodní slova dvacátého druhého žalmu: „Bože můj, Bože můj, proč jsi mne opustil?“

35 Někteří z přihlížejících mu nerozuměli a domnívali se, že volá na pomoc proroka Elijáše. 36 Jeden z nich připevnil na hůl houbu nasátou kyselým vínem a přistrčil mu ji ke rtům se slovy: „Počkáme si, zda mu Elijáš přijde na pomoc.“

37 Ježíš vykřikl ještě jednou a zemřel.

38 V tu chvíli se opona, která zastírala nejsvatější místnost chrámu, roztrhla napůl od shora až dolů.

39 Římský setník, který velel popravčí četě a byl svědkem Ježíšových posledních chvil, zvolal: „Ten člověk byl opravdu Boží Syn!“

40 Zpovzdálí přihlížely některé ženy, mezi nimi Marie Magdaléna, Marie, matka Jakuba „malého“ a Josefa, a Salome. 41 Ty v něho uvěřily už kdysi v Galileji a od té doby mu sloužily. A byly tu i jiné ženy, které s ním přišly do Jeruzaléma.

Ježíš je pohřben

42 Nastával páteční večer, pro židy začátek sobotního svátku. 43 Josef z Arimatie, vážený člen velerady, který také vyhlížel Mesiášovu vládu, přišel odvážně k Pilátovi a žádal Ježíšovo tělo.

44 Místodržitel se podivil, že by Ježíš tak brzy zemřel. Zavolal si velitele popravčí čety a zeptal se ho na to. 45 Když mu to setník potvrdil, přikázal vydat Ježíšovo tělo Josefovi.

46 Ten koupil plátno, a když sňali Ježíšovo tělo z kříže, zavinul je a uložil do vlastní hrobky, vytesané ve skále. Před vchod přivalili kamennou desku.

47 Marie Magdaléna a Marie Josefova je sledovaly, a věděly tak, kde je Ježíš pohřben.

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 15

Isus înaintea lui Pilat

1Dis-de-dimineaţă, conducătorii preoţilor au ţinut imediat sfat împreună cu bătrânii, cărturarii Legii şi întreg Sinedriul[a]. L-au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat pe mâna lui Pilat[b]. Pilat L-a întrebat:

– Eşti Tu Împăratul iudeilor?

Isus i-a răspuns:

– Este aşa cum spui.

Conducătorii preoţilor Îl acuzau de multe lucruri. Pilat L-a întrebat din nou:

– Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te acuză ei!

Dar, spre mirarea lui Pilat, Isus n-a mai răspuns nimic.

Pilat le elibera la fiecare sărbătoare un prizonier pe care-l cereau ei. Era unul numit Baraba, închis împreună cu răsculaţii care săvârşiseră o crimă în timpul răscoalei. Mulţimea a venit şi a început să-i ceară lui Pilat să facă ceea ce făcea de obicei. Pilat i-a întrebat:

– Vreţi să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor?

10 Căci el înţelesese că din invidie Îl dăduseră conducătorii preoţilor pe mâna lui.

11 Însă conducătorii preoţilor au stârnit mulţimea să ceară să le elibereze mai bine pe Baraba. 12 Pilat i-a întrebat iarăşi:

– Şi atunci ce (doriţi)[c] să fac cu (Cel pe Care-L numiţi)[d] Împăratul iudeilor?

13 Ei au strigat din nou:

– Răstigneşte-L!

14 Pilat i-a întrebat:

– Dar ce rău a făcut?

Însă ei strigau şi mai tare:

– Răstigneşte-L!

15 Şi astfel, Pilat, vrând să facă pe placul mulţimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască,[e] L-a dat să fie răstignit.

Isus, batjocorit de soldaţi

16 Soldaţii L-au dus în curtea palatului, adică în pretoriu[f], şi au chemat toată cohorta[g]. 17 L-au îmbrăcat cu o mantie purpurie, au împletit o coroană de spini şi I-au aşezat-o pe cap. 18 Şi au început să-L salute zicând: „Salutare, Împărate al iudeilor!“[h] 19 Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau şi se puneau în genunchi, închinându-I-se. 20 După ce şi-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantia purpurie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus afară să-L răstignească.

Răstignirea

21 Au obligat un trecător, un om care venea de la câmp, şi anume pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus. 22 L-au adus la locul numit Golgota, care tradus înseamnă „Locul Craniului“[i]. 23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă,[j] dar El nu l-a luat.[k] 24 După ce L-au răstignit, şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi pentru ele,[l] ca să ştie cine ce să ia.

25 Era ceasul al treilea[m] când L-au răstignit. 26 Au pus o inscripţie cu următoarea acuzaţie împotriva Lui: „Împăratul iudeilor“. 27 Au răstignit cu El şi doi tâlhari, unul la dreapta şi unul la stânga Lui. 28 (Astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: „A fost numărat alături de cei nelegiuiţi.“)[n] 29 Cei ce treceau pe acolo Îl insultau, dădeau din cap şi ziceau: „Ha! Tu, Cel Care dărâmi Templul şi-l reconstruieşti în trei zile, 30 salvează-Te pe Tine Însuţi şi dă-Te jos de pe cruce!“

31 Tot aşa Îl batjocoreau între ei şi conducătorii preoţilor împreună cu cărturarii, zicând: „Pe alţii i-a salvat, dar pe Sine Însuşi nu Se poate salva! 32 «Cristosul»! «Împăratul lui Israel»! Să se coboare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!“ Cei care erau răstigniţi împreună cu El Îl batjocoreau şi ei.

Moartea lui Isus

33 Când a venit ceasul al şaselea, s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea.[o] 34 Şi la ceasul al nouălea Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lema sabactani?“, care tradus înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“[p]

35 Unii din cei ce stăteau acolo L-au auzit şi au zis: „Iată că-l strigă pe Ilie!“

36 Cineva a alergat şi a umplut un burete cu vin acru[q], l-a pus într-o trestie şi I l-a dat să-l bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L dea jos!“

37 Isus a scos un strigăt puternic şi Şi-a dat suflarea.

38 Atunci draperia[r] Templului a fost despicată în două, de sus până jos. 39 Când centurionul[s] care se afla în faţa lui Isus a văzut cum[t] Şi-a dat suflarea, a zis: „Într-adevăr, Omul Acesta era Fiul lui[u] Dumnezeu!“

40 Acolo erau şi nişte femei care priveau de departe. Printre ele erau şi Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov cel tânăr şi a lui Iose[v] – şi Salome, 41 care Îl urmaseră pe Isus şi-I slujiseră atunci când se afla în Galileea. Şi mai erau încă multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.

Înmormântarea lui Isus

42 Când s-a făcut deja seară, pentru că era Ziua Pregătirii, adică ziua de dinaintea Sabatului, 43 Iosif din Arimateea, un sfetnic distins din Sinedriu[w], care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu, a îndrăznit să se ducă la Pilat şi să-i ceară trupul lui Isus. 44 Pilat s-a mirat că murise deja şi l-a chemat pe centurion ca să-l întrebe dacă a murit de mult timp. 45 El s-a lămurit de la centurion de lucrul aceasta şi apoi i-a dăruit lui Iosif trupul lui Isus. 46 Iosif a cumpărat o pânză de in, apoi I-a dat jos trupul, L-a înfăşurat în pânza de in, L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă şi a rostogolit o piatră la intrarea mormântului. 47 Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iose, au văzut unde fusese pus.

Notas al pie

  1. Marcu 15:1 Vezi nota de la 14:55
  2. Marcu 15:1 Procurator (guvernator al unei provincii imperiale; o provincie imperială era una considerată nepacificată şi care necesita prezenţa trupelor; procuratorul era numit direct de către împărat; vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincţie între provinciile romane) al Iudeii (26-36 d.Cr.); peste tot în capitol
  3. Marcu 15:12 Cele mai importante şi mai timpurii mss nu conţin acest cuvânt
  4. Marcu 15:12 Unele mss timpurii nu conţin aceste cuvinte
  5. Marcu 15:15 O pedeapsă cruntă. Romanii foloseau un bici din mai multe fâşii din piele, la capătul cărora se aflau bucăţi de os sau de plumb. În timp ce evreii nu permiteau mai mult de 39 de lovituri, la romani nu exista limită, adesea victimele decedând
  6. Marcu 15:16 Pretoriul era un cartier general, în cazul de faţă cartierul general al lui Pilat din Ierusalim, probabil palatul construit de Irod cel Mare sau fortăreaţa Antonia
  7. Marcu 15:16 Diviziune a legiunii romane care, în timpul Imperiului, număra un efectiv de 600 de soldaţi
  8. Marcu 15:18 Corespondentul lui Ave Cezar, însă rostit în batjocură
  9. Marcu 15:22 Lat.: Calvariae, de unde avem cuvântul românesc calvar
  10. Marcu 15:23 Vezi nota de la Mt. 27:34
  11. Marcu 15:23 Femeile obişnuiau să le dea condamnaţilor la moarte un fel de narcotic care să le uşureze suferinţa, însă, refuzându-l, Isus a dorit să fie pe deplin conştient în faţa morţii; vezi prima notă de la Mt. 27:34
  12. Marcu 15:24 Vezi Ps. 22:18
  13. Marcu 15:25 Ora 9:00
  14. Marcu 15:28 Cele mai importante mss nu conţin acest verset, acesta fiind probabil adăugat mai târziu, pe baza lui Lc. 22:37; este un citat din Is. 53:12
  15. Marcu 15:33 Între 12:00-15:00
  16. Marcu 15:34 Vezi Ps. 22:1
  17. Marcu 15:36 Un vin de calitate inferioară, numit posca, diluat foarte tare cu apă, băutură pe care o consumau de obicei sclavii şi soldaţii
  18. Marcu 15:38 Gr.: katapetasma, cea care despărţea Locul Sfânt de Locul Preasfânt; pentru semnificaţia acestui eveniment, vezi Evrei 9:1-14; 10:14-22
  19. Marcu 15:39 Ofiţer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni; şi în vs. 44-45
  20. Marcu 15:39 Unele mss adaugă: cum a strigat şi
  21. Marcu 15:39 Sau: un fiu de, cf. mitologiei greco-romane
  22. Marcu 15:40 Unele mss conţin Ioset, iar altele Iosif (vezi şi Mt. 27:56); şi în v. 47
  23. Marcu 15:43 Vezi nota de la 14:55