Ježíš uzdravuje ochrnutého u rybníka
1O dalším židovském svátku se Ježíš zase vracel do Jeruzaléma. 2Ve městě nedaleko Ovčí brány je rybník zvaný Bethesda. 3-4Podél jeho břehů leželi pod pěti podloubími nemocní, slepí a ochrnutí. Toužebně čekali na okamžik, kdy se hladina vody zčeří. Čas od času se to stávalo a lidé věřili, že kdo první vstoupí do vřídla, bude uzdraven, ať už trpí čímkoliv.
5Mezi postiženými ležel muž nemocný už třicet osm let. 6Když ho Ježíš uviděl a zjistil, že je už dlouho nemocen, zeptal se ho: „Chceš být zdráv?“
7„Chci, Pane, ale nemohu,“ odpověděl mu ubohý muž. „Sám se špatně pohybuji a nemám nikoho, kdo by mi pomohl v pravý čas do vřídla. Ať se namáhám, jak chci, pokaždé mě někdo předběhne.“
8Ježíš mu řekl: „Vstaň, vezmi si své lehátko a choď.“
9Muž se zvedl, sebral svoje věci a šel. Po nemoci nebylo ani památky.
10Protože se to stalo v sobotu, Židé napomínali uzdraveného: „Nesluší se, abys dnes něco nosil.“
11„Vím,“ odpověděl. „Ale poručil mi to člověk, který mne uzdravil.“
12„A kdo to byl?“ ptali se rozhořčeně Židé. 13To ovšem uzdravený nevěděl, protože se mu Ježíš ztratil v davu.
14Později se setkali v chrámu. Ježíš mu řekl: „Važ si toho, že jsi zdráv. Už nehřeš, aby tě nepotkalo něco mnohem horšího.“
15Muž běžel za Židy a oznámil jim, že ho uzdravil Ježíš.
16Židé začali na Ježíše dotírat, že ruší sobotní řád. 17Ježíš jim však řekl: „Můj Otec stále pracuje ve prospěch stvoření, proto ani já nemohu odpočívat.“
18Ta slova Židé považovali za rouhání a rozhodli se, že Ježíše zabijí.
Ježíš se prohlašuje za Božího syna
19Ježíš na jejich hrozby odpověděl: „Syn může opravdu dělat jen to, co vidí, že dělá jeho Otec. A činí to právě tak jako on. Vždyť 20Otec miluje svého Syna a ukazuje mu všechno, co sám koná. Budete žasnout nad ještě většími skutky. 21Tak jako Otec má moc nad životem a smrtí, tak i Syn vzkřísí k životu ty, které bude chtít. 22Vždyť ani Otec sám nikoho nesoudí, ale všechen soud předal Synovi, 23aby si ho všichni vážili a ctili ho stejně jako Otce. Kdo si neváží Syna, nemá úctu ani k Otci, který ho poslal.
24Ujišťuji vás, že každý, kdo přijímá moje slovo jako slovo Boha, má věčný život a unikl smrti při soudu. 25Říkám vám podle pravdy, že začíná doba, kdy lidé uslyší hlas Božího Syna a kdo ho poslechne, bude žít, 26protože jako Otec je dárce života, tak i Syna pověřil, aby dával život. 27A také jedině jemu dal právo konat soud. 28Jednou však k údivu všech budou muset všichni poslechnout jeho hlas 29a povstat ze svých hrobů: ti, kteří uvěřili Synu, vstanou k věčnému životu, ti kteří ho za vrhli, vstanou k odsouzení.
30Já osobně nemohu udělat nic. Má vůle je totožná s vůlí Otce. Jak mi radí, tak soudím. Proto je můj soud spravedlivý.
Ježíš dokazuje, že je Boží syn
31Jistě by nepůsobilo věrohodně, kdybych sám dokazoval, že jsem Boží Syn. 32Já mám někoho, kdo by pro mne svědčil. 33Sami jste poslali k Janu Křtiteli a on vydal pravdivé svědectví. 34Nemusím však stavět na lidském svědectví, ale připomínám to pro vaši záchranu. 35Jan Křtitel zářil jako pochodeň a vy jste se radovali z jeho světla. Ale bylo to jen na čas. 36Je tu ještě závažnější svědectví, a to jsou moje skutky. 37Otec mi je uložil, abych je vykonal. Vydal o mně svědectví i můj Otec, který mne poslal. 38Ale vy jste jeho hlas nikdy neslyšeli a nemáte o něm ani zdá ní. Jeho slovo ve vás neutkvělo a tomu, kterého poslal, nevěříte. 39Zkoumáte Písmo a domníváte se, že jeho plněním získáte věčný život. Ale i ono svědčí o mně. 40Vy mne odmítáte a tak zavrhujete život.
41Nechci, abyste mi děkovali nebo mne chválili, 42vždyť já vás dobře znám a poznal jsem, že nemáte pravý vztah k Bohu. 43Přišel jsem k vám v Božím pověření a to vás dráždí. Kdybych přišel se svým vlastním programem, přijali byste mne s nadšením. 44Jak byste mi mohli uvěřit, když se chcete líbit lidem a ne Bohu. 45Nemyslete si, já na vás nebudu Otci žalovat. Na to stačí Mojžíšův zákon, na jehož plnění tolik spoléháte. 46Kdybyste opravdu věřili Mojžíšovi, věřili byste i mně, protože on o mně psal. 47Když nevěříte jemu, jak byste mohli věřit mně.“
Isus vindecă un infirm la bazinul Bethesda
1După acestea, a avut loc o sărbătoare a iudeilor1 Una dintre cele trei sărbători anuale importante pentru care orice bărbat israelit trebuia să fie prezent la Ierusalim (Deut. 16:16): Paștele, Sărbătoarea Cincizecimii și Sărbătoarea Corturilor., și Isus S‑a suit la Ierusalim. 2În Ierusalim, aproape de Poarta Oilor, se află o baie publică supranumită în ebraică „Bethesda“2 Unele mss conțin Bethzatha, iar altele Bethsaida sau Belzetha. Sulul de Aramă descoperit la Qumran (3Q15) face referire la un loc numit Beth Eșdatain, care înseamnă Casa celor două revărsări (în acea zonă au fost descoperite ruinele a două bazine). Așadar, Bethesda poate însemna Casa revărsării (Beth eșda), dar și Casa îndurării (Beth hesda)., care are cinci porticuri. 3În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, ologi și paralizați, care așteptau mișcarea apei. 4Căci un înger al Domnului cobora din când în când în bazin și tulbura apa. Și primul care pășea în el, după tulburarea apei, devenea sănătos, orice boală ar fi avut. 5Și era acolo un om care zăcea de treizeci și opt de ani în neputința lui.
6Isus l‑a văzut pe acesta zăcând și, știind că era deja bolnav de multă vreme, i‑a zis:
– Vrei să te faci sănătos?
7Bolnavul I‑a răspuns:
– Domnule, nu am pe nimeni care să mă arunce în bazin atunci când se tulbură apa și, până mă duc eu, coboară altul înaintea mea!
8Isus i‑a zis:
– Ridică‑te, ia‑ți targa și umblă!
9Imediat omul a devenit sănătos, și‑a ridicat targa și a început să umble.
În ziua aceea era Sabatul.
10Prin urmare, iudeii îi ziceau celui ce fusese vindecat:
– Este ziua de Sabat. Nu‑ți este permis să‑ți ridici targa!
11Însă el le‑a răspuns:
– Cel Ce m‑a făcut sănătos mi‑a zis: „Ridică‑ți targa și umblă!“
12Ei l‑au întrebat:
– Cine este Omul Care ți‑a zis: „Ridică‑ți targa și umblă!“?
13Dar cel vindecat nu știa cine este, pentru că Isus Se retrăsese din mulțimea care era în locul acela.
14După acestea, Isus l‑a găsit în Templu și i‑a zis:
– Iată că te‑ai făcut bine! Să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău.
15Omul a plecat și i‑a înștiințat pe iudei15 Ioan folosește des acest termen de‑a lungul cărții sale, făcând referire la liderii evrei. că Isus este Cel Care l‑a făcut sănătos.
Lucrarea Fiului
16Din cauza aceasta iudeii Îl persecutau pe Isus, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua de Sabat. 17Însă Isus le‑a răspuns: „Tatăl Meu încă lucrează și acum, iar Eu de asemenea lucrez.“ 18Tocmai de aceea iudeii căutau și mai mult să‑L omoare, fiindcă nu numai că încălca18 Sensul principal al verbului lyo este a dezlega, dar se mai poate traduce, în funcție de context, cu a distruge, a desființa, a dărâma, a încălca, a topi. ziua de Sabat, ci mai vorbea și despre Dumnezeu ca despre Tatăl Său, făcându‑Se astfel deopotrivă cu Dumnezeu.18 Rabinii erau de acord că Dumnezeu nu‑Și înceta activitatea în ziua de Sabat, însă activitatea în această zi era privilegiul exclusiv al lui Dumnezeu. Prin cuvintele Sale, Isus a afirmat că și El are acest privilegiu, făcându‑Se, așadar, deopotrivă cu Dumnezeu.
19Atunci Isus le‑a răspuns și le‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce‑L vede pe Tatăl făcând. Ceea ce face Tatăl, face și Fiul întocmai. 20Căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și‑I arată tot ce face El. Și Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, pentru ca voi să rămâneți uimiți. 21Într-adevăr, așa cum Tatăl învie morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață oricui dorește El. 22Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I‑a dat‑o Fiului, 23pentru ca toți să‑L cinstească pe Fiul așa cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cel ce nu‑L cinstește pe Fiul nu‑L cinstește nici pe Tatăl, Care L‑a trimis.
24Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă Cuvântul Meu și crede în Cel Ce M‑a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. 25Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum a și venit, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce ascultă vor trăi. 26Căci așa cum Tatăl are viața în Sine Însuși, tot așa I‑a dat și Fiului să aibă viața în Sine Însuși 27și I‑a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiul Omului. 28Nu fiți uimiți de acest lucru, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui 29și vor ieși din ele – cei ce au făcut binele vor învia pentru viață, iar cei ce au săvârșit răul vor învia pentru judecată.
30Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi; Eu judec după cum aud, și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M‑a trimis.
Mărturia despre Fiul
31Dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, atunci mărturia Mea nu este adevărată. 32Este un Altul Care mărturisește despre Mine și știu că mărturia pe care o depune El despre Mine este adevărată. 33Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr. 34Nu că Eu aș avea nevoie să primesc mărturie de la om, ci spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți. 35El era candela care ardea și strălucea și voi ați vrut să vă veseliți pentru un ceas la lumina lui. 36Eu însă am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan. Căci lucrările pe care Mi le‑a dat Tatăl să le împlinesc, tocmai lucrările acestea, pe care Eu le fac, mărturisesc despre Mine că Tatăl M‑a trimis. 37Și Tatăl, Care M‑a trimis, mărturisește El Însuși despre Mine. Voi nu I‑ați auzit niciodată glasul, nici nu I‑ați văzut înfățișarea 38și nu aveți Cuvântul Lui rămânând în voi, pentru că nu credeți în Acela pe Care L‑a trimis El. 39Voi cercetați Scripturile deoarece credeți că în ele aveți viață veșnică, dar tocmai39 Verbul grecesc poate fi tradus și ca imperativ: Cercetați Scripturile, deoarece credeți că în ele aveți viață veșnică! Tocmai. acestea sunt cele care mărturisesc despre Mine! 40Și totuși nu vreți să veniți la Mine ca să aveți viață!
41Eu nu primesc slavă de la oameni, 42dar v‑am cunoscut: nu aveți în voi dragoste de Dumnezeu.42 Sau: dragostea lui Dumnezeu. 43Eu am venit în Numele Tatălui Meu și nu Mă primiți. Dacă vine altul în numele lui însuși pe acela îl veți primi. 44Cum puteți crede voi, care primiți slavă unii de la alții și nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?! 45Să nu credeți că Eu vă voi acuza înaintea Tatălui! Acuzatorul vostru este Moise, cel în care v‑ați pus speranța. 46Căci, dacă l‑ați crede pe Moise, M‑ați crede și pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. 47Dar dacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele Mele?!“
