Matteo 8 – PEV & MTDS

La Parola è Vita

Matteo 8:1-34

Gesù guarisce diverse malattie

1Quando Gesù scese dalla montagna, una grande folla lo seguiva.

2Ed ecco: un lebbroso si avvicina, sʼinginocchia davanti a lui e, adorandolo: «Signore», implora, «se tu vuoi, puoi guarirmi!»

3Gesù tocca lʼuomo. «Sì, lo voglio», dice, «Sii guarito!» E subito la lebbra scompare.

4Allora Gesù gli ordina: «Non fermarti a parlarne con nessuno, ma vai subito dal sacerdote a farti vedere e porta con te lʼofferta richiesta dalla legge di Mosè per i lebbrosi che sono guariti: sarà una pubblica testimonianza della tua guarigione».

5-6Quando Gesù arrivò a Cafarnao, un centurione romano venne a supplicarlo di guarire il suo giovane servo, costretto a letto paralizzato e molto sofferente.

7«Va bene», disse Gesù. «Verrò a guarirlo».

8-9Ma lʼufficiale disse: «Signore, non sono degno di averti in casa mia (e non è necessario che tu ci venga). Basta che tu dica: “Guarisci”, e il mio servo starà bene. Io lo so, perché dipendo dai miei superiori ed allo stesso tempo ho autorità sui miei soldati, e se dico ad uno: “Vai” quello va; e ad un altro: “Vieni” quello viene; e se ordino al mio giovane servo: “Fai questo o quello!” naturalmente lo fa. Io so quindi che tu hai lʼautorità di dire alla sua malattia di andarsene e certamente se ne andrà!»

10Gesù restò meravigliato. Rivolgendosi alla folla disse: «Non ho mai trovato nessuno con una fede così grande in tutto Israele! 11E aggiungo questo, che molti stranieri (come questʼufficiale romano) verranno da tutto il mondo e siederanno con Abramo, Isacco e Giacobbe a banchetto nel Regno dei Cieli, 12mentre molti Israeliti, quelli per cui fu preparato il Regno, saranno gettati fuori nel buio, nel luogo di pianto e tormento».

13Poi Gesù disse al centurione: «Torna a casa. Come hai creduto, così è avvenuto!» E a quella stessa ora il servo guarì.

14Quando Gesù arrivò a casa di Pietro, la suocera di Pietro era a letto con la febbre alta. 15Ma, quando Gesù le toccò la mano, la febbre la lasciò, e la donna si alzò e si mise a servirlo.

16Quella sera furono portati a Gesù molti indemoniati: bastava che pronunciasse una sola parola e i demòni fuggivano, e tutti i malati furono guariti. 17Così si avverava la profezia di Isaia: «Egli ha preso su di sé le nostre infermità e ha portato le nostre malattie».

Da una parte allʼaltra del lago

18Quando Gesù vide che aumentava la folla intorno a lui, ordinò ai suoi discepoli di prepararsi a passare sullʼaltra riva del lago.

19Proprio allora uno dei maestri religiosi giudei gli disse: «Maestro, ti seguirò, ovunque tu vada!»

20Ma Gesù gli rispose: «Le volpi hanno le tane e gli uccelli i nidi, ma io, il Messia, non ho una casa, né un posto dove poter riposare!»

21Un altro dei suoi seguaci gli disse: «Signore, lascia prima che vada a seppellire mio padre».

22Ma Gesù rispose: «Seguimi ora! Lascia che quelli spiritualmente morti si prendano cura dei propri defunti!»

23Poi salì in barca e cominciò ad attraversare il lago con i discepoli. 24Improvvisamente si levò una terribile burrasca, con onde più alte della barca. Ma Gesù stava dormendo.

25Allora i discepoli andarono a svegliarlo, gridando: «Signore, salvaci! Stiamo affondando!»

26Ma Gesù rispose: «Uomini di poca fede, perché avete tanta paura?» Poi si alzò in piedi e rimproverò il vento e le onde: la burrasca si quietò e tutto fu calmo. 27I discepoli sedevano allibiti. «Chi sarà mai questʼuomo», si chiedevano lʼun lʼaltro, «a cui ubbidiscono perfino i venti e le onde?»

28Quando giunsero sullʼaltra riva del lago, nel paese dei Gadareni, due indemoniati si avvicinarono a Gesù. Vivevano in un cimitero ed erano così pericolosi che nessuno poteva passare per quel posto.

29Cominciarono a gridargli: «Che cosa vuoi da noi, Figlio di Dio? Non hai ancora il diritto di tormentarci!»

30Un branco di porci stava pascolando a distanza, 31così i demòni lo pregarono: «Se ci cacci da qui, mandaci in quel branco di porci!»

32«Va bene», acconsentì Gesù. «Andate!» I demòni uscirono dagli uomini ed entrarono nei porci, e tutto il branco si gettò dal precipizio e annegò nel mare. 33I guardiani dei porci corsero nella città più vicina a raccontare ciò che era accaduto. 34Allora, lʼintera popolazione si precipitò fuori per vedere Gesù e lo pregò di andarsene e di lasciarli in pace.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 8:1-34

Leprahuan ungushca runatami Jesús alliyachishca

(Mar 1:40-45; Luc 5:12-16)

1Yachachishca qʼuipa urcumanta Jesús uriyamucujpica, achcacunami Paita catimurca. 2Chaipica ñapish leprahuan ungushca runami Jesuspajman shamushpa, Paipaj ñaupajpi pambacama cumurishpa:

—Apu, ñucata alliyachisha ninguipishchari, alliyachihuai— nirca.

3Shina nijpi Jesusca:

—Ari, lepra canmanta anchuchun ninimi— nishpa paita japirinca, lepraca chingarircallami.

4Chashna alliyajpimi, Jesusca cashna nirca:

—Riqui, pi canta alliyachishcata pajta piman huillanguiman. Curamantajcarinpish ricuchigri. Paicuna can alliyashcata ricuchunca, Diosman imata cuchun nishpa Moisés mandashcapi nishcata cugri— nircami.

Patsaj soldadocunata mandajpaj servijtami Jesús alliyachishca

(Luc 7:1-10)

5Jesús Capernaum puebloman chayashpa ña yaicucujpimi, patsaj soldadocunata mandaj shamushpaca cashna nirca:

6—Apu, ñucata servij huambrami mana cuyurijta ruraj ungüi japijpi, llaquinayajta huasipi siricun— nirca.

7Chashna nijpi Jesusca:

—Shinashpaca alliyachigrisha— nircami.

8Shina nijpimi, patsaj soldadocunata mandajca, cashna nirca:

—¿Apu, ñucaca imallapish cajpichu, canca ñuca huasiman yaicunguiari? Can “Alliyai” nijpica, ñuca servijca alliyangallamari. 9Ñucaca, mandajcuna mandashcallami cani. Ñucapish ñuca mandana soldadocunata charinimi. Maijan soldadota ñuca “Ri” nijpica rinllami, “Shamui” nijpipish, shamunllami. Shinallataj ñuca servijtapish “Caita rurai” nijpica, ruranllami— nircami.

10Chashna nijta Jesús uyashpaca, achcata cushicushpami, Paita catijcunata cashna nirca:

—Israelcunapurapica, cai runa shina ñucata alli crijtaca manataj ricushcanichu, chaica chashnatajmi. 11Cancunaman huillanimi: Inti llujshin, inti yaicun ladomanta achcacuna shamushpami, jahua pacha Dios mandacunpica yaicungacuna. Paicunami Abrahamhuan, Isaac-huan, Jacobohuan tiyarishpa micungacuna. 12Ashtahuanpish, ‘Dios mandacunpimi causacun’ nishcacunarajmi, canllaman shitashca cangacuna. Paicunaca, ucu pacha amsapi shitajpimi, huacangacuna, quirupish caniringacuna— nircami.

13Shina nishpa Jesusca, patsaj soldadocunata mandajtaca:

—Cambaj huasiman rilla, cambaj huambraca can crishca shinallataj alliyangallami— nircami.

Jesús chashna nijpica, chai huambraca ña alliyashcallami carca.

Pedropaj suegratami Jesús alliyachishca

(Mar 1:29-34; Luc 4:38-41)

14Chai qʼuipami, Pedropaj huasiman Jesús chayashpaca, Pedropaj suegra fiebrehuan anchayashpa, camapi siricujta ricurca. 15Ungushcapaj maquita Jesús japijpica, alliyarcallami. Alliyashcahuanmi, jatarishpa paicunaman cararca.

16Ña tutayamucujpica, supai japishca achcacunatami Jesuspajman pushamurcacuna. Jesusca, shuj shimita rimashpallami, supaicunataca llujshichirca. Shinallataj ungushcacunatapish tucuicunatami alliyachirca. 17Dios ima nishcata huillaj Isaiasmi: “Paimi, ñucanchij ungüicunatapish, ñucanchij nanaicunatapish aparca” nishca carca. Jesusca chashnatajmi pajtachirca.

Jesusta catisha nishpaca tucuitami saquina

(Luc 9:57-62)

18Jesusca, Paipaj muyundijpi achcacuna cajta ricushpami, Paipaj yachacujcunataca:

—Cuchata chʼimbashunchij— nirca.

19Jesús chashna nicujpica, Mandashcata yachachijca Paipajman chayamushpami:

—Yachachij, can maiman rijpipish canhuanmi risha— nirca.

20Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Atujcunapish causana jutcuta charinmi, pajarocunapish tʼaźinta charinmi. Ashtahuanpish Runa Aichayuj ñucaca, maipi samarinallatapish mana charinichu— nircami.

21Shujtaj yachacuj cʼuchuyashpaca:

—Apu, shuyapai ñuca yayataraj pambamugrisha— nirca.

22Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Canca ñucahuan jaculla. Huañushcaman rijchashpa causacujcuna, paicunapaj huañushcacunata pambachun saquilla— nircami.

Jesusca yacuta huaira cuyuchijpi jarcashcami

(Mar 4:35-41; Luc 8:22-25)

23Chashna nishca qʼuipa, barcoman Jesús huichiyajpica, Paipaj yachacujcunapish catishpa rircallacunami. 24Ñapish achca huaira jatarishpami, yacuta caiman chaiman cuyuchirca. Yacu jatarishpa barcopi jundai callarijpipish, Jesusca dormicurcallami. 25Pai manataj rijcharijpimi, yachacujcunaca:

—¡Apunchij Jesús, ña huañugrinchijca, quishpichihuaiari!— nishpa rijchachircacuna.

26Jesús rijcharishpaca:

—¿Ima nishpataj manchaihuan huañucunguichij? Ñucataca, manamari tucui shunguhuan cringuichijchu— nishpami jatarirca.

Jatarishcahuanmi, huairatapish, yacutapish sinchita rimashpa jarcarca. Pai jarcajpica huairapish, yacupish casijlla tucurcallami. 27Chaita ricushpaca, tucui chaipi cajcunami achcata mancharinacushpa:

—Cai Runaca, ¿imatajchu, imamí? Pai rimashcataca huairapish, yacupish uyanllamari— ninacurca.

Ishqui runacunamantami supaicunata llujshichishca

(Mar 5:1-20; Luc 8:26-39)

28Cuchata chʼimbashpa Gadara llajtaman Jesús chayajpica, ishqui runacunami panteonmanta llujshishpa, Paihuan tupanaman shamurca. Chai runacunaca supaihuan cashcamanta, yallitaj millai runacunami carca. Chaimantami chai ñantaca, pipish mana puri tucurca. 29Ñapish chai runacunaca:

—Diospaj Churi Jesús, canca, ¿imatataj ñucanchijtaca nij shamunguiari? ¿Llaquichina punlla manaraj chayamujpichu, llaquichij shamungui?— nishpami caparircacuna.

30Chai chaininijllapica, achca cuchicunami micushpa puricurca. 31Chaimantami supaicunaca, Jesustaca:

—Cai runacunamanta ñucanchijta llujshichishpaca, chai cuchicunapi yaicuchun saquihuai— nircacuna.

32Shina nijpi Jesús:

—Richijlla— nijpica, chai ishqui runacunamanta llujshij supaicunaca, cuchicunapimi yaicurcacuna.

Chaimantami chai tucui cuchicunaca, jahua quinrimanta singushpa, cuchaman huashicushpa huañurca.

33Chashna tucujpica cuchicunata michijcunaca, mancharishpa puebloman callpashpami, tucui imalla tucushcata parlarcacuna. Shinallataj chai ishqui runamanta Jesús supaicunata llujshichishcatapishmi parlarcacuna. 34Chaita uyashcahuanmi, chai pueblomanta tucuicuna Jesuspajman chayamushpaca: “Ñucanchij llajtamantaca ripailla” nircacuna.