1Quando lʼAgnello ruppe il settimo sigillo, in cielo si fece silenzio per circa mezzʼora. 2E vidi i sette angeli che stanno alla presenza di Dio: a loro furono consegnate sette trombe.
3Poi un altro angelo avanzò e si fermò davanti allʼaltare con un incensiere dʼoro; e gli furono dati molti profumi da offrire, insieme con le preghiere del popolo di Dio, sullʼaltare dʼoro davanti al trono. 4E il profumo dellʼincenso, insieme con le preghiere dei santi, salì dalla mano dellʼangelo fino alla presenza di Dio.
5Allora lʼAngelo prese lʼincensiere, lo riempì coi carboni accesi dellʼaltare e lo scagliò sulla terra. Ecco che ci furono tuoni, grida, lampi, e un terremoto!
6Allora i sette angeli, che avevano le sette trombe, si prepararono a suonarle.
7Il primo suonò. Grandine e fuoco, misti a sangue, si riversarono sulla terra; un terzo della terra fu bruciato, come pure un terzo degli alberi e tutta lʼerba verde.
8-9Il secondo angelo suonò. E una massa ardente, simile a una grande montagna infuocata, fu gettata nel mare, distruggendo un terzo di tutte le navi; la terza parte del mare diventò sangue e un terzo dei pesci morì.
10Quando il terzo angelo suonò, una grande stella ardente come una fiaccola, cadde dal cielo sulla terra e colpì parte dei fiumi e delle sorgenti. 11La stella si chiamava «Assenzio», perché avvelenò un terzo di tutte le acque della terra, che diventò amaro come lʼassenzio; e molte persone morirono.
12Il quarto angelo suonò, e fu colpito un terzo del sole, della luna e delle stelle: la loro luce si oscurò, e il giorno e la notte perdettero un terzo della loro luminosità. 13Allora guardai e vidi unʼaquila solitaria, che volava in mezzo al cielo, gridando a gran voce: «Guai, guai, alla gente della terra, perché capiteranno cose terribili, quando gli altri tre angeli suoneranno le loro trombe!»
Al șaptelea sigiliu și cădelnița de aur
1Când Mielul a deschis al șaptelea sigiliu, în cer s‑a făcut liniște timp de aproape jumătate de oră. 2Și i‑am văzut pe cei șapte îngeri care stau înaintea lui Dumnezeu. Acestora li s‑au dat șapte trâmbițe.
3Un alt înger, care avea o cădelniță de aur, a venit și a stat înaintea altarului. I‑a fost dată multă tămâie, pentru a o aduce împreună cu rugăciunile tuturor sfinților pe altarul de aur care este înaintea tronului. 4Fumul de tămâie, împreună cu rugăciunile sfinților, s‑a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu. 5Îngerul a luat cădelnița, a umplut‑o cu foc de pe altar și a aruncat focul pe pământ. Și au avut loc tunete, sunete5 Sau: voci., fulgere și un cutremur.
Cele șapte trâmbițe
6Cei șapte îngeri care aveau cele șapte trâmbițe erau pregătiți să sune.
7Primul a sunat din trâmbiță. Și a venit grindină și foc amestecat cu sânge, care au fost aruncate pe pământ. A treia parte a pământului a fost arsă, a treia parte a copacilor a fost arsă și toată iarba verde a fost arsă.
8Al doilea înger a sunat din trâmbiță. Și ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare. A treia parte din mare s‑a transformat în sânge, 9a treia parte din făpturile care erau în mare și care aveau viață au murit și a treia parte din corăbii au fost distruse.
10Al treilea înger a sunat din trâmbiță. Și din cer a căzut o stea mare, aprinsă ca o torță. A căzut peste a treia parte din râuri și peste izvoarele de apă. 11Numele stelei era: „Pelin“11 Sau: „Amărăciune“. A treia parte din ape s‑au transformat în pelin și mulți oameni au murit din cauza apelor, pentru că fuseseră făcute amare.
12Al patrulea înger a sunat din trâmbiță. Și au fost lovite a treia parte din soare, a treia parte din lună și a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele să fie întunecată și astfel a treia parte din zi și din noapte să nu mai aibă lumină.
13M‑am uitat și am auzit un vultur care zbura în înaltul cerului, zicând cu glas tare: „Vai, vai, vai de locuitorii pământului, din cauza celorlalte sunete de trâmbiță ale celorlalți trei îngeri care urmează să sune!“
