O Livro

Tito 1:1-16

1Esta carta é escrita por Paulo, servo de Deus e apóstolo de Jesus Cristo, para trazer à fé aqueles que Deus escolheu, e para lhes dar a conhecer a verdade que os conduz a uma vida de piedade, 2e que faz nascer a esperança da vida eterna, a qual Deus, que não mente, prometeu desde os tempos de origem de tudo. 3E agora, no tempo próprio, essas boas novas foram dadas a conhecer através da pregação que me foi confiada por ordem de Deus nosso Salvador.

4A Tito, que é para mim um verdadeiro filho espiritual, pois que lhe comuniquei a fé que nos é comum, desejo que lhe seja concedida graça, misericórdia e paz da parte de Deus Pai e da do Senhor Jesus Cristo, nosso Salvador.

A tarefa de Tito em Creta

5Quando te deixei em Creta foi para que pusesses em ordem as questões que ficaram em suspenso e que em cada localidade estabelecesses anciãos, segundo as instruções que te tinha dado. 6Devem ser escolhidos homens irrepreensíveis, casados com uma só mulher; que os seus filhos sejam crentes e não tenham fama de dissolutos, nem de desobedientes. 7Convém, com efeito, que o líder seja irrepreensível, visto que é um responsável da casa de Deus. Não deve ser altivo, nem irritar-se facilmente; não deve ser dado a bebidas alcoólicas, nem meter-se em disputas violentas ou entregar-se à ganância e a especulações desonestas. 8Deve antes ser dado à hospitalidade, zeloso por tudo o que é bom. Deve ser equilibrado e justo, sabendo dominar os seus sentidos. 9Deve ter uma forte convicção na palavra digna de crédito que lhe foi ensinada, para que se torne capaz de encorajar os outros pelo ensino da reta doutrina, e ao mesmo tempo convencer os que se lhe opõem.

10Porque há muitas pessoas rebeldes contra a verdadeira doutrina, gente que fala muito e consegue enganar as pessoas. Desse número fazem parte, em especial, os da circuncisão. 11É preciso fazer calar essas pessoas, pois já perturbaram famílias inteiras, ensinando o erro, levadas por um desonesto interesse por dinheiro. 12Um deles, seu próprio profeta, disse: “Os cretenses foram sempre mentirosos; são como animais indolentes, vivendo só para encher a barriga.” 13E isto é bem verdade! Portanto, avisa severamente os crentes para que se mantenham sãos nas questões da fé. 14E que não deem ouvidos às tradições fantasiosas judaicas, nem a exigências de homens que se desviam da verdade. 15Uma pessoa cujo coração é puro tem todas as coisas por puras; mas para os corruptos e incrédulos, tudo é impuro, devido à impureza que têm nas mentes e na consciência 16Dizem conhecer a Deus, mas renegam-no pelas obras que praticam. São criaturas detestáveis e desobedientes, incapazes de fazer seja o que for de bom.

Nouă Traducere În Limba Română

Titus 1:1-16

1Pavel, rob al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Cristos, după credința aleșilor lui Dumnezeu și după cunoașterea adevărului care este potrivit cu evlavia, 2în speranța vieții veșnice, pe care Dumnezeu, Care nu minte, a promis‑o înaintea vremurilor veșnice, 3iar la vremurile potrivite Și‑a descoperit Cuvântul prin proclamarea care mi‑a fost încredințată prin porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 4către Titus, adevăratul meu copil în credința pe care o împărtășim cu toții: har și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Cristos Isus, Mântuitorul nostru!

Slujba lui Titus în Creta

5Tocmai pentru aceasta te‑am lăsat în Creta, ca să pui în ordine lucrurile rămase și să numești bătrâni5 Sau: prezbiteri; [peste tot în capitol]. în fiecare cetate, așa cum ți‑am dat îndrumări5 Termenul folosit aici este unul tehnic. Sensul lui poate fi încadrat undeva între ordin militar și dispoziție administrativă.. 6Dacă este cineva fără vină, soț al unei singure femei6 Sau: căsătorit o singură dată; sau: să‑i fie credincios soției lui., având copii credincioși, care să nu fie acuzați de destrăbălare sau de neascultare, să‑l pui responsabil ca bătrân. 7Căci episcopul7 Funcția aceasta este asimilabilă prezbiterilor și pastorilor. Sau supraveghetorul., ca administrator al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără vină, nu arogant, nu mânios, nu bețiv, nu bătăuș, nu lacom de câștig murdar, 8ci ospitalier8 În greacă este folosit un joc de cuvinte: să fie iubitor de străini (filoxenon), adică ospitalier, și să fie iubitor de bine (filagathon)., iubitor de bine, cumpătat, drept, sfânt, înfrânat, 9să se țină de Cuvântul vrednic de încredere, care este potrivit cu învățătura primită, ca să fie în stare să‑i încurajeze și pe alții prin învățătura sănătoasă și să‑i mustre9, 13 Verbul grecesc poate fi tradus și cu a dovedi vinovat, a expune, a aduce la lumină, a da în vileag. pe cei ce se împotrivesc.

10Căci sunt și mulți răzvrătiți, palavragii și înșelători, mai ales printre cei circumciși, 11cărora trebuie să li se astupe gura, pentru că buimăcesc familii întregi, învățându‑i pe oameni ceea ce n‑ar trebui, de dragul unui câștig rușinos. 12Chiar unul dintre ei, un profet de‑al lor, a zis: „Cretanii sunt întotdeauna niște mincinoși, niște fiare rele, niște pântece leneșe12 Vezi prima notă din F.A. 17:28. Pavel citează din Cretica, operă a poetului cretan Epimenides (cca. 600 î.Cr.). Clement din Alexandria și Ieronim susțin că Pavel citează din acest autor. În literatura greacă, a cretaniza însemna a minți..“ 13Mărturia aceasta este adevărată. Din acest motiv, mustră‑i cu asprime, ca să fie sănătoși în credință 14și să nu dea atenție miturilor iudaice și poruncilor oamenilor care se întorc de la adevăr. 15Pentru cei curați, toate sunt curate, dar pentru cei pângăriți și necredincioși, nimic nu este curat, ci până și mintea, și conștiința le sunt pângărite. 16Ei pretind că‑L cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor Îl neagă, fiind demni de dispreț16 Termenul grecesc poate fi tradus și cu detestabili., neascultători, incapabili16 Termenul adokimos înseamnă neaprobat, care nu trece la test, dovedit fals la probe. de orice lucrare bună.