O futuro de Jerusalém
1Ai da impura e rebelde cidade de Jerusalém, cidade corrompida! 2No seu orgulho não dá sequer ouvidos à voz de Deus. Ninguém lhe pode dizer nada; recusa qualquer espécie de correção. Não confia no Senhor; não procura o seu Deus.
3Os seus chefes são como leões, rugindo à procura das suas vítimas; tudo lhes serve na sua gula. Os juízes são semelhantes a lobos esfomeados ao cair da noite; ao amanhecer nem vestígios deixam das suas matanças.
4Quanto aos profetas, esses vivem só de mentiras; só pensam nos seus interesses pessoais. Os sacerdotes profanam o templo, desobedecendo à Lei de Deus.
5Mas o Senhor, que é justo, está no meio da cidade e não comete iniquidade. Cada manhã a sua justiça se torna evidente, manifestando-a a toda a gente. Contudo, o perverso, esse não tem vergonha.
6“Exterminei muitas nações, deixando-as assoladas até ao limite das suas fronteiras; deixei as ruas num silêncio de ruínas; as cidades ficaram desertas, sem sobreviventes para contar como aquilo aconteceu. 7Dizia para comigo: ‘Agora, com certeza que vão ouvir-me e prestar atenção aos meus avisos; dessa forma não terei necessidade de os ferir novamente.’ Mas não! Por muito que castigue, continuam nos seus maus caminhos, desde a madrugada até à noite, e desde a noite até à manhã seguinte. 8Mas diz o Senhor: esperem por mim! Está a chegar o tempo em que me levantarei e julgarei estas nações malignas. Já decidi juntar os reis da Terra e derramar sobre eles a minha indignação e todo o ardor da minha ira. Toda a Terra será consumida pelo fogo do meu zelo.
Restauração de Israel e Jerusalém
9Então darei lábios puros aos povos, para que todos invoquem o nome do Senhor, para que sirvam com um mesmo espírito. 10Os meus adoradores que estão dispersos para além dos rios de Cuche virão trazer-me as suas ofertas. 11Naquele dia, não se envergonharão de vós mesmos, por causa da vossa rebelião contra mim. Tirarei do vosso meio todos os que se exaltam na sua soberba. Não haverá mais orgulho ou altivez no meu santo monte. 12No meio de ti ficarão os pobres e os humildes; esses confiarão no nome do Senhor. 13Não cometerão iniquidade, nem andarão no meio da mentira e do engano. Viverão sossegadamente, em paz, e deitar-se-ão em segurança; ninguém os aterrorizará.
14Canta alegremente, ó filha de Sião! Rejubila, ó Israel! Regozija-te e exulta de todo o teu coração, ó filha de Jerusalém! 15O Senhor afastará as mãos que deveriam exterminar-te e dispersará os exércitos dos teus inimigos. O Senhor mesmo, o Rei de Israel, viverá no meio de ti! Os teus males acabarão, não terás mais receios!
16Naquele dia, dir-se-á a Jerusalém: Alegra-te, não tenhas medo, ó Sião! Não deixes as tuas mãos desanimarem! 17O Senhor teu Deus veio para viver no meio de ti. Ele é um poderoso Salvador e far-te-á vencer; terá grande prazer em ti; amar-te-á e não mais te acusará. Ouço um alegre cântico que traduz a própria alegria que o Senhor sente em ti.”
18“Tornei a juntar os que lamentam a falta das festas solenes, os que se afastaram da vossa companhia, e fiz desaparecer a tua afronta. 19Tratarei severamente todos os que te oprimiram, salvarei os aleijados, reunirei os que foram expulsos. Honrarei novamente os expatriados que foram desprezados e aviltados.
20Nesse tempo, recolher-vos-ei; reunir-vos-ei e vos darei um nome honroso, um nome prestigioso entre as nações da Terra, as quais vos louvarão, quando constatarem que tornei a dar-vos prosperidade!”, diz o Senhor.
Păcatul și restaurarea Ierusalimului
1Vai de cetatea asupritoare,
răzvrătită1 Sau: urât mirositoare. și pângărită!
2Ea n‑ascultă de nici un glas,
nu primește nicio îndrumare.
Ea nu se încrede în Domnul,
nu se apropie de Dumnezeul ei.
3Conducătorii ei, în mijlocul ei, sunt ca niște lei care răcnesc;
judecătorii ei sunt ca niște lupi seara,
care nu lasă nimic până dimineață.
4Profeții ei sunt aroganți4 Sau: iresponsabili.,
sunt niște oameni înșelători.
Preoții ei întinează ceea ce este sfânt4 Sau: Sanctuarul.
și calcă în mod violent Legea.
5Domnul este drept în mijlocul ei.
El nu săvârșește nicio nedreptate.
În fiecare dimineață Își împarte judecata,
în fiecare zori de zi, fără greșeală5 Sau: dimineață Își scoate judecata la lumină, / fără greșeală.,
însă cel nedrept nu știe de rușine.
6„Am nimicit neamuri!
Turnurile le sunt în ruină!
Le‑am pustiit drumurile!
Acum nimeni nu mai umblă pe ele.
Cetățile le sunt distruse
și au rămas fără oameni, fără locuitori.
7Am zis: «Cu siguranță te7 Cu referire la cetatea Ierusalimului. vei teme de Mine,
vei primi îndrumarea!»
Astfel, locuința nu i‑ar fi fost nimicită
și n‑ar fi venit peste ea toate pedepsele Mele!
Dar ei s‑au sculat dis‑de‑dimineață
să‑și pervertească toate faptele.
8De aceea, așteptați‑Mă, zice Domnul,
până în ziua în care Mă voi ridica pentru pradă.8 Sau: ca Martor.
Căci am hotărât să adun neamurile,
să strâng regatele
ca să‑Mi revărs asupra lor indignarea,
toată aprinderea mâniei Mele!
Tot pământul va fi mistuit
de focul geloziei Mele!
9Atunci le voi da popoarelor buze curate,
pentru ca toți să cheme Numele Domnului
și să‑I slujească umăr la umăr.
10De dincolo de râurile din Cuș10 Regiunea Nilului Superior. Etiopia și teritoriile învecinate.,
închinătorii Mei, fiica celor risipiți ai Mei,
Îmi vor aduce daruri de mâncare.
11În ziua aceea, nu vei mai fi făcută de rușine
de toate faptele prin care ai păcătuit împotriva Mea,
căci atunci îi voi îndepărta din mijlocul tău
pe cei trufași,
iar tu nu te vei mai îngâmfa vreodată
pe muntele Meu cel sfânt!
12Dar voi lăsa în mijlocul tău
un popor smerit și puțin la număr,
care va căuta adăpost în Numele Domnului.
13Cei din rămășița lui Israel nu vor mai săvârși nedreptatea;
nu vor mai spune minciuni
și în gura lor nu se va mai găsi
o limbă înșelătoare.
Ci vor găsi pășune, se vor odihni
și nimeni nu‑i va mai înspăimânta.“
Cântare de veselie
14Strigă de bucurie, fiică a Sionului!
Strigă tare, Israel!
Veselește‑te și bucură‑te din toată inima,
fiică a Ierusalimului!
15Domnul a îndepărtat judecata de la tine,
El l‑a izgonit pe dușmanul tău.
Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău;
nu te vei mai teme vreodată de vreun rău!
16În ziua aceea se va zice Ierusalimului:
„Nu te teme, Sioane!
Să nu‑ți slăbească mâinile!
17Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău,
un viteaz care poate izbăvi!
El va tresălta de bucurie pentru tine,
te va liniști cu dragostea Lui
și Se va bucura pentru tine cu un strigăt de bucurie.“
18„Îi voi îndepărta din tine
pe cei ce suspină după adunarea de sărbătoare.
Au fost o povară pentru tine,
o rușine.18 Sensul versetului este nesigur.
19Iată, în vremea aceea îi voi pedepsi
pe toți cei ce te‑au asuprit!
Îi voi izbăvi pe cei șchiopi
și‑i voi aduna pe cei ce au fost izgoniți!
Le voi da cinste și renume
pe întreg pământul unde au fost făcuți de rușine.
20În vremea aceea vă voi aduce înapoi!
În vremea aceea vă voi strânge!
Vă voi face parte de renume și cinste
între toate popoarele pământului,
când vă voi aduce înapoi captivii
înaintea ochilor voștri,“ zice Domnul.
