Salmo 89
Poema didático de Etã, o ezraíta.
1Cantarei constantemente a bondade do Senhor;
a minha boca anunciará às gerações vindouras
como te manténs fiel às tuas promessas.
2Direi que a tua bondade é eterna;
confirmaste a tua fidelidade até no céu.
3Disse o Senhor:
“Fiz uma aliança solene com David,
aquele que eu próprio escolhi:
4A tua dinastia será estabelecida para sempre
e firmarei o teu trono eternamente.” (Pausa)
5Os céus te louvarão pelas tuas maravilhas, ó Senhor;
milhares de anjos te darão louvores,
por seres fiel à tua palavra.
6Quem, em todo o universo,
se pode comparar com o Senhor?
Qual dos anjos mais poderosos
é semelhante a Deus?
7Ele é extremamente admirado na assembleia dos anjos;
é grandemente reverenciado por todos os que o cercam.
8Ó Senhor, Deus dos exércitos,
quem é tão forte como tu?
A fidelidade faz parte do teu próprio carácter.
9Tu dominas a força do mar;
acalmas as vagas que se levantam sob a violência das tempestades.
10Abateste o altivo Raab89.10 Nos relatos babilónicos da criação do mundo, o monstro marinho (Raab) personificava o oceano ou o caos, vencido pelo deus criador. como se fosse ferido de morte;
dispersaste os inimigos com o teu poderoso e forte braço.
11Pertencem-te os céus e a Terra;
criaste o universo com tudo o que nele existe.
12Toda a Terra, de norte a sul, foi criada pelas tuas mãos;
os montes Tabor e Hermon alegram-se,
por serem uma obra assinada pelo teu nome.
13O teu braço é poderoso! Forte é a tua mão!
A sua força atua eficazmente até na glória do céu!
14A justiça e a retidão são as bases do teu trono;
a misericórdia e a verdade vão à tua frente.
15Feliz é o povo que conhece e que responde
ao som festivo da trombeta e que toca para te celebrar!
Esses andarão na luz da tua presença.
16Alegrar-se-ão o dia inteiro no prestígio
que tem o teu nome e a tua justiça.
17Tu és o esplendor da sua força:
o nosso poder está fundamentado no teu favor.
18Porque o nosso rei, que é para nós como um escudo, pertence ao Senhor;
o rei pertence ao Santo de Israel.
19Numa visão, falaste aos teus servos fiéis:
“Prestei ajuda a alguém que é um herói e cheio de vontade,
que vem do meio do povo.
20É David quem me servirá!
Nomeei-o e qualifiquei-o através do santo óleo
que recebeu de mim.
21Firmá-lo-ei e o fortalecerei com o meu forte braço.
22O inimigo nunca lhe passará por cima;
os filhos da maldade não o afligirão.
23Derrubarei os seus inimigos na sua frente;
destruirei os que o aborrecem.
24Acompanhá-lo-ei com a minha bondade;
terá sempre a garantia da minha fidelidade.
25O seu poder eu estenderei sobre os mares;
dominará desde os rios até ao mar.
26Invocar-me-á, dizendo:
‘És o meu Pai, o meu Deus,
a rocha da minha salvação.’
27Também, por isso, o tratarei com a honra
que se dá a um filho mais velho;
farei dele o mais poderoso dos reis da Terra.
28Manterei para sempre a minha bondade para com ele;
a aliança de amor que faço com ele nunca será anulada.
29Terá sempre um herdeiro e o seu trono não terá fim;
será como os dias do céu!
30Mas, se os seus filhos deixarem a minha Lei,
e não seguirem os meus mandamentos,
31se desprezarem os meus estatutos,
interpretando-os segundo os seus interesses,
32então virei junto deles para os castigar,
para punir a sua maldade.
33Contudo, não retirarei dele a minha bondade,
nem deixarei de cumprir a minha promessa.
34Não anularei a minha aliança com ele,
nem retirarei uma só palavra que saiu dos meus lábios.
35Porque o jurei a David,
como Deus santo que não pode mentir.
36A sua descendência durará para sempre
e o seu trono terá a duração do próprio Sol.
37Será como a Lua que permanece sólida,
como testemunho no céu da minha fidelidade.” (Pausa)
38No entanto, tu rejeitaste e aborreceste o teu ungido;
indignaste-te contra ele.
39Não vês com bons olhos a aliança que fizeste com ele;
lançaste a sua coroa no pó da terra.
40Derribaste as muralhas;
deixaste em ruínas as fortificações que o defendiam.
41Todos os que passam por ali o despojam;
os seus vizinhos o desprezam.
42Deste força aos seus inimigos,
os quais têm tido fortes razões para se regozijarem.
43As suas armas encravaram-se, não prestam;
retiraste-lhe a tua ajuda na batalha.
44Acabaste com o esplendor que tinha antes;
o seu trono caiu.
45Envelheceu antes do tempo;
cobriste-o de vergonha. (Pausa)
46Até quando, Senhor, será assim?
Vais ignorar para sempre o meu apelo?
Deixarás que a tua ira se acenda como um fogo?
47Lembra-te como são breves os dias da minha vida;
tu não criaste os homens para uma vida inútil e vazia.
48Também não há ninguém que viva para sempre,
sem conhecer a morte;
que tenha a capacidade de se livrar do poder do mundo dos mortos. (Pausa)
49Senhor, onde está o amor
que mostraste para com David, antigamente,
e que lhe juraste com a verdade da tua palavra?
50Lembra-te da vergonha em que se encontra o teu povo;
trago no peito a marca do escárnio de toda essa gente.
51Gente que tem posto a tua honra de rastos,
pois são teus inimigos, Senhor;
riem-se da vida deste, que tu escolheste e ungiste.
52Bendito seja o Senhor, para sempre!
Amém! Assim seja!
Psalmul 89
Un maschilTitlu. Vezi Ps. 32. al ezrahitului Etan.
1Voi cânta mereu îndurările Domnului,
din generație în generație
voi face cunoscută credincioșia Ta cu gura mea.
2Căci zic: „Îndurarea Ta are temelii veșnice
și în ceruri Ți‑ai întărit credincioșia!“
3„Am încheiat un legământ cu alesul Meu
și i‑am jurat robului Meu David, zicând:
4«Îți voi întări sămânța4 Termenul ebraic pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic. pe vecie
și voi statornici tronul tău din generație în generație.»“ Selah
5Cerurile laudă minunile Tale, Doamne,
precum și credincioșia Ta în adunarea sfinților.
6Căci cine, printre nori, se poate asemăna cu Domnul?
Este cineva ca Domnul printre fiii lui Dumnezeu6 Vezi nota de la 29:1.?
7Dumnezeu insuflă groază în marea adunare a sfinților
și este de temut pentru cei din preajma Lui.
8Doamne, Dumnezeu al Oștirilor8 Ebr.: YHWH Elohim Țebaot., cine este puternic ca Tine, Doamne8 Ebr.: YAH, o formă prescurtată a tetragramei divine YHWH, formă care apare în componența mai multor sintagme ebraice. Vezi și Ps. 94:7, 12.?
Credincioșia Ta Te înconjoară!
9Tu stăpânești mândria mării;
când i se ridică valurile, Tu i le liniștești.
10Tu ai zdrobit Rahabul10 Monstru al mării. Rahab este folosit adesea ca nume poetic pentru Egipt (vezi Is. 30:7). ca pe un om ucis;
cu brațul Tău puternic i‑ai împrăștiat pe dușmanii Tăi.
11Cerurile sunt ale Tale, așa cum tot al Tău este și pământul;
Tu ai întemeiat lumea cu tot ce cuprinde ea!
12Tu ai creat nordul și sudul12 Lit.: dreapta; în vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre răsărit, nu spre nord..
Taborul și Hermonul strigă de bucurie la auzirea Numelui Tău.
13Brațul Tău este tare,
mâna Ta este puternică, dreapta Ta este înălțată.
14Dreptatea și judecata sunt temelia tronului Tău;
îndurarea și credincioșia merg înaintea Ta.
15Ferice de poporul care cunoaște strigătul de bucurie!
Doamne, ei vor umbla în lumina feței Tale!
16Ei se vor bucura de Numele Tău toată ziua
și se vor lăuda cu dreptatea Ta.
17Căci măreția tăriei lor ești Tu
și prin bunăvoința Ta ne înalți cornul17, 24 Vezi nota de la 18:2..
18Căci scutul nostru este al Domnului,
și împăratul nostru este al Sfântului lui Israel!
19Atunci ai vorbit printr‑o vedenie
și le‑ai zis credincioșilor Tăi:
„I‑am dat ajutor unui viteaz,
am ridicat din popor pe unul ales.
20L‑am găsit pe robul Meu David
și l‑am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
21Mâna Mea îl va sprijini;
da, brațul Meu îl va întări.
22Dușmanul nu‑i va pretinde
și nelegiuitul nu‑l va înjosi.
23Îi voi zdrobi pe vrăjmașii lui dinaintea lui
și‑i voi lovi pe cei ce‑l urăsc.
24Credincioșia și îndurarea Mea îl vor însoți;
cornul îi va fi înălțat prin Numele Meu.
25Voi da în mâna lui marea
și în dreapta lui râurile.
26El Îmi va zice: «Tatăl meu,
Dumnezeul meu, Stânca izbăvirii mele!»
27Eu îl voi face întâi născut,
cel mai înălțat dintre regii pământului.
28Îi voi păstra îndurarea Mea pe vecie,
iar legământul Meu cu el va fi trainic.
29Îi voi întări sămânța29 Vezi nota de la 89:4. pe veci
și voi întări tronul lui cât vor dăinui cerurile.
30Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea
și nu vor umbla după judecățile Mele,
31dacă vor desconsidera hotărârile Mele
și nu vor păzi poruncile Mele,
32atunci le voi pedepsi fărădelegea cu toiagul,
iar nelegiuirea cu lovituri.
33Nu‑Mi voi îndepărta însă îndurarea de la el
și nu‑Mi voi trăda credincioșia.
34Nu‑Mi voi desconsidera legământul
și nu voi schimba ce Mi‑a ieșit de pe buze.
35Odată ce am jurat pe sfințenia Mea,
nu‑l voi minți pe David!
36Veșnică‑i va fi sămânța36 Vezi nota de la 89:4. Sau Urmașul lui va dăinui veșnic.,
iar tronul lui va dăinui cât va fi soarele înaintea Mea;
37va fi întărit pe veci precum luna,
martorul cel credincios de printre nori.“ Selah
38Dar Tu l‑ai respins, l‑ai îndepărtat,
Te‑ai mâniat pe unsul Tău.
39Ai desconsiderat legământul cu robul Tău,
i‑ai întinat coroana în țărână,
40i‑ai dărâmat toate zidurile,
i‑ai prefăcut fortificațiile în ruine,
41l‑au jefuit toți trecătorii
și a ajuns de disprețul vecinilor.
42Ai înălțat dreapta vrăjmașilor lui
și i‑ai înveselit pe toți dușmanii lui.
43De asemenea, ai făcut ca tăișul sabiei lui să dea înapoi
și nu l‑ai sprijinit în luptă.
44I‑ai pus capăt strălucirii,
iar tronul i l‑ai azvârlit la pământ.
45I‑ai scurtat zilele tinereții sale
și l‑ai acoperit cu rușine. Selah
46Doamne, până când? Vei sta ascuns pentru totdeauna?
Până când va mai arde mânia Ta ca un foc?
47Adu‑mi aminte ce este lungimea vieții!
Pentru ce deșertăciune i‑ai creat pe toți fiii omului?
48Este oare vreun om care să poată trăi și să nu vadă moartea
sau care să‑și scape sufletul din mâna Locuinței Morților? Selah
49Stăpâne, unde sunt îndurările Tale de la început,
pe care, în credincioșia Ta, i le‑ai jurat lui David?
50Stăpâne, adu‑Ți aminte de disprețul împotriva robilor Tăi,
pe care îl port în piept din partea multor popoare,
51disprețul cu care m‑au disprețuit dușmanii Tăi, Doamne,
cu care au disprețuit pașii unsului Tău!
52Binecuvântat să fie Domnul în veci!
Amin! Amin!
