Salmos 16 – OL & NTLR

O Livro

Salmos 16:1-11

Salmo 16

Salmo de David. Poema de instrução.

1Guarda-me, ó Deus,

porque em ti me refugio.

2Eu disse ao Senhor:

“Tu és o meu Senhor,

não tenho outra riqueza além de ti.”

3Quero a companhia do povo santo nesta terra;

eles são a verdadeira nobreza.

4Terão muito a sofrer,

todos esses que prestam culto a outros deuses.

Quanto a mim, nunca hei de oferecer desses sacrifícios,

nem sequer pronunciarei o nome dos seus deuses.

5O Senhor é a minha herança e a minha recompensa;

tu guardas tudo o que me pertence.

6Faz com que a parte que me toca, nesta vida, seja deliciosa.

Sim, ele é como uma herança maravilhosa!

7Louvarei o Senhor que sempre me tem aconselhado;

até durante a noite ele me ensina o que devo fazer.

8Tenho posto o Senhor continuamente diante de mim;

visto que ele está ao meu lado, não serei movido.

9Portanto, o meu coração está alegre

e a minha alma está satisfeita;

o meu corpo repousará em segurança.

10Pois não deixarás a minha alma no mundo dos mortos,

nem permitirás que o teu santo conheça a corrupção.

11Dás-me a conhecer o caminho da vida

e as abundantes alegrias que há na tua presença.

A vida ao teu lado é um gozo permanente!

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 16:1-11

Psalmul 16

Un mihtamTitlu. Probabil un termen literar sau muzical, având un sens nesigur. al lui David

1Păzește‑mă, Dumnezeule,

căci în Tine mă adăpostesc!

2Eu zic Domnului: „Tu ești Stăpânul meu;

fericirea mea nu este dincolo de Tine!“2 Sau: Eu zic Domnului: Tu ești Domn, / fericirea mea. Nu este nimic mai presus de Tine!

3Cât despre sfinții care sunt în țară,

ei și cei măreți, în ei este toată plăcerea mea!

4Durerile lor se înmulțesc; au cumpărat un idol.4 Lit.: se înmulțesc; altul, [ei] au cumpărat.

Nu voi turna jertfele lor de băutură din sânge

și nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.

5Domnul este partea mea de moștenire și cupa mea!

Tu îmi apuci sorțul5 Psalmistul Îl vede pe Dumnezeu ca fiind Cel Care apucă și aruncă sorțul pentru el (metodă folosită în acele vremuri pentru împărțirea pământului).!

6Plăcute moșii mi‑au căzut la sorți!

Într-adevăr, frumoasă moștenire mi‑a fost dată!

7Îl voi binecuvânta pe Domnul Care mă sfătuiește!

Chiar și în timpul nopților rărunchii mei mă îndeamnă!

8Îl pun pe Domnul neîncetat înaintea mea;

pentru că El este la dreapta mea, nu mă voi clătina!

9De aceea, mi se bucură inima și mi se înveselește sufletul9 Lit.: gloria mea. LXX: limba mea.!

Mai mult, trupul meu va locui în siguranță,

10căci nu‑mi vei lăsa sufletul în Locuința Morților

și nu vei îngădui ca sfântul Tău10 Ebr.: hasid, înrudit cu hesed (vezi nota de la 5:7). Sau credinciosul Tău. să vadă putrezirea10 Sau: groapa (termen aflat în paralelism sinonimic cu sintagma Locuința Morților din primul vers). Din aceeași rădăcină ebraică provin și verbele a distruge, a perverti. În LXX și F.A. 2:27, termenul ebraic este tradus prin diafthoran, care înseamnă putrezire..

11Îmi faci cunoscută calea vieții;

în prezența Ta este un belșug de bucurii,

la dreapta Ta sunt desfătări veșnice!11 Sau: Tu‑mi vei arăta calea vieții, / belșugul de bucurii din prezența Ta / și desfătările veșnice de la dreapta Ta.