Salmo 119119.0 Salmo acróstico ou alfabético. Na língua hebraica este salmo apresenta secções perfeitamente diferenciadas que correspondem às 22 letras do alfabeto hebraico. Cada um dos conjuntos de 8 versos que constituem o poema original inicia com uma das letras deste alfabeto, por ordem sequencial. Na tradução para o português esse padrão não se verifica.
1Felizes aqueles que andam por caminhos retos,
que andam de acordo com a Lei do Senhor.
2Felizes os que obedecem aos preceitos de Deus
e que o procuram de todo o coração.
3E também os que não praticam a maldade,
antes andam nos seus caminhos.
4Deste-nos os teus preceitos,
para lhes obedecermos cuidadosamente.
5Tomara que a minha vida fosse dirigida
de molde a que eu pudesse cumprir os teus estatutos!
6Então nunca teria ocasião de ficar envergonhado,
pois toda a minha conduta seria fiel aos teus mandamentos.
7Depois de ter estudado e aprendido os teus decretos,
serei capaz de te louvar com um coração sincero.
8Não me abandones, de forma nenhuma, Senhor,
para que possa obedecer aos teus estatutos.
9Como podem os jovens permanecer puros?
É conformando as suas vidas com a tua palavra!
10Procurei-te de todo o meu coração;
não deixes que me desvie dos teus mandamentos.
11Guardei a tua palavra no meu coração
para poder manter-me afastado do pecado.
12Louvado sejas tu, Senhor!
Ensina-me os teus estatutos!
13Sou capaz de recitar fielmente todos os teus decretos.
14Sinto-me muito mais feliz andando de acordo com os teus preceitos,
do que passando o tempo a acumular riquezas.
15Medito nos teus preceitos,
esforçando-me por conformar a minha vida com eles.
16Os teus estatutos são toda a minha alegria;
nunca me hei de esquecer da tua palavra.
17Abençoa a minha vida,
para que possa continuar a viver obedecendo à tua palavra.
18Abre-me os olhos,
para que constate todas as maravilhas que há na tua Lei.
19Aqui na Terra sou um peregrino;
por isso, bem preciso dos teus mandamentos.
20Vivo todo o tempo ansioso pelos teus decretos.
21Repreendes severamente os orgulhosos pecadores
amaldiçoas os que rejeitam os teus mandamentos.
22Não permitas que zombem de mim,
porque eu obedeço aos teus preceitos.
23Os poderosos reúnem-se para decidirem
e combinarem como hão de fazer-me mal,
mas continuo confiadamente a estudar os teus estatutos.
24Os teus testemunhos são o meu prazer;
eles são os meus conselheiros.
25Estou completamente desanimado;
reanima-me com a tua palavra!
26Contei-te toda a minha vida e tu ouviste-me;
agora ensina-me os teus estatutos.
27Faz-me entender tudo o que diga respeito aos teus preceitos,
pois só assim poderei refletir nas tuas maravilhas.
28A minha alma consome-se de tristeza;
fortalece-me com a tua palavra!
29Desvia-me de tudo o que for falsidade
e ajuda-me, pela tua misericórdia, a aprender com a tua Lei!
30Escolhi o caminho da verdade;
tomei a firme decisão de seguir os teus decretos.
31Apego-me aos teus preceitos;
certamente não me deixarás dececionado.
32Senhor, põe em mim cada vez mais vontade de te obedecer;
então hei de andar de acordo com os teus mandamentos.
33Ensina-me, Senhor, o significado dos teus estatutos
e manter-me-ei neles até ao fim da vida.
34Dá-me sempre entendimento para poder obedecer à tua Lei,
pois quero segui-la de todo o coração.
35Faz-me viver de acordo com os teus mandamentos,
porque com eles me sinto bem feliz.
36Inclina os meus desejos à obediência aos teus preceitos
e não à ganância.
37Não deixes que me atraia pelas coisas efémeras deste mundo,
mas concede-me que viva de acordo com o teu caminho.
38Confirma as promessas que me tens feito,
as promessas feitas aos que te temem.
39Não deixes que me desprezem por te obedecer,
pois os teus decretos são bons.
40Desejo muito seguir os teus preceitos.
Renova a minha vida de acordo com a tua justiça.
41Cobre a minha vida com a tua misericórdia
e com a tua salvação, a tua palavra.
42Assim terei como responder ao que me ataca,
pois apoio-me na tua palavra.
43Que eu nunca me esqueça da palavra da verdade,
pois coloquei a minha esperança nos teus decretos.
44É assim que poderei obedecer continuamente à tua Lei,
nesta vida e até na eternidade!
45E é assim que desfrutarei da liberdade,
procurando seguir os teus preceitos.
46Poderei dessa forma anunciar os teus testemunhos,
até na presença de governantes, sem ter de me envergonhar.
47Tenho toda a alegria nos teus mandamentos,
porque os amo.
48A minha oração é que nunca deixe os teus estatutos,
não só porque os amo, mas porque quero meditar neles.
49Lembra-te das promessas que me fizeste
porque elas são a minha única esperança.
50Têm sido a minha consolação no meio das angústias,
porque só a tua palavra pode renovar-me a vida.
51Gente orgulhosa zombou de mim;
apesar disso nunca me desviei da tua Lei.
52Lembro-me do valor eterno dos teus decretos
e isso consola-me.
53Fico revoltadíssimo,
quando vejo gente pecadora desprezando a tua Lei.
54Os teus estatutos têm sido a fonte dos meus cânticos,
durante os anos da minha peregrinação terrena.
55Mesmo de noite o teu nome está presente no meu espírito,
Senhor, para que eu guarde a tua Lei!
56Se faço isso é porque obedeço aos teus preceitos.
57Senhor, tu mesmo és tudo quanto eu possuo;
faço o compromisso de obedecer às tuas palavras.
58Desejo, de todo o coração, ter-te ao meu lado;
tem piedade de mim, segundo a tua palavra!
59Pus-me a refletir nos caminhos que tenho trilhado na vida
e decidi conduzir-me segundo os teus testemunhos.
60Sem demora, sem hesitações,
comecei a obedecer aos teus mandamentos.
61Pessoas perversas amarram-me com cordas;
apesar disso, nunca deixei de seguir a tua Lei.
62Se desperto a meio da noite
é para te louvar pelos teus justos decretos.
63Os meus verdadeiros amigos são os que te temem
e guardam os teus preceitos.
64A Terra, Senhor, está cheia de provas da tua bondade!
Ensina-me os teus estatutos!
65Tens-me feito muito bem, Senhor,
de acordo com as tuas promessas.
66Agora, ensina-me a ajuizar corretamente,
e dá-me a verdadeira sabedoria,
pois creio nos teus mandamentos.
67Andava errado até ao momento em que me humilhaste;
agora sigo fielmente a tua palavra.
68Tu és bom e só o bem vem de ti;
ensina-me os teus estatutos!
69Homens orgulhosos forjaram mentiras contra mim;
mas a verdade é que, de todo o coração,
tenho obedecido aos teus preceitos!
70São mentes embotadas e estúpidas;
quanto a mim todo o meu prazer está na tua Lei.
71O castigo que me fizeste sofrer sempre teve utilidade;
fez-me prestar bem atenção aos teus estatutos.
72A lei que saiu da tua boca vale para mim muito mais
do que uma riqueza incontável em prata e ouro.
73Foste tu, Senhor, quem criou o meu corpo
e formou a minha personalidade;
dá-me entendimento para aprender os teus mandamentos.
74Todos aqueles que te temem se alegram quando me veem,
pois sabem que eu confio na tua palavra.
75Bem sei, Senhor, que os teus decretos são justos;
quando me castigaste, foi prova de que querias o meu bem.
76Que o teu amor me sirva de conforto,
segundo as promessas que me tens feito.
77Que a tua compaixão me envolva, para que continue a viver
e a fazer da tua Lei todo o meu prazer!
78Que a gente altiva fique envergonhada,
pois tratam-me de forma perversa, sem justificação!
Mas eu continuarei a concentrar-me nos teus preceitos.
79Juntem-se a mim todos os que te temem
e conhecem os teus testemunhos.
80Que o meu coração seja sempre íntegro aos teus estatutos,
para que nunca venha a haver razão de ficar envergonhado.
81É verdade que me senti desesperado,
enquanto esperava pela tua salvação.
Apesar de tudo, continuei confiado na tua palavra.
82Cansei-me de procurar ver o fim da provação,
esperando pela tua promessa.
Ia dizendo: “Quando virás consolar-me?”
83Fiquei envelhecido como um odre de vinho exposto à fumaça,
cansado de esperar;
no entanto, não me esqueço dos teus estatutos.
84Por quanto tempo terei ainda de esperar?
Quando farás justiça contra os que me perseguem?
85Gente má e arrogante abriu covas para que caísse nelas,
porque não se comportam segundo a tua Lei.
86Os teus mandamentos são a verdade
e eles perseguem-me com mentiras.
Portanto, ajuda-me!
87Eles quase conseguiram acabar comigo,
mas nunca abandonei os teus preceitos.
88Fortalece-me segundo a tua bondade,
para poder obedecer aos preceitos que me deste.
89A tua palavra, Senhor, permanece para sempre,
imutável nos céus.
90A tua fidelidade estende-se a cada geração,
com a mesma firmeza com que a Terra permanece.
91Tudo se mantém, até hoje, segundo as tuas ordens;
todas as coisas te servem.
92Se a tua Lei não fosse a minha felicidade,
há muito que já teria morrido de angústia.
93Nunca me hei de esquecer dos teus preceitos,
pois por eles me tens dado uma vida nova.
94Eu sou teu, Senhor! Salva-me!
Porque sempre tenho buscado os teus preceitos.
95Gente perversa arma-me ciladas para me destruir,
mas eu nunca deixarei de atentar para os teus testemunhos.
96A toda a perfeição sempre vi um limite,
exceto para os teus mandamentos.
97Oh! Como eu amo a tua Lei!
Nela medito o dia inteiro.
98Os teus mandamentos tornam-me mais sábio que os meus adversários,
pois eles são o meu guia constante.
99Sim, sou também mais sábio do que todos os meus mestres,
porque estou sempre a pensar nos teus preceitos.
100Sou também mais sabedor do que os anciãos,
porque obedeço e guardo os teus preceitos.
101Desviei os meus pés de todo o caminho mau,
pois pretendo permanecer obediente à tua palavra.
102Não, eu não me desviei dos teus decretos,
porque és tu quem me ensina.
103Como são doces as tuas palavras na minha boca;
mais doces do que o próprio mel!
104Sendo que foi só por meio dos teus preceitos
que alcancei entendimento,
por isso recuso tudo o que seja falso ensinamento.
105A tua palavra é como uma lâmpada
que de noite ilumina o meu caminho.
106Já disse isto uma vez e torno a repetir:
“Hei de seguir o caminho dos teus justos decretos.”
107Senhor, sabes como estou aflito;
dá-me uma vida nova, segundo a tua palavra!
108Rogo-te, Senhor, que aceites a expressão do meu louvor
e que me ensines os teus decretos.
109A minha vida está constantemente em perigo;
contudo, isso não me fará esquecer a tua Lei.
110Os ímpios põem laços no meu caminho;
mas tal nunca fez com que me desviasse dos teus preceitos.
111Os teus preceitos são a minha herança;
sê-lo-ão para sempre, pois enchem-me de alegria.
112Estou plenamente decidido a obedecer aos teus estatutos,
até ao final da minha vida.
113Detesto os que não tomam uma posição firme em Deus;
quanto a mim, amo a tua Lei.
114Tu és o meu refúgio e a minha proteção;
a minha esperança está na tua palavra.
115Afastem-se de mim, os que só sabem fazer o mal;
deixem-me praticar livremente os mandamentos do meu Deus.
116Conserva-me a vida, Senhor, conforme a tua promessa;
não me deixes ficar enganado nesta minha esperança.
117Mantém-me seguro e serei salvo;
assim, poderei sempre atentar para os teus estatutos.
118Tens rejeitado todos os que rejeitam os teus estatutos;
esses não estão mais do que a enganar-se a si próprios.
119Lançaste fora, como escória, toda essa gente perversa;
por isso, amo os teus testemunhos.
120Tremo de medo perante ti,
pelo respeito que tenho pelos teus decretos.
121Tenho feito o que é certo, o que é de justiça;
por isso, não me abandones à mercê dos que me oprimem.
122Senhor, tu és a garantia do bem que me pode acontecer;
não permitas que gente orgulhosa me oprima!
123Tenho os olhos cansados de esperar pela tua salvação
e pela promessa da tua justiça.
124Trata-me segundo a tua misericórdia
e ensina-me os teus estatutos.
125Eu estou ao teu serviço, por isso, dá-me inteligência,
para compreender os teus testemunhos.
126Senhor, chegou a hora de intervires,
pois toda essa gente tem violado a tua Lei.
127Eu amo os teus mandamentos;
são-me mais preciosos do que o ouro, o ouro de mais valor.
128Conduzo-me segundo os teus preceitos;
detesto toda a falsidade.
129Os teus testemunhos são maravilhosos;
por isso, os guardo na alma.
130O ensino e o estudo das tuas palavras dão luz
e esclarecem os mais simples de entendimento.
131Por isso, todo o meu ser está na expectativa
de receber e de se alimentar dos teus mandamentos.
132Vem, Senhor, e tem piedade de mim,
conforme costumas ter com os que amam o teu nome.
133Mantém-me sempre no caminho da tua palavra,
para que nunca seja vencido pelo mal.
134Livra-me da opressão dos homens maus,
para que possa sempre obedecer aos teus preceitos.
135Que a tua face brilhe sobre a minha vida
e ensina-me os teus estatutos.
136Quando vejo a forma como a tua Lei é desprezada,
tenho vontade de chorar de tristeza.
137Senhor, tu és justo;
os teus decretos são retos.
138Os testemunhos que ordenaste
são justos e inteiramente corretos.
139O meu zelo consome-me
quando constato que os meus inimigos se esqueceram da tua palavra.
140A tua palavra é exata e perfeita;
por isso, eu que estou ao teu serviço, a amo.
141É verdade que sou pequeno e desprezado;
mas isso não me fará esquecer dos teus preceitos.
142A tua justiça é de valor eterno;
a tua Lei é a verdade.
143No desespero e na angústia
os teus mandamentos me confortam.
144A justiça dos teus testemunhos tem um valor eterno;
dá-me inteligência para entendê-los e viverei.
145Clamei de todo o coração e disse:
“Responde-me, Senhor, e obedecerei aos teus estatutos!”
146Chamo por ti:
“Salva-me e obedecerei aos teus testemunhos!”
147Oro antes que o Sol nasça
e decido esperar que a tua palavra se concretize.
148Fico acordado durante a noite,
para meditar na tua palavra.
149Ouve os meus pedidos, de acordo com a tua bondade;
torna a dar-me vida, Senhor, de acordo com a tua justiça.
150Aproxima-se gente de intenções perversas,
que foge da tua Lei.
151Mas tu estás perto de mim, Senhor;
todos os teus mandamentos são a verdade.
152Eu sei, desde a minha infância,
que os teus testemunhos nunca hão de prescrever.
153Olha para a minha aflição e livra-me,
pois não me esqueci da tua Lei.
154Defende-me, Senhor, e livra-me;
dá-me de novo vida, segundo a tua promessa.
155Os ímpios estão bem longe da salvação,
pois não têm qualquer interesse nos teus estatutos.
156Senhor, a tua misericórdia é grande;
dá-me uma vida boa, de acordo com a tua palavra.
157Muitos são os meus inimigos e os que me perseguem,
mas não me desvio dos teus preceitos.
158Ao ver toda essa gente transgredindo, sinto-me afligido,
porque desprezam a tua palavra.
159Senhor, vê como amo os teus preceitos;
dá-me vida de acordo com a tua bondade.
160A tua palavra é a verdade!
Cada um dos teus decretos valem para sempre!
161Os governantes perseguem-me injustamente,
mas no meu coração respeito a tua palavra.
162A felicidade que sinto com a tua palavra
é a mesma de alguém que encontra um grande tesouro.
163Detesto e abomino a falsidade,
mas amo profundamente a tua Lei.
164Sete vezes por dia te louvo,
por causa dos teus justos decretos.
165Muita paz têm os que amam a tua Lei;
esses tais não tropeçam na maldade.
166Anseio, Senhor, pela tua salvação;
por isso, continuo a praticar os teus mandamentos.
167A minha alma tem cumprido os teus testemunhos;
assim tenho aprendido a amá-los extremamente.
168Tenho posto em prática os teus preceitos e testemunhos;
tu sabes tudo quanto eu tenho sido e feito.
169Senhor, ouve as minhas orações;
dá-me o entendimento que prometes na tua palavra.
170Que o meu clamor chegue até à tua presença!
Livra-me, conforme o que dizes na tua palavra.
171Ensinaste-me os teus estatutos;
isso fez com que a minha boca se abrisse em louvores a ti!
172A minha língua desembaraça-se para falar da tua palavra,
visto que todos os teus mandamentos são justos.
173Estende a tua mão para socorrer-me,
pois na minha vida já optei pelos teus preceitos.
174Senhor, desejo ardentemente a tua salvação!
A tua Lei faz-me feliz!
175Dá vida à minha alma e poderei louvar-te perfeitamente.
Assim me ajudem os teus decretos!
176Andei vagueando como uma ovelha desgarrada.
Vem ao meu encontro, pois sabes bem
que não me esqueci dos teus mandamentos.
Psalmul 119
11 Este un psalm acrostih (în textul ebraic toate versetele unei strofe încep cu aceeași literă, fiecare strofă având drept caracteristică o literă a alfabetului ebraic, în ordinea literelor).Ferice de cei fără pată pe cale,
care umblă potrivit Legii Domnului.
2Ferice de cei ce păzesc mărturiile Lui
și‑L caută din toată inima.
3Ei nu săvârșesc nicio nedreptate;
umblă pe căile Lui.
4Tu ai poruncit orânduirile Tale,
ca să fie păzite bine.
5O, de‑ar ținti căile mele
să păzească hotărârile Tale!
6Atunci nu mă voi rușina,
când mă voi uita la poruncile Tale.
7Îți voi mulțumi în curăție de inimă,
când voi învăța judecățile dreptății Tale.
8Voi păzi hotărârile Tale:
nu mă părăsi de tot!
9Cum își va păstra tânărul curată cărarea?
Veghind pe ea după Cuvântul Tău.
10Te caut din toată inima mea:
nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale!
11Strâng11 Sau: Tăinuiesc. Cuvântul Tău în inima mea,
ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.
12Binecuvântat să fii Tu, Doamne!
Învață‑mă hotărârile Tale!
13Buzele mele vestesc
toate judecățile rostite de gura Ta.
14Mă bucur pe calea mărturiilor Tale
de parcă aș avea toate bogățiile.
15Cuget la orânduirile Tale
și dau atenție căilor Tale.
16Îmi găsesc plăcerea în hotărârile Tale;
nu voi uita Cuvântul Tău!
17Fă bine robului Tău, ca să trăiesc
și să păzesc Cuvântul Tău!
18Deschide‑mi ochii, ca să văd
minunile din Legea Ta!
19Eu sunt un străin pe pământ:
nu‑mi ascunde poruncile Tale!
20Întotdeauna mi se topește sufletul de dor
după judecățile Tale, tot timpul.
21Tu‑i mustri pe cei îngâmfați, pe cei blestemați,
pe cei ce se rătăcesc de la poruncile Tale.
22Îndepărtează de la mine insulta și disprețul,
căci păzesc mărturiile Tale!
23Prinții stau și vorbesc împotriva mea,
dar robul Tău cugetă la hotărârile Tale.
24Mărturiile Tale sunt desfătarea mea,
sunt sfetnicii mei.
25Sufletul meu este lipit de țărână:
înviorează‑mă potrivit Cuvântului Tău!
26Mi‑am istorisit căile, și Tu mi‑ai răspuns:
învață‑mă hotărârile Tale!
27Fă‑mă să înțeleg calea orânduirilor Tale
și voi cugeta la minunile Tale!
28Sufletul îmi plânge de întristare:
ridică‑mă, după Cuvântul Tău!
29Ține‑mă departe de calea minciunii;
binevoiește să mă înveți Legea Ta!
30Aleg calea credincioșiei;
accept judecățile tale.
31Mă alipesc de mărturiile Tale:
Doamne, nu mă lăsa să fiu dat de rușine!
32Alerg pe calea poruncilor Tale,
căci Tu îmi lărgești inima de bucurie.
33Învață‑mă, Doamne, calea hotărârilor Tale,
și o voi păzi până la sfârșit!
34Fă‑mă să înțeleg și voi respecta Legea Ta,
o voi păzi din toată inima mea!
35Condu‑mă pe cărarea poruncilor Tale,
căci în ea îmi găsesc plăcerea!
36Apleacă‑mi inima spre mărturiile Tale
și nu spre câștig nedrept!
37Abate‑mi ochii de la vederea deșertăciunii.
Înviorează‑mă pe căile Tale!
38Împlinește‑Ți Cuvântul față de robul Tău,
care este pentru cel ce se teme de Tine!
39Depărtează de la mine disprețul care mă înspăimântă,
căci judecățile Tale sunt bune!
40Iată! Tânjesc după orânduirile Tale.
În dreptatea Ta, înviorează‑mă!
41Să vină la mine îndurarea Ta, Doamne,
mântuirea Ta, potrivit promisiunii Tale!
42Atunci îi voi răspunde celui ce mă batjocorește,
căci mă încred în Cuvântul Tău.
43Nu mă lăsa fără Cuvântul cel adevărat în gura mea,
căci nădăjduiesc în judecățile Tale!
44Voi păzi Legea Ta
întotdeauna și pentru veci de veci!
45Voi umbla în loc larg,
căci caut hotărârile Tale.
46Voi vesti mărturiile Tale înaintea regilor
și nu mă voi rușina.
47Mă voi desfăta cu poruncile Tale,
pe care le iubesc.
48Îmi ridic mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc,
și cuget la hotărârile Tale.
49Amintește‑Ți de Cuvântul spus robului Tău,
în care m‑ai făcut să sper!
50Aceasta îmi este mângâierea în suferința mea,
căci promisiunea Ta mă înviorează.
51Mult mă mai batjocoresc cei mândri,
dar eu nu mă abat de la Legea Ta.
52Îmi amintesc de judecățile Tale din vechime, Doamne,
și sunt mângâiat.
53Sunt cuprins de furie la vederea celor răi,
a celor ce au părăsit Legea Ta.
54În casa pribegiei mele,
hotărârile Tale mi‑au fost cântări.
55Noaptea îmi amintesc Numele Tău, Doamne!
Voi păzi Legea Ta!
56Așa‑mi doresc să fie,
căci păzesc orânduirile Tale.
57Doamne, Tu ești moștenirea mea:
am promis că voi păzi cuvintele Tale!
58Caut fața Ta din toată inima.
Arată‑Ți bunăvoința față de mine, potrivit promisiunii Tale.
59Mă gândesc la căile mele
și îmi îndrept pașii spre mărturiile Tale.
60Mă grăbesc și nu întârzii
să păzesc poruncile Tale.
61Funiile celor răi m‑au înconjurat,
dar eu nu uit Legea Ta.
62La miezul nopții mă trezesc ca să‑Ți mulțumesc
datorită judecăților Tale cele drepte.
63Sunt prieten cu toți cei ce se tem de Tine
și păzesc orânduirile Tale.
64Doamne, îndurarea Ta umple pământul:
învață‑mă hotărârile Tale!
65Tu faci bine robului Tău,
Doamne, după Cuvântul Tău.
66Învață‑mă să am un discernământ clar și pricepere,
căci cred în poruncile Tale!
67Înainte de a fi smerit, eu rătăceam,
însă acum păzesc Cuvântul Tău.
68Tu ești bun și faci bine:
învață‑mă hotărârile Tale!
69Niște îngâmfați m‑au tencuit cu minciuni,
dar eu păzesc orânduirile Tale din toată inima.
70Inima lor este fără simțire, precum grăsimea,
dar eu îmi găsesc desfătarea în Legea Ta.
71Este bine pentru mine că am fost smerit,
pentru că astfel am putut învăța hotărârile Tale.
72Mai bună pentru mine este Legea gurii Tale,
decât mii de șecheli72 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice. Existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr). Greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone. de aur și de argint.
73Mâinile Tale m‑au făcut și m‑au întocmit.
De aceea, dă‑mi pricepere ca să pot învăța poruncile Tale!
74Cei ce se tem de Tine mă privesc și se bucură,
căci am nădăjduit în Cuvântul Tău.
75Doamne, știu că judecățile Tale sunt drepte
și că, din credincioșie, m‑ai smerit.
76Fă ca îndurarea Ta să‑mi fie mângâiere,
potrivit promisiunii Tale față de robul Tău.
77Să vină peste mine mila Ta și voi trăi,
căci îmi găsesc desfătarea în Legea Ta!
78Să fie făcuți de râs cei îngâmfați, căci m‑au defăimat prin minciuni!
Cât despre mine, eu voi cugeta la orânduirile Tale!
79Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine
și cei ce cunosc mărturiile Tale!
80Fie‑mi inima fără pată în hotărârile Tale,
și atunci nu voi fi dat de rușine!
81Sufletul îmi este mistuit de dor după mântuirea Ta;
eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău.
82Mi se topesc ochii după promisiunea Ta,
zicând: „Când mă vei mângâia?“
83Deși am ajuns ca un burduf de vin în fum,
eu tot nu uit hotărârile Tale.
84Câte zile să mai aștepte robul Tău
până îmi vei judeca prigonitorii?
85Cei îngâmfați mi‑au săpat gropi;
ei nu lucrează după Legea Ta.
86Toate poruncile Tale sunt credincioșie!
Ei mă urmăresc cu minciuni. Ajută‑mă!
87Aproape că m‑au prăpădit de pe pământ,
dar eu nu părăsesc orânduirile Tale!
88Înviorează‑mă după îndurarea Ta,
și voi păzi mărturia gurii Tale!
89Cuvântul Tău, Doamne,
rămâne pe vecie în ceruri.
90Credincioșia Ta dăinuie din generație în generație;
Tu ai întemeiat pământul, și el așa rămâne.
91Astăzi totul dăinuie prin judecățile Tale,
căci toate lucrurile sunt slujitorii Tăi.
92Dacă Legea Ta nu ar fi desfătarea mea,
aș pieri în suferința mea.
93Niciodată nu voi uita orânduirile Tale,
căci prin ele mă înviorezi.
94Sunt al Tău: izbăvește‑mă,
căci caut orânduirile Tale!
95Cei răi mă așteaptă ca să mă nimicească;
eu însă iau aminte la mărturiile Tale.
96Am văzut o limită în tot ce este perfect;
porunca Ta însă este de necuprins.
97Ce mult iubesc eu Legea Ta!
Toată ziua cuget la ea!
98Poruncile Tale mă fac mai înțelept decât dușmanii mei,
căci ele sunt întotdeauna cu mine.
99Sunt mai înțelept decât toți învățătorii mei,
căci cuget la mărturiile Tale.
100Sunt mai priceput decât bătrânii,
căci păzesc orânduirile Tale.
101Îmi feresc picioarele de orice cale rea,
ca să păzesc Cuvântul Tău.
102Nu mă îndepărtez de judecățile Tale,
căci Tu m‑ai învățat.
103Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele,
mai dulci decât mierea pentru gura mea.
104Sunt priceput datorită orânduirilor Tale.
De aceea urăsc toate cărările minciunii.
105Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele
și o lumină pe cărarea mea.
106Am jurat, și voi împlini întocmai,
că voi păzi judecățile Tale cele drepte.
107Sunt atât de nenorocit:
Doamne, înviorează‑mă după Cuvântul Tău!
108Doamne, primește, Te rog, ofranda gurii mele
și învață‑mă judecățile Tale!
109Mi‑am pus neîncetat viața în pericol,
dar nu uit Legea Ta!
110Cei răi mi‑au întins curse,
dar eu nu mă voi rătăci de la orânduirile Tale.
111Am moștenit mărturiile Tale pe vecie,
pentru că ele sunt bucuria inimii mele.
112Îmi plec inima ca să înfăptuiesc hotărârile Tale
pentru totdeauna, până la sfârșit.
113Îi urăsc pe cei nestatornici,
dar iubesc Legea Ta.
114Tu ești adăpostul și scutul meu;
eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău.
115Depărtați‑vă de mine, răufăcătorilor,
ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
116Sprijină‑mă, potrivit Cuvântului Tău, și voi trăi.
Nu mă lăsa să fiu dat de rușine în speranța mea!
117Întărește‑mă ca să fiu izbăvit,
și să privesc neîncetat la hotărârile Tale!
118Tu‑i îndepărtezi pe cei ce se rătăcesc de la hotărârile Tale,
căci înșelătoria lor este zadarnică.
119Tu‑i îndepărtezi pe cei răi de pe pământ, ca pe zgură.
De aceea iubesc eu mărturiile Tale.
120Mi se înfioară carnea de groaza Ta
și mă tem din cauza judecăților Tale.
121Am făcut judecată și dreptate:
nu mă da pe mâna asupritorilor mei!
122Ia apărarea robului Tău,
ca să nu mă mai asuprească cei îngâmfați!
123Mi se topesc ochii după izbăvirea Ta
și după promisiunea dreptății Tale.
124Poartă‑te cu robul Tău după îndurarea Ta
și învață‑mă hotărârile Tale!
125Eu sunt robul Tău: învață‑mă,
și voi cunoaște mărturiile Tale!
126Doamne, este vremea să lucrezi,
căci au încălcat Legea Ta.
127De aceea iubesc poruncile Tale
mai mult decât aurul, mai mult decât aurul pur.
128De aceea consider pe deplin drepte toate orânduirile Tale.
Urăsc orice cărare a minciunii.
129Minunate sunt mărturiile Tale,
de aceea sufletul meu le păzește.
130Dezvăluirea cuvintelor Tale aduce lumină,
dă pricepere celor neștiutori130 Vezi nota de la 19:7..
131Îmi deschid gura și oftez,
căci tânjesc după poruncile Tale.
132Întoarce‑Te spre mine și arată‑Ți bunăvoința față de mine,
după obiceiul Tău față de cei ce iubesc Numele Tău.
133Întărește‑mi pașii prin Cuvântul Tău
și nu mă lăsa în stăpânirea vreunei nelegiuiri.
134Răscumpără‑mă de sub asuprirea omului
și‑Ți voi păzi orânduirile!
135Fă să strălucească fața Ta peste robul Tău
și învață‑mă hotărârile Tale.
136Ochii îmi varsă șiroaie de lacrimi,
fiindcă oamenii nu păzesc Legea Ta.
137Doamne, Tu ești drept,
iar judecățile Tale sunt drepte!
138Tu poruncești, iar mărturiile Tale sunt drepte
și pline de credincioșie!
139Sunt mistuit de râvnă,
pentru că vrăjmașii mei uită cuvintele Tale.
140Cuvântul Tău este testat bine140 Lit.: este foarte rafinat.,
și robul Tău îl iubește.
141Eu sunt mic și disprețuit,
dar nu uit orânduirile Tale.
142Dreptatea Ta rămâne dreptate pe vecie,
și Legea Ta rămâne adevărată.
143Necazul și strâmtorarea m‑au ajuns,
însă poruncile Tale sunt desfătarea mea.
144Mărturiile Tale rămân drepte pe vecie.
Dă‑mi pricepere, ca să trăiesc!
145Strig din toată inima: răspunde‑mi, Doamne!
Voi împlini hotărârile Tale.
146Te chem; izbăvește‑mă,
iar eu voi păzi mărturiile Tale.
147Mă trezesc înaintea zorilor ca să strig către Tine după ajutor;
eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău.
148Ochii mei o iau înaintea străjilor nopții,
ca să cuget la Cuvântul Tău.
149Ascultă‑mi glasul, potrivit îndurării Tale!
Doamne, înviorează‑mă potrivit judecăților Tale!
150Se apropie cei ce urmăresc desfrânarea;
ei s‑au îndepărtat de Legea Ta.
151Doamne, Tu ești aproape,
iar toate poruncile Tale sunt adevărate.
152Cu mult timp în urmă am aflat din mărturiile Tale,
că Tu le‑ai statornicit pe vecie.
153Ia aminte la necazul meu și salvează‑mă,
căci nu am uitat Legea Ta!
154Apără‑mi cauza și răscumpără‑mă!
Înviorează‑mă potrivit promisiunii Tale!
155Mântuirea este departe de cei răi,
deoarece ei nu caută să împlinească hotărârile Tale.
156Doamne, mare este mila Ta!
Înviorează‑mă potrivit judecăților Tale!
157Mulți sunt prigonitorii și vrăjmașii mei,
dar eu nu mă abat de la mărturiile Tale!
158Mă uit cu scârbă la cei necredincioși,
la cei ce nu păzesc Cuvântul Tău.
159Ia aminte, căci iubesc orânduirile Tale!
Doamne, înviorează‑mă potrivit îndurării Tale!
160Temelia160 Lit.: capul. Cuvântului Tău este adevărul,
și fiecare judecată a Ta este dreaptă pe vecie!
161Niște demnitari mă prigonesc fără motiv,
dar inima mea se teme doar de cuvintele Tale!
162Mă bucur de Cuvântul Tău
precum cel care a găsit multă pradă.
163Urăsc minciuna, n‑o pot suferi,
dar iubesc Legea Ta!
164Te laud de șapte ori pe zi,
datorită judecăților Tale celor drepte.
165Cei ce iubesc Legea Ta au parte de multă pace
și nimic nu îi poate face să se împiedice.
166Doamne, nădăjduiesc în izbăvirea Ta,
împlinind poruncile Tale.
167Sufletul meu păzește mărturiile Tale
și le iubește mult.
168Păzesc orânduirile și mărturiile Tale,
căci toate căile mele sunt înaintea Ta.
169Doamne, fie ca strigătul meu să ajungă până la Tine.
Dă‑mi pricepere, potrivit Cuvântului Tău!
170Să ajungă cererea mea înaintea Ta.
Scapă‑mă potrivit promisiunii Tale!
171Buzele mele Te vor lăuda,
căci m‑ai învățat hotărârile Tale!
172Să cânte limba mea despre Cuvântul Tău,
căci toate poruncile Tale sunt drepte.
173Mâna Ta să‑mi vină în ajutor,
căci aleg orânduirile Tale.
174Doamne, tânjesc după mântuirea Ta,
și Legea Ta este desfătarea mea.
175Să‑mi trăiască sufletul și să Te laude,
iar judecățile Tale să mă sprijine.
176Rătăcesc ca o oaie pierdută! Caută‑l pe robul Tău,
căci eu nu am uitat poruncile Tale!
