Romanos 15 – OL & NTLR

O Livro

Romanos 15:1-33

Vivendo em harmonia

1Ainda que acreditemos que para o Senhor é indiferente que façamos ou não essas coisas, nós os que somos fortes não podemos contudo continuar a praticá-las para agradarmos a nós mesmos; porque temos de ter em consideração as dúvidas e os receios dos outros. 2Procuremos agradar aos outros, não a nós próprios; façamos aquilo que pode contribuir para a edificação da sua vida espiritual. 3Nem Cristo procurou o seu próprio prazer. Como disse o Salmista: “Os insultos dos teus inimigos têm caído sobre mim.”15.3 Sl 69.9. 4Porque tudo o que anteriormente foi escrito, é para nos ensinar, para que pela paciência e pelo consolo das Escrituras, aguardemos com esperança as promessas de Deus.

5Possa Deus, que vos dá paciência e consolo, ajudar-vos a viver em harmonia uns com os outros, na mesma atitude que Cristo Jesus teve. 6E então todos podem, a uma só voz, dar glória a Deus, o Pai de nosso Senhor Jesus Cristo.

7Sendo assim, recebam-se afetuosamente uns aos outros, tal como Cristo vos recebeu, e assim Deus será glorificado. 8E lembrem-se de que Cristo veio como um servo dos judeus, a fim de mostrar que Deus é verdadeiro e confirma as promessas que fez aos nossos antepassados. 9Ele veio também para que os gentios possam dar glória a Deus pela misericórdia que lhes manifestou. É isto o que está escrito:

“Por isso, dar-te-ei graças entre as nações,

e cantarei louvores ao teu nome.”15.9 2 Sm 22.50; Sl 18.49.

10E noutra passagem:

“Alegrem-se, ó nações, com o povo de Deus!”15.10 Dt 32.43.

11E ainda noutro local:

“Louvem o Senhor, todas as nações!

Que todos os povos lhe deem louvores!”15.11 Sl 117.1.

12E o profeta Isaías disse:

“Haverá uma raiz para a família de Jessé,

que será rei sobre as nações;

estes porão nele as suas esperanças.”15.12 Is 11.10.

13Que Deus, que vos deu esperança, vos mantenha felizes e cheios da paz que nasce pela fé, através do poder do Espírito Santo nas vossas vidas.

Paulo, o mensageiro aos gentios

14Eu estou certo, irmãos, de que estão cheios de bondade, para que com o conhecimento que já têm possam aconselhar-se uns aos outros.

15Apesar disso, tive a ousadia para vos escrever sobre estes pontos, convencido de que o que vos falta é sobretudo que estes assuntos estejam sempre bem presentes na vossa mente. 16Pois, pela graça de Deus, fui chamado a ser ministro de Jesus Cristo junto de vocês, os gentios, servindo-o como sacerdote do evangelho, para que sejam apresentados a Deus como um sacrifício inteiramente aceite por ele, santificado pelo Espírito Santo.

17Por isso, me é lícito ter esta grande satisfação, por tudo aquilo que Cristo Jesus fez por meu intermédio no meu serviço para Deus. 18Porque nem sequer ousaria abrir a boca, se Cristo não tivesse usado a minha vida para levar os gentios a Deus, ganhando-os através da minha mensagem e da forma como vivi diante deles; 19e ainda pelos milagres feitos por meu intermédio como sinais vindos de Deus, tudo isto pelo poder do Espírito Santo. E desta maneira tenho pregado o evangelho de Cristo, por toda a parte, desde Jerusalém até ao Ilírico.

20O meu grande desejo tem sido ir sempre mais longe, pregando de preferência onde o nome de Cristo ainda não tenha sido ouvido, e não edificando sobre um fundamento posto por outro. 21Tenho seguido o plano de que falam as Escrituras, onde Isaías diz:

“Aqueles que nunca antes tinham ouvido falar dele

agora o verão e compreenderão.”15.21 Is 52.15.

22Eis no fundo a verdadeira razão porque não pude ir visitar-vos mais cedo.

O plano de Paulo para visitar Roma

23Mas agora acabei, enfim, o meu trabalho nestas regiões e estou desejoso de ir ter convosco, após todos estes longos anos de espera. 24Porque estou a fazer planos para uma viagem a Espanha e de caminho tenciono ficar em Roma um tempo, para gozar da vossa convivência, depois do que alguns de vocês poderão até ajudar-me no prosseguimento da minha viagem.

25Mas antes disso tenho de ir a Jerusalém levar uma oferta para os santos dali. 26Pois pareceu bem aos cristãos da Macedónia e da Acaia enviar um donativo para os seus irmãos de Jerusalém, que têm atravessado tempos bem difíceis. 27Eles tiveram muita alegria em fazê-lo, porque sentem que têm como que uma dívida para com os cristãos de Jerusalém, pois os gentios foram participantes das bênçãos espirituais dos judeus. E sentem que o mínimo que poderão fazer em retribuição será enviar à igreja de Jerusalém uma ajuda material. 28Portanto, logo que tenha executado essa tarefa, entregando o fruto da sua gratidão, irei ver-vos no meu caminho para Espanha. 29Estou certo de que nessa visita que vos farei hei de levar-vos todas as riquezas espirituais da bênção de Cristo.

30E peço-vos muito, meus irmãos, em nome do Senhor Jesus Cristo e pela afeição com que o Espírito Santo nos une, que participem comigo, pela oração, no combate que irei travar. 31Orem para que eu fique livre dos que na Judeia se recusam a crer em Cristo. E também que os cristãos de Jerusalém aceitem bem a minha missão junto deles. 32E assim, se for a vontade de Deus, poderei então ir ter convosco mais feliz, para juntos nos encorajarmos uns aos outros.

33Que Deus, a fonte da verdadeira paz, esteja com todos. Amém!

Nouă Traducere În Limba Română

Romani 15:1-33

1Însă noi, care suntem puternici, suntem datori să purtăm neputințele celor slabi și nu să ne plăcem nouă înșine. 2Fiecare dintre noi să placă semenului său, spre binele acestuia, pentru zidirea lui. 3Căci nici Cristos nu Și‑a plăcut Lui Însuși, ci s‑a întâmplat așa cum este scris: „Insultele celor ce Te insultă au căzut asupra Mea.“3 Vezi Ps. 69:9. 4Tot ce a fost scris în trecut a fost scris pentru învățătura noastră, pentru ca, prin răbdarea și prin mângâierea date de Scripturi, să avem speranță. 5Dumnezeul răbdării și al mângâierii să vă dea aceleași gânduri unii față de alții, după exemplul lui Cristos Isus, 6pentru ca, într‑un gând și cu un singur glas, să‑L slăviți pe Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.

7Așadar, primiți‑vă bine unii pe alții, așa cum v‑a primit și pe voi Cristos, spre slava lui Dumnezeu. 8Căci vă spun, Cristos a devenit un slujitor al circumciziei, pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să confirme promisiunile făcute patriarhilor, 9astfel încât neamurile să‑L slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, după cum este scris:

„De aceea Te voi mărturisi printre neamuri

și voi cânta laudă Numelui Tău!“9 Vezi 2 Sam. 22:50; Ps. 18:49.

10Și, din nou, spune:

„Bucurați‑vă, neamuri, împreună cu poporul Lui!“10 Vezi Deut. 32:43.

11Și, din nou:

„Lăudați‑L pe Domnul, toate neamurile!

Să‑I aducă laude, toate popoarele!“11 Vezi Ps. 117:1.

12Și, din nou, Isaia spune:

„Rădăcina lui Ișai12 Vezi Mt. 1:6, 16. va ieși,

și El Se va ridica să conducă neamurile;

în El își vor pune speranța neamurile.“12 Vezi Is. 11:10 în versiunea LXX.

13Dumnezeul speranței să vă umple de toată bucuria și pacea, în timp ce credeți, ca să aveți speranță din belșug, prin puterea Duhului Sfânt!

Motivația lui Pavel în scrierea scrisorii

14Dar eu însumi sunt convins cu privire la voi, frații mei, că voi înșivă sunteți plini de bunătate, plini de toată cunoașterea și în stare să vă sfătuiți unii pe alții. 15Totuși, v‑am scris, pe alocuri, mai cu îndrăzneală, ca să vă reamintesc aceste lucruri, având în vedere harul care mi‑a fost dat de către Dumnezeu 16ca să fiu un slujitor al lui Cristos Isus pentru neamuri. Eu slujesc ca preot Evanghelia lui Dumnezeu, astfel încât jertfa neamurilor să devină plăcută,16 Sau: astfel încât neamurile să devină o jertfă plăcută. sfințită de Duhul Sfânt.

17Astfel, am un motiv de laudă în Cristos Isus cu privire la lucrurile pe care le‑am înfăptuit pentru Dumnezeu. 18Căci n‑aș îndrăzni să vorbesc despre ceva pe care Cristos să nu‑l fi înfăptuit prin mine18 Sau: căci n‑aș îndrăzni să nu vorbesc despre acele lucruri pe care le‑a înfăptuit Cristos prin mine., ca să aducă neamurile la ascultare prin cuvânt și faptă, 19prin puterea semnelor și a minunilor, prin puterea Duhului lui Dumnezeu19 Unele mss conțin doar Duhului, iar altele conțin: Duhului Sfânt.. Așa că, din Ierusalim și împrejurimile lui, până în Iliria19 Provincie romană (numită și Dalmația), situată în partea de E și NE a Mării Adriatice, în nordul provinciei Macedonia., am dus la capăt lucrarea Evangheliei lui Cristos. 20Și am năzuit astfel să vestesc Evanghelia acolo unde Numele lui Cristos nu fusese proclamat, ca să nu construiesc pe o temelie pusă de altcineva, 21ci să fac așa cum este scris:

„Cei cărora nu li s‑a istorisit despre El vor vedea,

și cei care n‑au auzit vor înțelege.“21 Vezi Is. 52:15 în versiunea LXX.

22Iată ce m‑a împiedicat de multe ori să vin la voi.

Planul lui Pavel de a vizita Roma

23Dar acum, nemaiavând loc în aceste regiuni și întrucât de mulți ani am o mare dorință să vin la voi, 24sper să vă văd în călătoria mea, când voi merge în Spania, și să fiu însoțit de voi într-acolo24 Sau: și să fiu ajutat de voi pentru a ajunge acolo., după ce îmi voi fi împlinit, măcar în parte, dorința de a fi cu voi. 25Acum însă mă duc la Ierusalim, pentru a‑i sluji pe sfinți. 26Căci cei din Macedonia și Ahaia26 Provincie romană care avea capitala la Corint. au găsit potrivit să facă o binefacere pentru săracii care sunt între sfinții din Ierusalim. 27Au găsit într-adevăr potrivit, însă le sunt și datori, pentru că, dacă neamurile au avut parte de binecuvântările duhovnicești27 Lit.: de cele duhovnicești. ale acestora, și ele sunt datoare să‑i slujească cu binecuvântări materiale. 28Deci, după ce voi fi dus la îndeplinire aceasta și le voi fi înmânat în siguranță acest rod28 Lit.: și le voi fi sigilat acest rod., mă voi îndrepta spre Spania, trecând pe la voi. 29Și știu că, atunci când voi veni la voi, voi veni în plinătatea binecuvântării lui Cristos.

30Vă îndemn, fraților, prin Domnul nostru Isus Cristos și prin dragostea Duhului, să vă luptați împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine, 31ca să fiu scăpat31 Vezi F.A. 20:22-23. de cei ce sunt neascultători în Iudeea, iar slujirea mea în Ierusalim să fie bine primită de către sfinți, 32astfel încât, prin voia lui Dumnezeu, să vin la voi cu bucurie și să pot fi înviorat în mijlocul vostru.32 Sau: împreună cu voi. 33Dumnezeul păcii să fie cu voi toți! Amin.