Provérbios de Agur
1Seguem-se as palavras que Agur, filho de Jaque, dirigiu a Itiel e a Ucal:
2Sim, eu sou o mais bruto dos seres humanos;
falta-me inteligência suficiente para poder considerar-me um homem.
3Não tenho sabedoria, nem o conhecimento do Deus santo.
4Quem é que, tendo subido ao céu,
pode descer de novo de lá?
Quem é que alguma vez conseguiu reter os ventos na sua mão
ou guardar as águas sob as suas vestes?
Quem estabeleceu os limites da Terra?
Qual é o seu nome ou o do seu filho?
Sabê-lo-ás?
5Cada palavra de Deus é pura;
ele é um escudo real para os que nele encontram refúgio.
6Por isso, nada acrescentes à sua palavra,
para que não venhas a ser repreendido e acusado de falsidade.
7Duas coisas te pedi, ó Deus, antes de morrer:
8Primeiro, que me afastes da falsidade e da mentira;
depois, que não me dês nem pobreza nem riqueza;
dá-me o bastante para as minhas necessidades.
9Se ficar rico, corro o risco de me esquecer de ti e perguntar:
“Mas afinal quem é o Senhor?”
Por outro lado, se vier a empobrecer,
a miséria pode levar-me ao roubo e a desonrar o nome de Deus.
10Não acuses falsamente um indivíduo, perante aquele que o emprega,
para que não te rogue pragas, por causa dessa tua má ação.
11Há pessoas que maldizem o seu pai,
e não bendizem a sua mãe.
12Outros há, ainda, que se consideram puros,
mas que nunca chegaram a lavar-se da sua imundície.
13É gente arrogante e altiva,
que olha os outros sempre de sobrancelhas levantadas.
14Atropelam os aflitos e devoram os pobres
com dentes afiados como cutelos.
15Há três coisas, ou mesmo quatro, que nunca se fartam,
que nunca dizem: “Basta!”
Como a sanguessuga que sempre clama
“Dá-me! Dá-me!”
16São elas
o inferno,
a madre estéril,
uma terra seca
o fogo.
17Quem zomba do seu pai, mesmo que seja só com o olhar,
ou quem despreza a obediência devida à sua mãe,
acabará com os olhos arrancados pelos corvos
e devorados pelas crias de águia.
18Estas três coisas parecem-me maravilhosas
e há até uma quarta que eu não compreendo:
19O caminho da águia no céu,
o caminho duma serpente deslizando nas rochas,
o caminho dum navio no alto mar
e o desenvolvimento do amor entre um homem e uma moça.
20Há ainda outra coisa: a conduta duma mulher adúltera,
que depois de pecar procura recompor-se dizendo:
“Mas que mal é que eu fiz?”
21Três coisas existem, e mesmo quatro,
capazes de transtornar toda a Terra e que se tornam insuportáveis:
22Um miserável que se torna governante,
um insensato que tem comida de sobra,
23uma mulher desprezada, quando casa,
uma escrava que toma o lugar da sua senhora.
24Há quatro pequenas coisas,
mas que possuem um entendimento maravilhoso:
25As formigas, que são uns animaizinhos indefesos,
mas que sabem guardar no verão a comida para o inverno;
26Os damões-do-cabo, animais também não muito fortes,
mas que têm inteligência para construir as suas habitações nas rochas;
27Os gafanhotos que, apesar de não terem um chefe,
sabem voar organizados em enxames;
28Os gecos que se podem apanhar com as mãos,
mas que conseguem entrar nos palácios dos grandes senhores.
29Existem três, ou mesmo quatro criaturas,
que têm um porte e uma conduta admiráveis:
30O leão, o rei dos animais, que ninguém faz recuar;
31O pavão, exibindo a sua beleza,
o bode
e o chefe duma nação a quem ninguém deve resistir.
32Se caíste na loucura de te elevares a ti próprio,
ou se começaste a tramar o mal,
é melhor calares-te.
33Como o bater as natas produz manteiga
e o esmurrar do nariz provoca sangue,
assim também a explosão da cólera gera disputas.
Proverbele lui Agur
1Cuvintele lui Agur, fiul lui Iacheh. O rostire.1 Sau: fiul lui Iacheh masaitul. Oracolul acestui om pentru Itiel,
pentru Itiel și Ucal.1 Există alte două alternative de traducere. Prima înlocuiește numele proprii Itiel și Ucal cu două verbe: Sunt istovit, Doamne, dar voi răzbi. A doua înlocuiește nume proprii Itiel, Itiel și Ucal cu trei verbe: Sunt istovit, Doamne, sunt istovit și stors de puteri.
2„Într-adevăr, sunt mai nătâng decât orice alt om
și n‑am priceperea omului.
3N‑am învățat înțelepciunea
și nu am3 Lit.: nu cunosc cunoștința celor sfinți3 Termenul ebraic poate fi înțeles și ca un plural de maiestate, cu referire la Cel Sfânt..
4Cine s‑a suit în ceruri și a coborât?
Cine a adunat vântul în palmele lui?
Cine a strâns apele în haina lui?
Cine a stabilit toate marginile pământului?
Care este numele lui
și care este numele fiului său?
Spune‑mi, dacă știi!
5Orice cuvânt al lui Dumnezeu este testat5 Verbul descrie procesul de topire a minereurilor în vederea obținerii materialelor prețioase sau pure (de aici sensul de dovedit drept, curat).,
este un scut pentru cei ce se adăpostesc în El.
6Nu adăuga nimic la cuvintele Lui,
ca să nu te mustre și să fii găsit mincinos.
7Două lucruri Îți cer,
nu mă refuza înainte de a muri:
8depărtează de la mine falsitatea și cuvântul mincinos;
nu‑mi da nici sărăcie, nici bogăție;
hrănește‑mă doar cu pâinea rânduită mie,
9ca nu cumva în bogăție să mă lepăd de Tine
și să spun: «Cine este Domnul?»
sau, în sărăcie fiind, să fur
și să necinstesc Numele Dumnezeului meu.
10Nu bârfi un slujitor înaintea stăpânului său,
ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat!
11Este o generație care‑și blestemă tatăl
și nu‑și binecuvântează mama.
12Este o generație curată în ochii ei,
dar care totuși nu este spălată de murdăria ei.
13Este o generație ai cărei ochi sunt trufași
și ale cărei pleoape sunt semețe.
14Este o generație ai cărei dinți sunt niște săbii
și ale cărei măsele sunt niște cuțite,
ca să‑l devoreze pe cel sărac de pe pământ
și pe cel nevoiaș dintre oameni.
15Lipitoarea are două fiice: «Dă!» și «Dă!»
Trei lucruri sunt nesățioase,
chiar patru care nu spun niciodată: «Destul!»:
16Locuința Morților, pântecul sterp,
pământul care nu este niciodată sătul de apă
și focul care nu spune niciodată: «Destul!»
17Ochiul care batjocorește un tată
și desconsideră ascultarea de mamă
va fi scobit de corbii din ued17 Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar (vezi și 1 Regi 17:6 pentru prezența corbilor în ued).
și va fi mâncat de puii de vultur.
18Trei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine,
chiar patru pe care nu le înțeleg:
19calea vulturului pe cer,
calea șarpelui pe stâncă,
calea corabiei în mijlocul mării
și calea unui bărbat cu o fecioară.
20Iată care este calea unei femei care săvârșește adulter:
ea mănâncă, se șterge la gură
și spune: «N‑am făcut nimic rău!»
21Din cauza a trei lucruri tremură pământul,
chiar patru nu le poate îndura:
22un slujitor care ajunge rege,
un nebun care se satură de pâine,
23o femeie disprețuită care se mărită
și o roabă care‑i ia locul stăpânei sale.
24Patru ființe sunt neînsemnate pe pământ,
dar sunt printre cele mai înțelepte:
25furnicile nu sunt un popor puternic,
și totuși își adună mâncare vara;
26viezurii de stâncă26 Sau: bursucii. nu sunt un popor voinic
și totuși își fac casa în stânci;
27lăcustele nu au un rege,
și totuși înaintează împreună în șiruri;
28șopârla, pe care o poți prinde cu mâna,
se găsește totuși și în palatele regilor.28 Șopârla, simbol al vulnerabilității și în același timp al prezenței în locurile cele mai alese din societate.
29Trei ființe au un pas impunător
și chiar patru merg cu grație:
30leul, viteazul animalelor,
care nu se retrage dinaintea nimănui;
31cocoșul țanțoș31 Traducerea se bazează pe versiunea grecească (Septuaginta) și aramaică (Targumul) a Vechiului Testament. Alte variante textuale sugerează armăsarul de război sau zebra., țapul
și regele în fruntea31 Sensul termenului ebraic este nesigur. oștirii.
32Dacă ai făcut pe nebunul, lăudându‑te pe tine însuți,
sau dacă ai plănuit ceva rău,
pune‑ți mâna la gură!
33Căci așa cum baterea laptelui produce smântână,
iar lovirea nasului provoacă sânge,
tot așa și provocarea mâniei aduce certuri.“
