Marcos 9 – OL & MTDS

O Livro

Marcos 9:1-50

1Falando ainda com os discípulos, Jesus continuou: “É realmente como vos digo: alguns dos que estão aqui agora não morrerão sem ver o reino de Deus chegar com grande poder!”

Jesus transfigura-se

(Mt 17.1-13; Lc 9.28-36)

2Passados seis dias, Jesus levou Pedro, Tiago e João ao cimo de um alto monte. Não havia ali mais ninguém. 3O aspeto de Jesus mudou e a sua roupa ficou de uma brancura deslumbrante que nenhum processo humano conseguiria alcançar. 4Então apareceram Elias e Moisés e puseram-se a falar com Jesus.

5“Mestre, que bom é estarmos aqui!”, exclamou Pedro. “Façamos três tendas: um para ti, outro para Moisés e outro para Elias!” 6Falava assim por nada mais lhe vir à ideia. Estavam cheios de espanto. 7Então uma nuvem cobriu-os e dela saiu uma voz que disse: “Este é o meu Filho amado. Ouçam-no!”

8Nesse momento olharam em torno, não viram mais ninguém com eles, senão apenas Jesus.

9Enquanto desciam do monte, Jesus recomendou-lhes que não relatassem a ninguém o que tinham visto, até que o Filho do Homem ressuscitasse dos mortos. 10Por isso, guardaram o sucedido para si mesmos. Contudo, muitas vezes falavam a respeito disso, perguntando entre si o que quereria ele dizer com “levantar-se de entre os mortos.”

11E perguntaram-lhe: “Porque é que os especialistas na Lei insistem que Elias deve vir antes?”

12Jesus respondeu: “Elias, de facto, vem primeiro para pôr tudo em ordem. Então porque está escrito que o Filho do Homem deve sofrer e ser rejeitado? 13Digo-vos: Elias já veio e fizeram dele tudo o que quiseram, como as Escrituras previam.”

A cura do rapaz com um espírito mau

(Mt 17.14-19; Lc 9.37-42)

14Quando chegaram lá abaixo, encontraram uma grande multidão que rodeava os outros discípulos, enquanto alguns especialistas na Lei discutiam com eles. 15A multidão olhou com admiração para Jesus, ao vê-lo aproximar-se, e correu a cumprimentá-lo. 16“Que se passa?”, perguntou.

17Alguém respondeu do meio da multidão: “Mestre, trouxe o meu filho para que o curasses, pois está dominado por um espírito que não fala. 18Sempre que o demónio se apodera dele, atira-o ao chão e fá-lo espumar pela boca e ranger os dentes; e assim vai definhando. Pedi aos teus discípulos que expulsassem o demónio, mas não conseguiram.”

19Jesus disse aos discípulos: “Ó povo sem fé! Até quando terei de andar convosco? Até quando terei de suportar-vos? Tragam-me cá o rapaz!” 20Trouxeram-lhe o menino, mas ao ver Jesus, o demónio sacudiu em convulsões a criança, que caiu no chão, contorcendo-se e espumando.

21“Há quanto tempo está ele assim?”, perguntou ao pai.

“Desde pequenino. 22O demónio fá-lo cair muitas vezes no fogo e na água, para o matar. Tem compaixão de nós e, se puderes, faz alguma coisa!”

23“Se eu puder?”, perguntou Jesus. “Tudo é possível a quem tem fé!”

24Ao que o pai respondeu logo: “Eu tenho fé! Ajuda-me a ter mais fé!”

25Quando Jesus viu que a multidão aumentava, ordenou ao espírito impuro: “Espírito de surdez e mudez, ordeno-te que saias desse menino e não entres mais nele!”

26Então o espírito soltou um grito terrível, tornou a sacudi-lo e deixou-o em seguida. O menino ficou caído, sem forças, sem se mexer, como se estivesse morto. A multidão começou a dizer à boca pequena: “Morreu!” 27Mas Jesus tomou-o pela mão, ajudou-o a pôr-se de pé e ele ergueu-se.

28Mais tarde, estando Jesus sozinho em casa com os discípulos, estes perguntaram-lhe: “Porque não conseguimos expulsar aquele demónio?”

29“Para casos como este é preciso orar”, respondeu.

Jesus fala outra vez da sua morte e ressurreição

(Mt 17.22-23; Lc 9.43-45)

30Deixando aquela região, percorreram a Galileia, onde Jesus procurava evitar toda e qualquer atividade pública, 31para poder dedicar mais tempo a ensinar os discípulos. E dizia-lhes: “O Filho do Homem vai ser entregue nas mãos dos homens, hão de matá-lo mas, três dias depois de ser morto, ressuscitará.” 32Eles, porém, não compreendiam e tinham medo de lhe fazer perguntas.

Quem é o maior?

(Mt 18.1-5; Lc 9.46-48)

33Chegaram a Cafarnaum. Quando se encontravam instalados na casa onde iam ficar, perguntou-lhes: “Que vinham a discutir pelo caminho?” 34Mas tinham vergonha de responder, porque a discussão era sobre qual deles seria o mais importante. 35Então sentou-se e, chamando-os para junto de si disse: “Quem quiser ser o primeiro será o último e o servo de todos.”

36Tomando uma criancinha, colocou-a no meio deles, acolheu-a nos braços e disse-lhes: 37“Quem receber uma criancinha como esta, em meu nome, é a mim que recebe. E quem me receber não é a mim que recebe, mas aquele que me enviou.”

Quem não é contra nós é por nós

(Mt 10.42; Lc 9.49-50)

38João, um dos seus discípulos, disse-lhe: “Mestre, vimos alguém que se servia do teu nome para expulsar demónios, mas dissemos-lhe que não o fizesse, por não pertencer ao nosso grupo.”

39“Não o proíbam! Porque ninguém que faça milagres em meu nome vai logo falar mal de mim. 40Quem não é contra nós está do nosso lado. 41Se alguém vos der nem que seja um copo de água, por serem de Cristo, é realmente como vos digo, não deixará de ter a sua recompensa.

Não levar os outros a pecar

(Mt 18.8-9; Lc 17.1-2)

42Quem fizer tropeçar na fé um destes pequeninos que creem em mim, mais valia a esse homem amarrarem-lhe uma mó ao pescoço e ser atirado ao mar. 43-44Se a tua mão te fizer pecar, corta-a! Mais vale entrar na vida com uma só mão do que ir parar com ambas ao fogo do inferno, que nunca se apaga! 45-46Se o teu pé te fizer pecar, corta-o! Mais vale entrar na vida coxo do que ser lançado com ambos os pés no inferno. 47E se o teu olho te fizer pecar, arranca-o! Melhor é entrar no reino de Deus só com um olho do que ser lançado com ambos no inferno, 48onde os bichos nunca morrem e o fogo nunca se apaga.9.48 Is 66.24. 49Porque todos serão como que temperados pelo fogo.

50O sal é bom para temperar, mas se perder o sabor como pode tornar-se de novo salgado? Vocês devem ter as qualidades do sal e viver em paz uns com os outros.”

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 9:1-50

1Cashnapishmi nirca:

—Caipi cajcunamanta maijancunaca, Taita Dios Pai tucuita rurai tucushcahuan mandaj shamungacama manaraj huañungacunachu. Paicunami quiquin ñahuihuan ricungacuna, chaica chashnatajmi— nircapishmi.

2Chaimanta sujta punlla qʼuipami Jesusca, Pedrota, Jacobota, Juantapish paicunallata chʼicanchishpa, shuj jatun urcuman pushashpa rirca. Chaipica, paicunapaj ñaupajpimi shujtajyarishpa ricurirca. 3Pai churashcacunapish, rasu shina yurajlla lamyacujmi tucurca. Chashnataj yurajllataca, cai pachapi pi tajshajpish, manataj yurajyachi tucunchu. 4Chaita ricucujpica, ñapish Eliaspish, Moisespish Jesus-huan parlanacucuj ricurircallami. 5Chaimantami Pedroca, Jesustaca:

—¡Yachachij, allitaj caipi canchij! Cambaj shuj, Moisespaj shuj, Eliaspaj shuj, quimsa chugllacunata rurashunllamari— nircami.

6Caishujcunandijllataj manchaihuan huañucushcamanta, imata rimacushcatapish mana yuyashpami, Pedroca chashna nirca. 7Chaimantaca, shuj pʼuyu shamushpami llandurca. Chai pʼuyumantaca: «Caica, Ñuca cʼuyashca Churimi, Paillata uyaichij» nishpa rimashcami uyarirca. 8Chaita paicuna ricucujllapitaj, ñapish caishujcunaca mana ricurircachu. Jesusllatami, Pailla chaipi cajta ricurcacuna.

9Jesús chai urcumanta ña uriyamucushpaca, paicuna ricushcataca, huañushcacunapaj chaupimanta Runa Aichayuj causaringacama, amaraj piman huillachunmi mandarca. 10Chashna mandashcataca, paicunapurallami yacharcacuna. Shina cashpapish, «Huañushcacunapaj chaupimanta causaringacama» nishcatami, paicunapuralla parlanacurcacuna. 11Paicunami Jesustaca:

—¿Ima nishpataj Mandashcata yachachijcunaca, ‘Eliasrajmi puntaca shamuna can’ nincuna?— nishpami tapurcacuna.

12Jesusca, cashna nishpami cutichirca:

—Eliastajmari puntaca shamunga. Paimi, tucui imatapish allichinga. ¿Manachu Quillcashcapica, ‘Runa Aichayujca achca llaquita apangami, mana ricunachingacunachu’ nishca tiyacun? 13Chashnatajmari, Eliasca, ñamari shamurca. Paitaca, Dios Quillcachishcapi nishca shinallatajmi, tucui paicuna munashcata rurarcacuna— nircami.

Supai japishca huambratami Jesús alliyachishca

(Mat 17:14-23; Luc 9:37-45)

14Jesusca, caishuj yachacujcuna shuyacushcaman chayamushpaca, paicunapaj muyundijpi, achca gentecunatapish, mandashcacunata yachachijcuna paicunahuan rimanacucujtapishmi ricurca. 15Pai ricurijpica, gentecunaca mancharishpami, tucuicuna Paipajman callpashpa, ‘¿Allillachu cangui?’ nircacuna. 16Jesusca:

—¿Imatataj paicunahuanca rimanacucunguichij?— nishpami tapurca.

17Chai tucuicunapaj chaupimantami, ñapish shuj runaca, cashna nishpa cutichirca:

—Yachachij, ñuca churitamari upayachij supai japishca. Paitamari Quiquinpajman apamurcani. 18Chai espirituca, maipipish japishcahuan, ñapish manchanayajta chaspinllamari. Shimiman puscuta shitashpa, quirucunapish canirishpa singurinllamari. Chashna jatunta llaquichijpimari, huambraca tucui chaquirishpa catimun. Ñamari Quiquinpaj yachacujcunataca, supaita llujshichishpa cachachun ricuchircani. Paicunaca manamari imata rurai tucunchu— nircami.

19Shina nijpi Jesusca:

—¡Ai, mana crij runacuna! ¿Maicamataj cancunahuan puricuchunlla ninguichij? ¿Maicamataj chashnalla catishpa, Ñucata llaquichinguichij? Chai huambrata caiman pushamuichij— nishpami rimarca.

20Jesuspajman chai huambrata cʼuchuyachijpi Paita ricujpimi, chai espirituca huambrata chaspishpa pambaman shitarca. Shimimanpish puscuta shitachishpami singuchirca.

21—¿Cashna tucushcaca ñachu unai?— nishpa, huambrapaj yayata Jesús tapujpica, cashnami nirca:

—Huahuamantapachami cashna tucun. 22Achca cutinmi huañuchisha nishpa ninapi, yacupi shitanlla. Cunan quiquin imallatapish rurai tucushpaca, ñucanchijta llaquishpa alliyachipaiari— nircami.

23Shina nijpimi Jesusca:

—¿Maitataj, rurai tucushpaca ninguiari? Pipish crijpajca, tucui imapish rurarinallamari— nircami.

24Chashna nincami, huambrapaj yayaca:

—Ari crinimari, ashtahuan alli crina yuyaita cuhuai— nishpa caparirca.

25Gentecuna yallitaj jundarimujta ricushpami, Jesusca chai mapa espiritutaca:

—Ñucami mandani: Upayachij, mana uyajta ruraj espíritu, paimanta llujshi, pajta cutin paipi yaicunguiman— nircami.

26Chaimantami espirituca caparichishpa, mana jahuallata chaspishpa pambapi shitashpa llujshirca. Huambraca huañushca shina saquirijpimi, achcacuna: «Huañunmari» nircacuna.

27Ashtahuanpish Jesús maquimanta japishpa jatarichijpica, huambraca shayarircallami. 28Jesús huasiman yaicujpimi, yachacujcunaca paillata chʼican:

—¿Ima nishpataj ñucanchijca mana llujshichishpa cachai tucurcanchij?— nishpa tapurcacuna.

29Jesusca:

—Cashna supaica imahuan mana llujshinchu, ashtahuanpish ayunashpa Diosta mañajllapimi llujshin— nircami.

30Chaimanta llujshishpaca, Galileatami ricurcacuna. Jesusca, Pai chaita ricujtaca, ama pi yachashca canman yuyarcami. 31Paipaj yachacujcunaman:

«Runa Aichayuj Ñucataca runacunapaj maquipi japichijpi, huañuchingacunami. Huañuchijpipish, quimsa punllapica causarishallami» nishpa yachachicushcamantami, paicunallahuan casha nirca.

32Ashtahuanpish paicunaca imata nisha nishpa chashna nicushcataca, mana yuyaita japircacunachu, tapunatapish mancharcacunami.

Ima shina cashpa ashtahuan jatun canatami Jesús huillashca

(Mat 18:1-5; Luc 9:46-48)

33Capernaumman chayamushpa, ña huasipi cashpami Jesusca:

—¿Imatataj ñanpica, cancunapuralla rimanacumunguichij?— nishpa tapurca.

34Ñanpica paicunapuralla, ‘¿Maijanshi jatun canchij?’ ninacushcamantami, upalla saquirircacuna. 35Chaimantami Jesusca tiyarishpa, chunga ishqui yachacujcunata cayashpaca:

—Maijanpish puntapi casha nishpaca, tucuicunapaj qʼuipalla tucuchun, tucuicunata servijpish cachun— nircami.

36Chaimantaca, shuj huahuata japishpami, paicunapaj chaupipi churarca. Chai huahuata marcashpami, cashna nirca:

37—Maijanpish Ñuca shutipi cai huahua shinata chasquijca, Ñucatami chasquin. Ñucata chasquijca, mana Ñucallatachu chasquin, Ñucata Cachajtapishmari chasquin— nircami.

Pipish ñucanchijpurallataj cashpallami ñucanchijtaca mana pʼiñanga

(Mat 10:42; Luc 9:49-50)

38Chashna nijpi Juanca:

—Yachachij, shuj runatami Cambaj shutipi supaicunata llujshichicujta ricurcanchij. Paica, manamari ñucanchijpura carcachu. Chaimantami paitaca jarcarcanchij— nishpami huillarca.

39Ashtahuanpish Jesusca, cashnami nirca:

—Ama jarcaichijchu. Pipish Ñuca shutipi ima milagrota rurashca jahuaca, mana Ñucataca mana alli nishpa rimangachu. 40Ñucanchijpurallataj cashpallami, ñucanchijtaca mana pʼiñanga. 41Cancuna Cristopaj cashcamanta, pipish Ñuca shutipi pilchi yacullatapish cancunaman cujca, chasquina cashcataca japingatajmi, chaica chashnatajmi.

Juchapi urmachijpajca jatun llaquimi shamunga

(Mat 18:6-9; Luc 17:1-2)

42Ashtahuanpish Ñucata crij cai uchillacunata urmachijtaca, pi cajpipish cutana jatun rumita cungapi huatashpa, mama cuchapi shitanami alli canman. 43Cambaj maqui ima shinapish urmachisha nijpica, pʼitishpa shitai. Ishqui maquindij cashpa, ucu pacha manataj huañuj ninaman rinapaj randica, shuj maquiyujllapish huiñai causaiman yaicunamari alli. 44Ucu pachapica, chaipi tiyaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 45Shinallataj cambaj chaqui canta ima shinapish urmachisha nijpica, pʼitishpa shitai. Ishqui chaquindij cashpa, ucu pacha manataj huañuj ninapi shitashca canapaj randica, shuj chaquiyujllapish huiñaita causanaman yaicunamari alli. 46Ucu pachapica, paicunapaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 47Shinallataj cambaj ñahui canta ima shinapish urmachisha nijpica, surcuilla. Ishqui ñahuindij cashpa, ucu pachapi shitashca canapaj randica, shuj ñahuiyujllapish Dios mandacunman yaicunamari alli. 48Ucu pachapica, paicunapaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 49Ninami tucuicunata cachi shina jañujyachinga. 50Cachitajmari alli. Shina cashpapish cachi jamllayajpica, ¿imahuantaj cutin cachiman tigrachinguichigari? Cancunallataj cachiyuj shina caichij, caishuj chaishujhuan sumajta cushilla causaichij— nircami.