Marcos 11 – OL & MTDS

O Livro

Marcos 11:1-33

Jesus entra em Jerusalém

(Mt 21.1-9; Lc 19.28-38; Jo 12.12-15)

1Quando se aproximavam de Jerusalém, de Betfagé e Betânia, perto do monte das Oliveiras, enviou dois dos discípulos à frente. 2“Vão àquela aldeia além e logo à entrada encontrarão uma cria de jumento amarrada, que ninguém montou ainda. Soltem-na e tragam-na. 3Se alguém vos perguntar: ‘Porque estão a fazer isso?’, respondam, ‘O Senhor precisa dela e em breve a devolverá.’ ”

4Os dois homens foram e encontraram a cria de jumento na rua, amarrada do lado de fora de uma casa. E soltaram-no. 5Algumas pessoas que ali se encontravam perguntaram: “Porque estão a soltar o jumentinho?” 6Responderam conforme Jesus lhes tinha dito e os homens consentiram.

7E levaram o jumentinho a Jesus. Puseram os mantos sobre o lombo do animal e ele montou-o. 8Muita gente estendeu os seus mantos pelo caminho, enquanto outros cortaram ramos dos campos. 9As pessoas iam tanto à frente como atrás, exclamando:

“Hossana!

Bendito aquele que vem em nome do Senhor!11.9 Sl 118.25-26.

10Bendito seja o reino que vem estabelecer, o reino do nosso pai David!

Hossana nas alturas!”

11Entrou em Jerusalém e dirigiu-se para o templo. Reparou atentamente em tudo à sua volta e foi embora, pois a hora já ia adiantada, retirando-se para Betânia com os doze discípulos.

A figueira mirra

(Mt 21.18-22)

12No outro dia de manhã, ao saírem de Betânia, Jesus sentiu fome. 13Vendo ao longe uma figueira coberta de folhas, foi ver se achava algum fruto nela. E aproximando-se, nada achou nela, senão folhas. Aliás, não era a estação de dar figos. 14Então disse àquela árvore: “Nunca mais ninguém coma fruto de ti, para sempre!” Palavras que os discípulos ouviram.

Jesus no templo

(Mt 21.12-16; Lc 19.45-47; Jo 2.13-16)

15Voltou a Jerusalém e, ao entrar no templo, começou a expulsar os negociantes e compradores que ali havia; derrubou as mesas dos cambistas e as bancas dos vendedores de pombos; 16e não deixou entrar mais mercadorias. 17E explicava-lhes: “As Escrituras afirmam: ‘O meu templo será chamado casa de oração para todas as nações’,11.17 Is 56.7. mas vocês transformaram-no num covil de ladrões!”11.17 Jr 7.11.

18Quando os principais sacerdotes e especialistas na Lei souberam o que tinha feito, começaram a estudar a melhor maneira de acabarem com ele. Todavia, tinham medo dele, e que houvesse algum tumulto, porque o ensino de Jesus entusiasmava o povo. 19Naquela tarde, Jesus e os discípulos deixaram a cidade.

Tenham fé em Deus!

(Mt 21.20-22; 6.14)

20Na manhã seguinte, indo a passar pela figueira que tinha amaldiçoado, os discípulos repararam que estava seca desde a raiz! 21Pedro, lembrando-se do que Jesus dissera àquela árvore na véspera, exclamou: “Olha, Mestre, a figueira que amaldiçoaste secou!”

22Respondeu-lhes Jesus: “Tenham fé em Deus! 23É realmente como vos digo: quem disser a este monte: ‘Levanta-te e atira-te ao mar!’, não duvidar no seu coração e crer que acontece conforme as suas palavras, assim sucederá. 24Por isso, podem pedir seja o que for em oração que, se crerem que já o receberam, assim acontecerá. 25Mas, quando estiverem a orar, perdoem primeiro a toda e qualquer pessoa, para que o vosso Pai que está no céu também vos perdoe as vossas transgressões. 26Mas, se não perdoarem, o vosso Pai que está nos céus não vos perdoará.”

A autoridade de Jesus questionada

(Mt 21.23-27; Lc 20.1-8)

27Entretanto, chegaram de novo a Jerusalém. Enquanto passava no recinto do templo, os principais sacerdotes, os especialistas na Lei e os outros anciãos foram ter com ele e perguntaram-lhe: 28“Com que autoridade fazes essas coisas? Quem te deu autoridade para fazer isso?”

29Jesus retorquiu-lhes: “Di-lo-ei, se me responderem a uma pergunta: 30O batismo de João é de inspiração celeste ou humana?”

31Eles puseram-se a falar entre si: “Se dissermos que é de inspiração celeste, ele perguntará: ‘Então porque não acreditaram nele?’ 32Mas se dissermos que é de inspiração humana, temos receio da multidão, pois todos têm João na conta de um profeta.” 33Por fim, responderam: “Não sabemos!”

E Jesus respondeu: “Então também não respondo à vossa pergunta!”

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 11:1-33

Jesusca jatun Mandaj shinatajmi Jerusalenman yaicushca

(Mat 21:1-11; Luc 19:28-40; Juan 12:12-19)

1Ñami Jerusalén cʼuchullapi caj Betfagé, shuti, Betania shuti llajtacunaman chayarcacuna. Chaica, Olivos urcu chʼimbapurapimi. Chaipi cashpami Jesusca, Paipaj ishqui yachacujcunata cacharca. 2Paicunataca cashnami nirca: «Cancunapaj chʼimbanijpi caj, chai ashalla huasicuna tiyanman richij. Chaiman chayashpaca, pi manaraj tiyarishca burritotami huatashca shayacujta japinguichij. Chaitaca cacharishpa pushamuichijlla. 3Cacharicujpi pipish: “¿Imapajtaj chashna ruracunguichij?” nijpica: ‘Apunchij Jesusmi pushaj cacharca, ñallami saquij cachapanga’ ninguichij» nircami.

4Chashna nishpa cachajpica, quingu ñan uri, canlla pungupi malta cʼari burro huatashca shayacujta japishpami cacharicurcacuna. 5Chashna ruracujpimi, chaipi cajcunamanta shujca: «¿Imapajtaj burritotaca cacharicunguichij?» nishpa tapurca. 6Jesús nishca shinallataj huillajpica, apachun saquircallami. 7Burrota Jesuspajman apamushpaca, churanacunata burropaj jahuapi churajpimi, Jesusca tiyarirca. 8Shinallataj achcacunami, paicunapaj churanacunata ñanpi mantarcacuna. Shujtajcunaca, yura maquicunata pʼitishpami, tucui ñanta churarcacuna. 9Chaimantaca ñaupacujcunapish, caticujcunapish cashnami caparircacuna:

—¡Taita Diosca, alli nishca cachun!

¡Mandaj Dios cachajpi Shamucujta alli nishunchij!

10¡Ñucanchij yaya David mandanapi Tiyarigrijmari shamucun!

¡Paica, alli nishca cachun!

¡Jahua pacha Diosca, alli nishca cachun!— nircacunami.

11Jesusca Jerusalenman chayashpaca, Diospaj huasiman yaicushpami, tucuita ricurca. Chai qʼuipaca, ña tutayacujpimi chunga ishquita pushashpa Betaniaman rirca.

Higo yuratami Jesusca ama ashtahuan pʼucuchun nishca

(Mat 21:18-19)

12Cayandij punllaca Betaniamanta ricushpami, Jesusca yaricachirca. 13Carumanta shuj pʼangasapa higo yurata ricushpami, ‘Shuj granollapish tiyanpishchari’ nishpa ricunaman rirca. Chaiman cʼuchuyashpaca, manaraj higo tiyana punllacuna cashcamantami pʼangacunalla junda cashcata ricurca. 14Chaimantami Jesusca, higo yurataca:

—¡Cunanmantapacha pipish amataj canmantaca micuchun!— nirca. Chashna nijtaca, Paipaj yachacujcunapish uyarcacunami.

15Jerusalenman ña shayashpaca, Diospaj huasimanmi Jesusca yaicurca. Chai ucumantaca cʼatujcunatapish, randijcunatapishmi llujshichi callarirca. Shinallataj cullquita cambiajcunapaj meźacunatapish, palomacunata cʼatujcuna tiyarinatapishmi singuchishpa shitarca. 16Diospaj huasi ucuta imata apashca, caiman chaiman pasachunpish pita mana saquircachu. 17Chai qʼuipami, cashna nishpa yachachirca: «¿Manachu Dios Quillcachishcapica: “Ñuca huasica, tucui llajtacuna Ñucata mañana huasimi canga” nicujta ricunguichij? Ashtahuanpish cancunaca “shuhuacunapaj jutcutamari” rurashcanguichij» nircami.

18Chashna nijtaca Mandashcata yachachijcunapish, pushaj curacunapish uyarcacunami. Chaimantami, ima shina huañuchinata mashcarcacuna. Tucuicunallataj Pai yachachishcata ‘Allimi’ nishpa mancharinacucujpimi, mana imata rurai tucurcacuna.

19Tutayamujpica, Jesusca chai pueblomanta llujshishpa rircallami.

Jesús rimashca higo yuraca chaquirishcami

(Mat 21:20-22)

20Cayandij tutamantaca, higo yura cʼuchuta pasacushpami, sapimantataj chaquirishcata ricurcacuna. 21Chaita ricushpa yuyarishpami, Pedroca:

—¡Yachachij, riquiari Quiquin ama pʼucuchun nishca higo yuraca chaquirishcamari!— nircami.

22Jesusca, cashnami nirca:

—Taita Diosta crichij. 23Chashnataj tucunata shunguhuantaj crishpa, maijanpish cai urcuta: “Caimanta anchushpa, cuchapi siririgri” nijpica, pai nishca shinataj tucungallami. Imapish pai nishca shinami ruraringa. Chaica chashnatajmi. 24Chaimanta cancuna imata mañashpaca, japinatataj crishpa mañaichijlla, mañashca shina chasquinguichijtajmi. 25Cancuna mañangapajca, pihuan pʼiñanacushca cashpaca, chaitaraj allichinguichij. Cancunapura allichijpimi, jahua pachapi tiyacuj Yayapish cancuna mana alli rurashcataca pʼichanga. 26Cancuna mana perdonajpica, jahua pachapi caj cancunapaj Yayapish, cancunapaj juchacunataca mana perdonangachu— nircami.

‘¿Pitaj Cantaca chashna rurachun cacharca?’ nishcacunami

(Mat 21:23-27; Luc 20:1-8)

27Jerusalenman cutin tigrashpa Diospaj huasipi puricujpica, pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish, cunaj yuyajcunapishmi Jesuspajman shamurcacuna.

28Paicunami:

—¿Pitaj caicunataca rurachicun? ¿Pitaj Cantaca cashna rurachun cacharca?— nishpa tapurcacuna.

29Jesusca cashnami cutichirca:

—Ñucapish cancunata shuj shimillata tapusha. Chaita cutichijpica, Ñucapish pi mandajpi caita ruracushcataca huillashallami. 30¿Bautiźaj Juan bautiźachunca, jahua pacha Dioschu, runacunachu cachashca canga?— nircami.

31Chashna tapujpimi, paicunapura cashna parlanacurcacuna: «“Juantaca, jahua pacha Diosmi cacharca” nijpica: “Shinashpaca, ¿ima nishpataj Juan huillashcata mana crircanguichij?” ningami. 32“Runacunallami Juantaca cacharca” nijpipish, ¿gentecunaca imatashi ninga? Tucuicunamari Juantaca, Dios ima nishcata huillaj cashcata crincuna» ninacurcami.

33Chashna yuyarinacushpami, Jesusmanca:

—Mana yachanchijchu— nircacuna.

Chaimantami Jesuspish:

—Shinashpaca, Ñucapish pi mandajpi caicunata ruracushcataca mana huillashachu— nircami.