João Batista prepara o caminho
(Mt 3.1-12; Mc 1.2-8; Jo 1.19-28)
1Era agora o décimo quinto ano do reinado do imperador romano Tibério César. Pôncio Pilatos era o governador da Judeia e Herodes governava a Galileia. Filipe, seu irmão, governava a Itureia e Traconites. Lisânias governava a Abilínia. 2Anás e Caifás eram os sumos sacerdotes judaicos. Nesse tempo veio uma mensagem de Deus a João, filho de Zacarias, enquanto vivia no deserto.
3João andou de terra em terra, em ambas as margens do Jordão, a pregar que as pessoas deviam batizar-se, como sinal de se terem arrependido dos seus pecados, a fim de serem perdoadas.
4João era, como tinha dito o profeta Isaías nas Escrituras:
“A voz gritando no deserto:
‘Façam um caminho para o Senhor.
Façam-lhe um caminho direito.
5Todos os vales se encherão,
e todos os montes e colinas serão abaixados;
as veredas tortuosas serão endireitadas,
e os caminhos duros tornar-se-ão suaves.
6E toda a raça humana verá a salvação de Deus.’ ”3.6 Is 40.3-5.
7Era assim que João pregava às multidões que vinham para batizar-se: “Raça de víboras! Quem vos avisou para fugir do julgamento de Deus que há de vir? 8Têm de provar que abandonaram o pecado, praticando obras que mostrem arrependimento. E não comecem a dizer que estão em segurança por descenderem de Abraão; isso não basta. Pois digo-vos que até destas pedras do deserto Deus pode fazer nascer filhos de Abraão! 9O machado do seu julgamento está suspenso sobre as vossas vidas, prestes a cortar as raízes e a derrubar-vos. Sim, toda a árvore que não dá bom fruto será abatida e lançada no fogo.”
10E a multidão perguntava: “Que devemos fazer?”
11“Se alguém tiver dois casacos dê um aos pobres. Quem tiver comida de sobra dê a quem tem fome.”
12E até os cobradores de impostos, conhecidos pela sua falta de escrúpulos, vinham para serem batizados e perguntavam: “O que devemos fazer?”
13“Sejam honestos, não cobrando mais impostos do que o que é exigido.”
14“E nós”, perguntavam uns soldados, “como faremos?” E João respondia: “Não devem tirar dinheiro com ameaças ou pela força, nem acusar ninguém que sabem estar inocente. Contentem-se com o vosso soldo!”
15Todos aguardavam o aparecimento do enviado de Deus e andavam impacientes por saber se João seria ou não o Cristo. 16A essa questão respondeu João: “Eu batizo apenas com água, mas em breve virá alguém muito maior do que eu e de quem não sou digno sequer de lhe descalçar as sandálias. Ele vos batizará com o Espírito Santo e com fogo. 17Na sua mão tem a pá e limpará a eira. Arrecadará o grão no celeiro; mas queimará a palha com fogo que jamais se apaga.” 18Ao anunciar estas boas novas ao povo, João fazia muitos avisos deste género.
19Contudo, depois de ter censurado publicamente Herodes, governador da Galileia, por se ter casado com Herodíade, mulher do seu próprio irmão, e por muitas outras coisas más que tinha feito, 20Herodes meteu João na cadeia, acrescentando mais este pecado a muitos outros.
O batismo e a genealogia de Jesus
(Mt 1.1-17; 3.13-17; Mc 1.9-11; Jo 1.32-34)
21Um dia, o próprio Jesus juntou-se ao povo que ia ser batizado por João. E depois do seu batismo, estando a orar, os céus abriram-se. 22O Espírito Santo desceu sobre ele na forma de uma pomba e uma voz do céu disse: “Tu és o meu Filho amado, em ti tenho grande prazer.”
23Jesus tinha cerca de trinta anos quando começou a sua atividade pública.
Era conhecido como filho de José. E os pais deste, em linha direta, sucessivamente de filho para pai foram: Elí, 24Matate, Levi, Melqui, Janai, José, 25Matatias, Amós, Naum, Esli, Nagai, 26Maate, Matatias, Semei, Joseque, Jodá, 27Joanã, Resa, Zorobabel, Sealtiel, Neri, 28Melqui, Adi, Cosão, Elmadã, Er, 29Josué, Eliezer, Jorim, Matate, Levi, 30Simeão, Judá, José, Jonã, Eliaquim, 31Meleá, Mená, Matatá, Natã, David.
32E os pais de David foram sucessivamente: Jessé, Obede, Boaz, Salmom, Nassom, 33Aminadabe, Admin, Arni, Hezrom, Perez, Judá.
34Os pais de Judá foram: Jacob, Isaque, Abraão. Os pais de Abraão foram: Tera, Naor, 35Serugue, Reu, Pelegue, Eber, Sala, 36Cainã, Arfaxade, Sem, Noé. E os pais de Noé foram: Lameque, 37Matusalém, Enoque, Jarede, Mahalel, Quenã, 38Enos, Sete e Adão. E Adão veio de Deus.
Lucrarea lui Ioan Botezătorul
(Mt. 3:1-12; Mc. 1:2-8; In. 1:19-28)
1În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar,1 Tiberius Claudius Nero (Tiberius Claudius Caesar Augustus), care a domnit între anii 14–37 d.Cr. Calculat după sistem roman, anul a cincisprezecelea ar corespunde intervalului de timp din august 28 d.Cr. până în august 29 d.Cr. (Augustus, predecesorul lui Tiberius, a murit în data de 19 august, anul 14 d.Cr.). pe când Ponțiu Pilat era guvernator1 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr‑o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane [peste tot în carte]. al Iudeei, Irod era tetrarh1 Irod Antipa (care a domnit între anii 4 î.Cr.–39 d.Cr.), unul dintre fiii lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.). Tetrarhul domnea peste a patra parte a unei regiuni, fiind inferior unui rege și stăpânind doar cu aprobarea romanilor. al Galileei, Filip, fratele acestuia, era tetrarh1 Irod Filip (care a domnit între anii 4 î.Cr.–34 d.Cr.), fiul lui Irod cel Mare și fratele lui Irod Antipa. al ținutului Itureei și Trahonitiei, iar Lisanias1 Singurele surse extrabiblice cu privire la Lisanias sunt câteva inscripții. era tetrarh al Abilenei, 2în timpul marilor preoți Ana2 Mare preot între anii 6–15 d.Cr., când a fost destituit de către romani. Probabil unii iudei nu au acceptat această destituire, considerând că marele preot era numit pe viață (vezi Num. 25:13). Sau, este posibil ca persoana care a fost mare preot să‑și fi păstrat, din respect, titlul. O altă opinie este aceea că Ana a continuat să dețină puterea din spatele scenei, chiar dacă nu mai era mare preot. și Caiafa2 Caiafa, ginerele lui Ana, a fost mare preot între anii 18–36 d.Cr., Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. 3Ioan s‑a dus în întreaga vecinătate a Iordanului, proclamând botezul pocăinței spre iertarea păcatelor, 4așa cum este scris în cartea cuvintelor profetului Isaia:
„Un glas al celui ce strigă în pustie:
«Pregătiți calea Domnului,
neteziți‑I cărările!
5Orice vale va fi umplută5 Același verb este folosit și în contextul umplerii cu Duhul Sfânt. Văile și dealurile sunt personificate. Văile vor fi umplute (împlinite), iar dealurile vor fi smerite și aplecate.
și orice munte și deal va fi smerit;
căile strâmbe vor fi îndreptate,
iar locurile denivelate vor fi netezite.
6Și orice om va vedea mântuirea lui Dumnezeu!»“4-6 Vezi Is. 40:3-5.
7Atunci Ioan a spus mulțimilor care veneau să fie botezate de el:
– Pui de vipere, cine v‑a avertizat să fugiți de mânia care vine?! 8Faceți deci roade vrednice de pocăință! Și să nu începeți să spuneți în voi înșivă: „Îl avem ca tată pe Avraam!“, căci vă spun că Dumnezeu poate să‑i ridice copii lui Avraam chiar din pietrele acestea! 9Securea este pusă deja la rădăcina pomilor! Prin urmare, orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.
10Mulțimile îl întrebau, zicând:
– Dar atunci ce să facem?
11El, răspunzând, le zicea:
– Cel ce are două cămăși11 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă. să le împartă cu cel ce n‑are niciuna, iar cel ce are mâncare să facă la fel!
12Au venit și niște vameși12 Localnici angajați de romani pentru a colecta taxele. Deoarece lucrau pentru romani și pentru că adesea pretindeau o taxă mai mare decât cea reală, vameșii erau urâți de oameni și considerați trădători. Ei erau paria societății, neavând dreptul să fie judecători, martori într‑un proces sau membri într‑o sinagogă [peste tot în carte]. să fie botezați și l‑au întrebat:
– Învățătorule, noi ce să facem?
13El le‑a răspuns:
– Să nu colectați mai mult decât vi s‑au dat îndrumări!
14Niște soldați l‑au întrebat și ei:
– Dar noi ce să facem?
El le‑a răspuns:
– Să nu stoarceți nimic de la nimeni cu forța, nici să nu aduceți acuzații false împotriva nimănui;14 Soldații puteau aduce acuzații false și să beneficieze de o parte din amenda impusă celor acuzați. fiți mulțumiți cu salariile voastre!
15Pentru că poporul era în așteptare și toți se întrebau în inimile lor, cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Cristosul, 16Ioan le‑a răspuns tuturor, zicând:
– Eu, într-adevăr, vă botez cu16 Sau: în. apă16 Câteva mss adaugă: spre pocăință., dar vine Cel Care este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să‑I dezleg cureaua sandalelor! El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc. 17El Își are în mână furca de treierat ca să‑Și curețe aria și să‑Și adune grâul în hambar. Pleava însă o va arde într‑un foc care nu se stinge.
18Și, prin multe alte îndemnuri, el vestea poporului Evanghelia18 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte].. 19Însă tetrarhul Irod, care era mustrat19 Verbul grecesc poate fi tradus și cu a dovedi vinovat. de Ioan din cauza Irodiadei19 Nepoată a lui Irod cel Mare, căsătorită mai întâi cu Filip, fratele vitreg al lui Irod Antipa (a nu se confunda cu tetrarhul Filip; vezi 3:1). Cf. Lev. 18:16; 20:21, cei doi nu aveau dreptul să se căsătorească., soția fratelui său, și din cauza tuturor lucrurilor rele pe care le săvârșise, 20a mai adăugat la ele și pe acela că l‑a închis pe Ioan în închisoare.
Botezul și genealogia lui Isus
(Mt. 1:1-17; 3:13-17; Mc. 1:9-11; In. 1:32-34)
21După ce a fost botezat întregul popor, a fost botezat și Isus. Și, pe când Se ruga, cerul a fost deschis 22și Duhul Sfânt S‑a coborât peste El22 Vezi Is. 42:1. în formă trupească, asemenea unui porumbel. Și din cer s‑a auzit un glas: „Tu ești Fiul Meu preaiubit;22 Sau: Tu ești Fiul Meu, Cel Preaiubit. în Tine Îmi găsesc plăcerea!22 O aluzie la Ps. 2:7 și la Is. 42:1.“
23Isus avea în jur de treizeci de ani23 Era vârsta la care un levit își începea lucrarea (Num. 4:47) și la care un bărbat era considerat matur. când Și‑a început lucrarea și era, după cum se credea, fiul lui Iosif,
fiul lui Eli,
24fiul lui Mattat,
fiul lui Levi,
fiul lui Melchi,
fiul lui Ianai,
fiul lui Iosif,
25fiul lui Matatia,
fiul lui Amos,
fiul lui Naum,
fiul lui Esli,
fiul lui Nagai,
26fiul lui Maat,
fiul lui Matatia,
fiul lui Semein,
fiul lui Ioseh,
fiul lui Ioda,
27fiul lui Iohanan,
fiul lui Resa,
fiul lui Zerub-Babel,
fiul lui Șealtiel,
fiul lui Neri,
28fiul lui Melchi,
fiul lui Addi,
fiul lui Cosam,
fiul lui Elmadam,
fiul lui Er,
29fiul lui Iosua,
fiul lui Eliezer,
fiul lui Iorim,
fiul lui Mattat,
fiul lui Levi,
30fiul lui Simeon,
fiul lui Iuda,
fiul lui Iosif,
fiul lui Ionam,
fiul lui Eliachim,
31fiul lui Melea,
fiul lui Menna,
fiul lui Mattata,
fiul lui Natan,
fiul lui David,
32fiul lui Ișai,
fiul lui Obed,
fiul lui Boaz,
fiul lui Salmon32 Unele mss redau: Sala.,
fiul lui Nahșon,
33fiul lui Aminadab,
fiul lui Ram,33 Unele mss conțin: Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni.
fiul lui Hețron,
fiul lui Pereț,
fiul lui Iuda,
34fiul lui Iacov,
fiul lui Isaac,
fiul lui Avraam,
fiul lui Terah,
fiul lui Nahor,
35fiul lui Serug,
fiul lui Reu,
fiul lui Peleg,
fiul lui Eber,
fiul lui Șelah,
36fiul lui Cainan,
fiul lui Arpahșad,35-36 Vezi notele de la Gen. 10:24; 11:12-13.
fiul lui Sem,
fiul lui Noe,
fiul lui Lameh,
37fiul lui Metușelah,
fiul lui Enoh,
fiul lui Iared,
fiul lui Mahalalel,
fiul lui Chenan,
38fiul lui Enoș,
fiul lui Set,
fiul lui Adam,
fiul lui Dumnezeu.
