A bênção pela obediência
(Dt 7.12-16; 28.1-14)
1Não fabriquem ídolos; não deverão prestar culto a imagens esculpidas ou a estátuas. Porque eu sou o Senhor, o vosso Deus. 2Devem guardar as minhas leis respeitantes ao repouso do sábado e reverenciar o meu tabernáculo. Eu sou o Senhor.
3Se andarem conforme as minhas leis e guardarem os meus mandamentos, pondo-os em prática, 4então vos darei as chuvas a seu tempo, e a terra produzirá abundantes colheitas, as árvores carregar-se-ão de frutos. 5A ceifa durará até ao tempo da vindima e a vindima até ao tempo das novas sementeiras. Comerão até se fartarem e viverão seguros da terra, 6porque vos darei paz; poderão dormir sem temores. Afastarei os animais perigosos e as guerras. 7Perseguirão inimigos, os quais morrerão sob as vossas armas. 8Cinco porão em fuga uma centena e cem liquidarão dez mil! Derrotarão todos os adversários.
9Cuidarei de vocês e vos multiplicarei; cumprirei a minha aliança convosco. 10Hão de ter uma tal abundância de fruto da terra que nem saberão o que fazer com ele quando chegar nova ceifa! 11Estabelecerei a minha morada no vosso meio; não vos repudiarei. 12Andarei no vosso meio, serei o vosso Deus e vocês serão o meu povo. 13Eu sou o Senhor, vosso Deus, que vos tirou da terra do Egito para nunca mais serem escravos. Quebrei as vossas cadeias e farei que vivam com dignidade.
O castigo por desobediência
(Dt 28.15-68)
14Contudo, se não me ouvirem e não me obedecerem, 15antes desprezarem e rejeitarem as minhas leis, anulando assim a minha aliança, não obedecendo às minhas leis, eis o que vos farei: 16castigar-vos-ei com terrores repentinos e com pânico, e ainda com a tuberculose e com febres ardentes que consomem os olhos e vão destruindo a vida. Hão de semear em vão, porque serão os vossos inimigos que colherão os frutos. 17Serei contra vocês e hão de fugir na frente dos que vos atacam; serão governados por quem vos odeia. Até fugirão sem haver ninguém que vos esteja a perseguir.
18Se continuarem a desobedecer-me, castigar-vos-ei sete vezes mais severamente ainda, por causa dos vossos pecados. 19Quebrarei a vossa força orgulhosa. Os céus ser-vos-ão como ferro e a terra como bronze. 20A vossa força se consumirá em vão; porque a vossa terra não vos dará searas, nem as árvores frutos.
21E se mesmo assim não me obedecerem e não quiserem ouvir-me, mandar-vos-ei sete vezes mais pragas por causa dos vossos pecados. 22Enviarei animais ferozes que matarão os vossos filhos, destruirão o vosso gado e vos diminuirão de tal forma que os caminhos ficarão desertos.
23E se ainda mesmo assim isto não vos fizer mudar, antes continuarem a andar segundo os vossos desejos, contrários aos meus, 24então também eu me oporei ao vosso querer; eu próprio vos ferirei sete vezes mais por causa do vosso pecado. 25Castigar-vos-ei por terem quebrado a minha aliança, trazendo a guerra contra vocês. Hão de fugir para a cidade, mas mandarei pragas que vos apanharão e acabarão por ser conquistados pelos inimigos. 26Destruirei os vossos fornecimentos de comida de tal forma que um só forno será largamente suficiente para cozer pão para dez famílias; e continuarão com fome ainda depois de terem recebido o vosso pequeno quinhão.
27E se continuarem sem me obedecer, então darei largas ao meu furor; 28mandar-vos-ei um castigo pelos vossos pecados que seja sete vezes mais intenso. 29Comerão os vossos próprios filhos e filhas; 30destruirei os santuários pagãos sobre as colinas em que adoraram ídolos; deitarei abaixo os altares de incenso; deixarei que se amontoem os vossos cadáveres por entre os ídolos destruídos; aborrecer-vos-ei. 31As cidades ficarão desoladas; destruirei os lugares de culto e não aceitarei as vossas ofertas de incenso. 32Sim, tornarei deserta a terra; os vossos inimigos viverão nela, eles próprios se espantarão com o que vos fiz. 33Espalhar-vos-ei entre as nações, fazendo desencadear guerras contra vocês por onde forem. A vossa terra ficará desolada e as cidades destruídas. 34Então por fim a terra descansará e se recomporá dos muitos anos em que não a deixaram repousar; pois manter-se-á desolada todos os anos em que estiverem cativos nas terras dos inimigos. 35Sim, então a terra descansará e desfrutará dos seus sábados. Poderá recompor-se do repouso que não lhe deram todos os sete anos, quando lá viviam.
36Os que ficarem vivos serão levados para terras distantes como prisioneiros de guerra e como escravos, e lá viverão em constantes terrores. O som de uma folha levada pelo vento os fará fugir como se estivessem a ser ameaçados por um homem armado. Cairão sem que alguém os persiga. 37Sim, mesmo sem ninguém a persegui-los, cairão uns sobre os outros na precipitação, como se fugissem de uma batalha em que não conseguissem suster a força do inimigo. 38Hão de perecer entre as nações e ser destruídos pelos vossos adversários. 39E os que ainda ficarem desfalecerão nas terras dos inimigos por causa dos seus pecados, os mesmos dos seus pais.
40Mas por fim, se confessarem o seu pecado e as iniquidades que os pais praticaram contra mim, que fizeram que se voltassem contra mim, 41e eu contra eles, e os levasse para as terras dos seus inimigos; se por fim os seus maus corações se humilharem e aceitarem o castigo que lhes enviei por causa dos seus pecados, 42então me lembrarei da minha aliança feita a Abraão, a Isaque e a Jacob, e da terra que ficou desolada. 43A terra desfrutará dos sábados, enquanto está desolada, e por fim aceitarão o castigo por terem rejeitado as minhas leis e desprezado os meus regulamentos. 44Apesar de tudo o que fizeram, não os destruirei totalmente nem invalidarei a minha aliança com eles, porque sou o Senhor, o seu Deus. 45Pois trouxe os seus antepassados do Egito, perante a admiração das nações que observavam tudo isso. Eu sou o Senhor.”
46Estas foram as leis, mandamentos e instruções que o Senhor deu ao povo de Israel, por meio de Moisés, junto ao monte Sinai.
Binecuvântări în urma ascultării
(Deut. 7:12-16; 28:1-14)
1Să nu vă faceți idoli și să nu vă ridicați nici chip cioplit, nici stâlpi sacri1 Stâlpi de piatră, care de obicei îl reprezentau pe Baal, zeul canaanit al fertilității.; să nu așezați chipuri de piatră pe pământul țării voastre, ca să vă închinați înaintea lor, pentru că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
2Să țineți Sabatele Mele și să cinstiți Sfântul Meu Lăcaș. Eu sunt Domnul.
3Dacă veți urma hotărârile Mele, dacă veți păzi poruncile Mele și le veți împlini, 4atunci vă voi da ploi la vreme, pământul își va da rodul lui, și pomii câmpului își vor da roadele lor. 5Secerișul va ține până la culesul viei, și culesul viei va ține până la semănat. Veți mânca pâine din belșug și veți trăi în siguranță în țara voastră.
6Vă voi da pace în țară și astfel vă veți culca și nimeni nu vă va înspăimânta. Voi nimici fiarele sălbatice din țară, și sabia nu va trece prin țara voastră. 7Veți urmări pe dușmanii voștri, și ei vor cădea înaintea voastră loviți de sabie. 8Cinci dintre voi vor urmări o sută, și o sută vor urmări zece mii; dușmanii voștri vor cădea înaintea voastră loviți de sabie.
9Mă voi întoarce spre voi, vă voi face roditori, vă voi înmulți și Îmi voi ține legământul Meu cu voi. 10Veți mânca din recolta cea veche și va trebui să scoateți afară recolta cea veche pentru a‑i face loc celei noi. 11Îmi voi așeza Locuința în mijlocul vostru și sufletul Meu nu vă va detesta. 12Voi umbla printre voi și voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veți fi poporul Meu. 13Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v‑am scos din țara Egiptului ca să nu mai fiți robii lor. Eu am rupt legăturile jugului vostru și v‑am făcut să mergeți cu capul ridicat.
Blesteme în urma neascultării
(Deut. 28:15-68)
14Dar dacă nu Mă veți asculta și nu veți împlini toate aceste porunci, 15dacă veți respinge hotărârile Mele și veți detesta legile Mele până într-acolo, încât nu veți mai împlini toate poruncile Mele, ci veți rupe legământul Meu, 16iată ce vă voi face: voi aduce groaza peste voi. Tifosul și frigurile vor face să vi se stingă ochii și să piară viața din voi. Vă veți semăna degeaba sămânța, căci o vor mânca dușmanii voștri. 17Îmi voi întoarce fața împotriva voastră și veți fi învinși de dușmanii voștri. Cei ce vă urăsc vă vor stăpâni și veți fugi chiar și atunci când nu veți fi urmăriți.
18Dacă totuși, în pofida acestor lucruri, nu Mă veți asculta, atunci și Eu voi continua să vă pedepsesc de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 19Voi frânge mândria puterii voastre, vă voi face cerul ca fierul și pământul ca bronzul. 20Vi se va risipi puterea fără rost: pământul vostru nu‑și va mai da rodul, și pomii din țară nu‑și vor mai da roadele.
21Dacă și după aceasta veți continua să‑Mi fiți potrivnici și nu veți voi să Mă ascultați, atunci vă voi lovi de șapte ori mai mult potrivit cu păcatele voastre. 22Voi trimite fiarele câmpului împotriva voastră, care vă vor lăsa fără copii și vă vor nimici vitele. Ele vă vor împuțina și astfel drumurile voastre vor rămâne pustii.
23Dacă nici după aceste pedepse nu vă veți lăsa disciplinați de Mine, ci Îmi veți fi împotrivitori, 24atunci și Eu vă voi fi împotrivitor: vă voi lovi de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 25Voi aduce sabia împotriva voastră, care va răzbuna legământul încălcat. Dacă vă veți aduna în cetățile voastre voi trimite molima printre voi și veți fi dați în mâna dușmanului. 26Când voi aduce lipsă de pâine, zece femei vă vor coace pâine într‑un singur cuptor și vă vor da pâinea cu cântarul. Dar, cu toate că o veți mânca, tot nu vă veți sătura.
27Dacă nici după acestea nu Mă veți asculta, ci Îmi veți fi împotrivitori, 28atunci și Eu, în mânia Mea, vă voi fi împotrivitor. Eu Însumi vă voi pedepsi de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 29Vă veți hrăni cu carnea fiilor voștri și a fiicelor voastre. 30Vă voi nimici locurile înalte și vă voi dărâma altarele pentru tămâiere. Cadavrele voastre le voi arunca peste cadavrele idolilor voștri, și sufletul Meu vă va detesta. 31Vă voi lăsa cetățile pustii, vă voi pustii locurile sfinte și nu‑Mi voi mai găsi plăcere în mireasma jertfelor voastre. 32Vă voi devasta țara, astfel încât dușmanii voștri care vor locui în ea vor rămâne încremeniți. 33Vă voi împrăștia printre neamuri și voi scoate sabia împotriva voastră. Țara vă va fi pustiită, și cetățile vă vor rămâne pustii. 34Astfel țara se va bucura de Sabatele ei în toate zilele în care va rămâne pustie, însă voi veți fi în țara dușmanilor voștri. Țara se va odihni și se va bucura de Sabatele ei. 35În toate zilele cât va fi pustie, se va odihni cum nu s‑a putut odihni în timpul Sabatelor voastre, când locuiați în ea.
36Cât despre cei care vor fi lăsați, le voi trimite frica în inimi în țara dușmanilor lor. Chiar și foșnetul unei frunze luate de vânt îi va pune pe fugă. Vor fugi cum fuge cineva de sabie și vor cădea, deși nu va fi niciun urmăritor. 37Se vor împiedica unii de alții, ca în fața sabiei, deși nu va fi niciun urmăritor. Și nu veți avea nicio putere ca să vă împotriviți dușmanilor voștri. 38Veți pieri între neamuri, iar țara dușmanilor voștri vă va devora. 39Aceia dintre voi care vor fi lăsați vor putrezi în țările dușmanilor voștri din cauza nelegiuirilor lor și vor putrezi și din cauza nelegiuirilor părinților lor.
40Dar dacă ei își vor mărturisi nelegiuirile lor și nelegiuirile părinților lor, necredincioșia lor, prin care au fost necredincioși față de Mine, precum și modul în care au umblat în ostilitate față de Mine, 41– păcate din cauza cărora și Eu am umblat în ostilitate față de ei și i‑am dus în țara dușmanilor lor – dacă inima lor necircumcisă se va smeri și ei vor plăti pentru nelegiuirea lor, 42atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac și de legământul Meu cu Avraam și Îmi voi aduce aminte de țară. 43Țara însă va fi părăsită de ei și se va bucura de Sabatele ei în perioada în care va rămâne pustie, iar ei vor plăti pentru nelegiuirea lor deoarece au respins poruncile Mele și sufletul lor a detestat orânduirile Mele. 44Dar, cu toate acestea, chiar și atunci când vor fi în țara dușmanilor lor, nu‑i voi respinge și nu‑i voi detesta până acolo încât să‑i nimicesc și să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor. 45De dragul lor, Îmi voi aduce aminte de legământul cu cei dintâi45 Cu referire la strămoșii lor., prin care i‑am scos din țara Egiptului, înaintea ochilor neamurilor, ca să fiu Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul.»“
46Acestea sunt hotărârile, judecățile și legile pe care Domnul le‑a statornicit între El și fiii lui Israel la muntele Sinai, prin Moise.
