João 4 – OL & MTDS

O Livro

João 4:1-54

Jesus conversa com a mulher samaritana

1Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava a batizar e a fazer mais discípulos que João. 2Embora, de facto, não era Jesus quem batizava, mas os seus discípulos. 3Quando o Senhor constatou isso, deixou a Judeia e voltou para a província da Galileia.

4Para isso, tinha de atravessar a Samaria. 5-6Cerca do meio-dia, ao aproximar-se da localidade de Sicar, chegou ao poço de Jacob, no terreno que este dera a seu filho José. Cansado da longa caminhada, Jesus sentou-se junto ao poço. 7Apareceu uma samaritana para tirar água e Jesus pediu-lhe: “Dá-me de beber.” 8Os discípulos tinham ido à aldeia comprar comida.

9A mulher estava admirada, pois os judeus não convivem com os samaritanos, e disse-lhe: “Como, sendo tu judeu, me pedes de beber a mim que sou samaritana?”

10Jesus respondeu: “Se ao menos compreendesses o dom maravilhoso que Deus tem para ti e quem eu sou, serias tu a pedir-me que te desse água viva!”

11“Mas tu não tens com que a tirar!”, tornou ela. “E o poço é fundo! Onde irias buscar essa água viva? 12Serás maior que o nosso antepassado Jacob? Como poderás oferecer água melhor do que esta, que ele, os seus filhos e o seu gado beberam?”

13Jesus respondeu: “As pessoas que bebem desta água depressa ficam outra vez com sede. 14Mas a água que eu lhes der torna-se uma fonte sem fim dentro delas, dando-lhes vida eterna.”

15“Senhor, dá-me dessa água, para não sentir mais sede e não ter de vir aqui tirar água!”

16“Vai chamar o teu marido”, disse-lhe Jesus.

17-18“Não tenho marido!” respondeu-lhe.

“É verdade, não tens marido. Porque tiveste cinco maridos e nem sequer estás casada com o homem com quem vives agora.”

19“Senhor, deves ser profeta!”, exclamou ela.

20“Mas diz-me: porque é que vocês, judeus, teimam que Jerusalém é o único sítio de adoração? Para nós, samaritanos, esse sítio é aqui no monte Gerizim, onde os nossos antepassados adoravam.”

21Jesus esclareceu-a: “Acredita em mim, mulher. Vem o momento em que já não teremos de nos preocupar se o Pai deve ser adorado aqui ou em Jerusalém. 22Vocês adoram o que desconhecem, ao passo que nós conhecemos, pois é através dos judeus que a salvação vem ao mundo. 23Mas chega a hora, e é agora mesmo, em que os que verdadeiramente o adoram devem adorá-lo em espírito e verdade. É assim que o Pai quer que o adoremos. 24Deus é espírito e os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade!”

25A mulher disse: “Eu sei que há de vir o Messias, chamado Cristo, e que quando vier nos explicará tudo.”

26Então Jesus disse-lhe: “Sou eu o Cristo!”

27Nesse momento chegaram os discípulos, que ficaram espantados por encontrá-lo a falar com aquela mulher; mas ninguém lhe perguntou porquê. 28A mulher deixou o balde junto ao poço. E voltando para a aldeia disse a toda a gente: 29“Venham ver um homem que me disse tudo o que eu fiz! Não será ele o Cristo?” 30Então o povo veio a correr da localidade para o ver.

31Entretanto, os discípulos insistiam com Jesus para que comesse. 32“Não!” disse-lhes. “Eu tenho um alimento que vocês não conhecem.” 33E os discípulos puseram-se a perguntar uns aos outros quem lhe teria trazido comida.

34Jesus explicou: “O meu alimento é fazer a vontade de Deus, que me enviou, e terminar a sua obra. 35Pensam, porventura, que a ceifa só começará quando o verão acabar daqui a quatro meses? Olhem à vossa volta! Em torno de nós amadurecem vastos campos, já prontos para a ceifa. 36Os ceifeiros recebem o seu salário e o fruto que colhem são pessoas trazidas para a vida eterna. E que alegria, tanto daquele que semeia como daquele que colhe! 37Pois é bem verdade que um semeia o que outro irá colher. 38Mandei-vos colher onde não semearam; outros tiveram o trabalho e vocês receberam a colheita.”

39Muitos dos habitantes daquela terra samaritana creram em Jesus, levados por aquilo que a mulher afirmara: “Disse-me tudo o que fiz!” 40Os que foram vê-lo junto ao poço pediram-lhe que ficasse na sua aldeia. E Jesus assim fez durante dois dias. 41O suficiente para que muitos outros cressem depois de o ouvirem. 42Então disseram à mulher: “Agora acreditamos porque nós próprios o ouvimos e não apenas pelo que nos contaste. É, de facto, o Salvador do mundo!”

Jesus cura o filho de um oficial

43Depois de ter ficado ali dois dias, seguiu para a Galileia, 44embora ele próprio tivesse dito que um profeta tem honras em toda a parte menos na sua própria terra. 45Mas os galileus receberam-no de braços abertos, pois tinham estado em Jerusalém durante a festa da Páscoa e assistido aos seus milagres.

46Regressou a Caná da Galileia, onde tinha transformado a água em vinho. Havia ali um homem, funcionário do governo, cujo filho estava doente em Cafarnaum. 47Este homem, ao ouvir dizer que Jesus vinha da Judeia para a Galileia, foi ao seu encontro para lhe pedir que o acompanhasse e lhe curasse o filho que estava quase à morte.

48Jesus perguntou-lhe: “Então nenhum de vocês acredita em mim a não ser vendo-me fazer sinais e maravilhas?”

49Mas o homem rogou-lhe: “Senhor, vem já, antes que o meu filho morra!”

50“Volta para casa porque o teu filho vai sobreviver!” O homem, crendo em Jesus, voltou para casa.

51Ainda ia a caminho, quando vieram ao encontro alguns servos com a notícia de que o filho já estava bom. 52Perguntou-lhes quando fora que o jovem se sentira curado e responderam: “Ontem à tarde, por volta da uma hora, a febre desapareceu.” 53Então aquele pai compreendeu que isso sucedera no preciso momento em que Jesus lhe dissera: “O teu filho vai sobreviver.” Ele e toda a sua casa creram. 54Foi este o segundo sinal de Jesus na Galileia depois de ter vindo da Judeia.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 4:1-54

Samaria huarmihuanmi Jesús parlanacushca

1Fariseocunami: “Jesusca, Juanta yalli achca yachacujcunatami charin, bautiźanatapish paita yallimi bautiźacun” ninacurcacuna. Paicuna chashna ninacujtami, Apunchij Jesusca yacharca. 2(Jesustajca mana bautiźarcachu, Paipaj yachacujcunallami bautiźarca). 3Chashna ninacucujta yachashpami Jesusca, Judeamanta llujshishpa, cutin Galileaman rirca. 4Chaiman ringapajca, Samaria llajtatajmi rina carca. 5Chaita ricushpami, Samaria llajtapi caj Sicar puebloman chayamurca. Chaica, ñaupa yaya Jacobo paipaj churi Joseman cushca allpa cʼuchullapimi carca. 6Chai allpapimi, Jacobpaj pugyupish carca. Ña chaupi punlla shina cajpimi, Jesusca purishpa shaicushcamanta, pugyu cʼuchupi tiyarirca. 7Chaipi tiyacujpimi, Samaria huarmi yacuta huishinaman shamurca. Pai chayajpimi Jesusca:

—Ashalla yacuta cuhuai— nirca.

8Paipaj yachacujcunaca, Sicar pueblopimi, micunata randinaman rishcacuna carca.

9Jesús yacuta mañajpica, Samaria huarmica cashnami nirca:

—Ñucaca Samaria huarmimari cani, Canca judiomari cangui. ¿Ima nishpataj ñucataca, ‘Yacuta cuhuai’ ninguiari?— nircami.

Judiocunahuan samariacunahuanca mana apanacuj cashcamantami, chashnaca nirca.

10Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Taita Dios canman imata cusha nishcataca, mana yachanguichu. Canta ashalla yacuta mañacuj pi cashcatapish mana rijsinguichu. Pi cashcata rijsishpaca, canmari yacuta mañanguiman. Ñucaca, causaita cuj yacutamari cuiman— nircami.

11Shina nijpimi chai huarmica, cashna nirca:

—Apu, imahuan huishinallatapish mana charinguica, pugyupish ucujtamari. ¿Maimantataj causaita cuj yacutaca charinguiari? 12Canca cai pugyuta allaj, ñucanchij ñaupa yaya Jacobotapish yallichari canguiari. Paipish, churicunapish, animalcunapish cai pugyumantami ubyajcuna carca— nircami.

13Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Maijanpish cai yacuta ubyashpaca, cutin yacunachingallami. 14Ashtahuanpish ñuca cushca yacuta ubyashpaca, manataj yacunachingachu. Ñuca cushca yacuca, paipaj shungupica huiñai causaita cungapaj llujshicungallami— nircami.

15Chashna nijpimi, huarmica:

—Apu, ama cutin yacunachingapaj, huishinaman ama cutin shamucungapajlla, chai yacuta ñucaman cuhuai— nirca.

16Shina nijpimi, Jesusca:

—Cambaj cusata pushashpa tigramugri— nirca.

17Chashna nijpi huarmica:

—Mana cusayuj canica— nishpami cutichirca.

Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—“Mana cusayuj canichu” nishpaca, cashcallatatajmi ningui. 18Canca, pichca cusatamari charishcangui. Cunan canhuan causacujpish, manatajmari cambaj cusachu. Chaimanta, ‘Mana cusayuj canica’ nishpaca, mana llullanguichu— nircami.

19Chashna nijpi huarmica, cashnami nirca:

—Apu, Canca Dios ima nishcata huillajmari caj yuyachingui. 20Ñucanchij ñaupa yayacunaca, cai urcupimi Diostaca adorajcuna cashca. Cancunaca, ‘Jerusalenllapimi Diostaca adorana’ ninguichijmi— nircami.

21Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Huarmi, cancunaca ña mana cai urcullapi, Jerusalenllapi Yayataca adoragringuichijchu. Ñamari chai punllaca chayamucun. 22Cancunaca, pita adoracushcata manapish yachanguichijchu. Ñucanchijca pita adoracushcata rijsinchijmari. Quishpirinaca judiocunapuramantamari shamun. 23Shina cajpipish, Diospaj Espíritu yuyachishca shinataj, tucui shunguhuan Yayata adoranaca cunanmari ña chayamushca. Ñucanchijtaca, Paita chashna adorachunmari Yayaca munan. 24Taita Diosca Espiritumi. Chaimantami Paita adorajcunaca, Espíritu yuyachishca shina, tucui shunguhuantaj adorana— nircami.

25Chashna nijpi, huarmica:

—Cristo nishca Mesías shamuna cashcataca, yachanimi. Pai shamushpami, tucuita ñucanchijmanca alli huillanga— nircami.

26Shina nijpi Jesusca:

—Canhuan rimacujca, Paitajmari cani— nircami.

27Yachacujcuna chayamushpaca, chai huarmihuan parlanacucujta ricushpami, mancharishpa saquirircacuna. “¿Imatataj tapucungui? ¿Imatataj paihuan parlanacucunguillapish?” mana nircacunachu.

28Chai huarmica, paipaj puñuta shitashcahuan puebloman rishpaca, ricurijmanmi cashna huillarca:

29—Shamuichij, shuj runata ricunguichij. Paica tucui ñuca imalla rurashcatamari huillan. ¿Manachu Paica Cristo canga imashi?— nircami.

30Chaita uyashcahuanmi, pueblo gentecunaca Jesuspajman callpamurcacuna. 31Chaicamaca yachacujcunaca:

—Rabí, micupaiari— nicurcacunami.

32Shina nijpi Jesusca:

—Ñucaca, cancuna mana rijsishca micunatamari charini— nircami.

33Chashna nijpimi, yachacujcunaca paicunapura:

—¿Pi caraj shamurcachu imashi?— ninacurcacuna.

34Chaimantami, Jesusca cashna nirca:

—Ñuca micunaca, ñucata cachaj Yayapaj munaita rurana, Pai tucui imalla ‘Rurai’ nishcatapish pajtachinamari. 35¿Cancunaca: “Chagra tandanapajca, chuscu quillarajmi illan” yuyacunguichijchari? Chagracunata huichilla ricuichigari, ñamari cuchunalla shayacun. 36Tandajpajpish pai imata japinaca allichishcami. Huiñaipaj huaquichingapajmi allicunata chasquinga. Chashna cajpimi tandajpish, tarpujpish ishquindij cushicungacuna. 37“Shujcuna tarpushcataca, shujtajcunami tandan” nishcaca allillatajmi. 38Ñucapish cancuna mana chagrashcatami, tandaj cachani. Shujtajcuna chagrashcata japishpami, chai chagracunapi pʼucushcata tandagringuichij— nircami.

Samariapi causajcunaca achcacunami Jesusta crishcacuna

39Paica: «Tucui ñuca imalla rurashcatamari huillan» nishpa chai huarmi huillajpica, chai pueblopi causaj samaritanocunaca achcacunami Jesusta crircacuna. 40Chaimantami Samariapi causajcuna Jesuspajman shamushpa, paicunahuan saquirichun mañarcacuna. Chaimantami, ishqui punllacama chaipi saquirirca. 41Chai punllacunapi Jesusllataj huillajpica, ashtahuan shujtajcunapishmi crircacuna.

42Paicunaca chai huarmitaca:

—Ña mana can huillashcallamanta crinchijchu. Ashtahuanpish cai pachapi causajcunata Quishpichij Cristo cajtaca, ñucanchij quiquintaj paita uyashcamantami crinchij— nircacunami.

Mandajpaj churitami Jesús alliyachishca

43Jesusca, ishqui punlla qʼuipami, Samariamanta llujshishpa Galileaman rirca. 44Pai quiquinllatajmi: ‘Dios ima nishcata huillajtaca quiquin llajtallapimi, mana alli nishpa chasquincuna’ nirca. 45Pai nishca shinallatajmi Galileaman Jesús shamujpica, chaipi causajcunaca alli chasquircacuna. Paicunapish fiesta punllapi Jerusalenman rishpa, chai punllacunapi Jesús tucui imalla rurashcata ricushcamantami, chashna chasquircacuna.

46Jesusca, sarunman yacumanta vinota rurashca Caná llajtamanmi cutin tigramurca. Chaica Galileapimi carca. Capernaumpica, jatun mandaj churashca mandajpaj shuj churimi ungushca cashca carca. 47Chai mandajca, Judeamanta Galileaman Jesús chayamushcata uyashpami, huañunalla ancha ungushca paipaj churita alliyachinaman richun mañangapaj Paipajman rirca.

48Jesusca, chai mandajtaca:

—Ima señalcunata, jatun mancharinacunatapish rurajllapimi, cancunaca cringuichij— nirca.

49Shina nijpipish chai mandajca:

—Apu, ñuca huahuaca huañungamari, jacupaiari— nircami.

50Chashna nijpi, Jesús chai runata:

—Rilla, cambaj churica ña allimari— nijpica, pai rimashcata crishpa rircallami.

51Pai ña huasiman chayacujpi, paipaj servijcuna tupamushpaca:

—Quiquinpaj churica ña allimari— nishpami huillarcacuna.

52Chaita uyashpaca:

—¿Ima horastaj alliyarcari?— nishpa tapujpi:

—Caina chaupi punlla yallillatami, fiebreca pʼitirirca— nircacunami.

53«Cambaj churica, ñamari alli» nishpa chai horas shinallatataj Jesús nishcatami, chai yayaca yuyarirca. Chaimantami paica, paipaj tucui huasi ucupuracunandij crirca.

54Jesusca, Judeamanta Galileaman tigrashpami, cai cati señaltaca rurarca.