O monte do Senhor
(Mc 4.1-3)
1Isaías, filho de Amós, teve uma visão referente a Judá e a Jerusalém.
2Nos últimos dias,
o monte sobre o qual está a casa do Senhor
tornar-se-á no monte mais sublime,
na mais célebre elevação do mundo.
Gentes de todas as nações ali acorrerão.
3Muitos povos ali acorrerão e dirão:
“Venham! Vamos ao monte do Senhor,
à casa do Deus de Jacob!
Ele nos ensinará o que fazer e nós o faremos.”
Porque de Sião sairá a Lei
e de Jerusalém a palavra do Senhor.
4Ele julgará entre as nações;
será o árbitro nas disputas entre os povos.
Os povos converterão o seu equipamento de guerra
em instrumentos de trabalho,
as suas armas em ferramentas.
As nações não se levantarão mais umas contra as outras,
nem haverá mais escolas ou treinos de guerra.
5Ó descendentes de Jacob, vamos,
andemos na luz do Senhor!
O dia do Senhor
6Senhor, rejeitaste o teu povo, os descendentes de Jacob, por se terem associado a estrangeiros do Oriente, que praticam a magia e comunicam com os espíritos, como fazem os filisteus. 7A sua terra tem vastos tesouros de prata e de ouro, assim como grande quantidade de cavalos e de carros. 8Também está repleta de ídolos; há disso por toda a terra! São fabricados por homens e, mesmo assim, inclinam-se para adorar aquilo que fizeram as suas próprias mãos! 9Assim, eles serão humilhados e abatidos. Ó Deus, não lhes perdoes esse pecado!
10Mete-te já dentro das cavernas das rochas e esconde-te no pó, da presença espantosa do Senhor e da sua gloriosa majestade! 11Porque virá o dia em que os vossos olhares altivos serão abatidos e só o Senhor será exaltado.
12Naquele dia, o Senhor dos exércitos será contra o orgulhoso e o altivo, para que sejam abatidos. 13Todos os altos cedros do Líbano e os poderosos carvalhos de Basã se abaixarão até à terra. 14Todas as altas montanhas e colinas, 15as altas torres, as muralhas, 16os altivos navios que cruzam os mares e as belas embarcações nos portos, todos serão abatidos nesse dia. 17Toda a altivez da humanidade será humilhada; o orgulho dos homens será esmagado e só o Senhor será exaltado naquele dia. 18Todos os ídolos serão completamente abolidos e desaparecerão.
19Quando o Senhor se levantar do seu trono para abalar a Terra, os seus inimigos enfiar-se-ão, de terror, pelos buracos das rochas e cavernas, por causa da glória da sua majestade. 20Largarão, por fim, os seus ídolos de prata e de ouro às toupeiras e aos morcegos. 21Meter-se-ão pelas fendas das rochas, esconder-se-ão por entre as penhas agrestes e no cimo dos penhascos, tentando escapar ao terror do Senhor e à glória da sua majestade, quando se levantar para assombrar a Terra.
22Pobre do ser humano! Frágil como a sua própria respiração! Não merece nada que se confie nele!
1Aceasta este ceea ce a văzut Isaia, fiul lui Amoț, cu privire la Iuda și la Ierusalim:
Muntele Casei Domnului
(Mica 4:1-3)
2În zilele de pe urmă,
muntele Casei Domnului
va fi așezat drept cel mai înalt dintre munți,
va fi înălțat deasupra dealurilor,
și toate neamurile vor curge spre el.
3Multe popoare vor veni și vor zice:
„Să mergem și să ne suim la muntele Domnului,
la Casa Dumnezeului lui Iacov!
El să ne învețe căile Sale,
și noi să umblăm pe cărările Sale!“
Căci din Sion va ieși Legea,
iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim.
4El va judeca între neamuri
și va hotărî pentru multe popoare.
Ele își vor făuri din săbii pluguri,
și din sulițe – cosoare.
Niciun neam nu va mai ridica sabia împotriva altui neam
și nu vor mai învăța războiul.
5Veniți, voi cei din Casa lui Iacov,
veniți să umblăm în lumina Domnului!
Ziua Domnului
6Într-adevăr, Ți‑ai părăsit poporul,
pe Casa lui Iacov!
Ei sunt plini de obiceiurile Răsăritului;
se ocupă cu prezicerea6 Vezi nota de la Lev. 19:26. precum filistenii
și dau mâna cu fiii străinilor.
7Țara le este plină de argint și aur;
bogățiile lor nu se mai termină.
Țara le este plină de cai,
și carele lor sunt fără număr.
8Țara le este plină de idoli;
ei se pleacă înaintea lucrării mâinilor lor,
înaintea lucrurilor făcute de degetele lor.
9Omul va fi umilit,
fiecare se va smeri –
nu‑i ierta!
10Intră în stâncă
și ascunde‑te în țărână
de groaza Domnului
și din cauza splendorii maiestății Lui!
11Ochiul celui arogant va fi smerit
și mândria oamenilor va fi răsturnată.
Doar Domnul va fi înălțat în ziua aceea!
12Căci este o zi a Domnului Oștirilor
împotriva a tot ce este mândru și semeț,
împotriva a tot ce este înălțat – aceștia vor fi umiliți;
13împotriva tuturor cedrilor Libanului, semeți și înălțați,
și împotriva tuturor stejarilor din Bașan;
14împotriva tuturor munților înalți
și împotriva tuturor dealurilor semețe;
15împotriva oricărui turn înalt
și împotriva oricărui zid întărit;
16împotriva tuturor corăbiilor de Tarșiș16 Sau: corăbii de negoț. Tarșiș era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o corabie de Tarșiș putea fi una solidă, în stare să transporte marfă la distanțe mari.
și împotriva tuturor corăbiilor încărcate cu lucruri16 Sensul termenului ebraic este nesigur. frumoase.
17Aroganța oamenilor va fi smerită
și mândria fiecăruia va fi răsturnată.
Doar Domnul va fi înălțat în ziua aceea;
18idolii vor fi nimiciți în întregime!
19Oamenii vor intra în peșterile stâncilor
și în gropile pământului
de groaza Domnului
și din cauza splendorii maiestății Lui,
atunci când El Se va ridica să îngrozească pământul!
20În ziua aceea, oamenii își vor arunca
la cârtițe și la lilieci
idolii de argint și idolii de aur,
pe care și‑i făcuseră ca să li se închine,
21și vor intra în cavernele stâncilor
și în crăpăturile piscurilor
de groaza Domnului
și din cauza splendorii maiestății Lui,
atunci când El Se va ridica să îngrozească pământul!
22Încetați să vă mai încredeți în om,
în ale cărui nări este doar suflare!
Căci pentru ce să fie luat el în seamă?
