Profecia contra Moabe
1Eis a mensagem de Deus sobre Moabe: Numa só noite as tuas cidades de Ar e de Quir de Moabe serão destruídas. 2O teu povo em Dibom vai-se lamentando; vão para os santuários pagãos lamentando-se pelo destino que Nebo e Medeba vão ter; rapam as cabeças de tristeza e cortam as barbas. 3Andam vestidos de saco pelas ruas e de cada casa saem clamores de lamentações. 4Os choros, nas cidades de Hesbom e de Eleale, até de longe se ouvem, até mesmo em Jaaz! Os mais valentes dos combatentes de Moabe gritam de terror.
5O meu coração chora por causa de Moabe! O seu povo foge para Zoar e para Eglate-Selichia. Vão subindo a ladeira até Luite, a chorar, e os seus prantos ouvem-se por todo o caminho de Horonaim. 6Até o ribeiro de Nimrim se tornou num sítio desolado; as suas verdes margens secaram; desapareceu toda a sua vegetação. 7Os que fogem, desesperados, levam apenas o que podem transportar consigo e atravessam o ribeiro dos Salgueiros. 8A terra toda de Moabe está em pranto, duma ponta à outra; as suas lamentações chegam até Eglaim, fazem-se ouvir até Beer-Elim. 9A torrente que passa em Dibom ficará vermelha, por causa do sangue, mas isto não será tudo quanto a Dibom. Por fim, andarão leões atrás dos sobreviventes, daqueles que escaparam e ficaram na terra.
Profeție împotriva Moabului
1O rostire cu privire la Moab.
„Da! Pustiit într‑o singură noapte,
distrus este Ar‑Moab.
Da! Pustiit într‑o singură noapte,
distrus este Chir-Moab.
2Chiar și Dibon s‑a suit la templu2 Sensul versului este nesigur. Sau Ha‑Bait și Dibon s‑au suit.,
pe înălțimi, ca să plângă.
Pentru Nebo și pentru Medeba,
geme Moabul.
Toate capetele sunt rase
și toate bărbile sunt tăiate.
3Pe străzi umblă încinși cu saci.
Pe acoperișuri și în piețe,
toți gem, fiind doborâți de plâns.
4Heșbon și Eleale țipă,
iar glasul lor se aude până în Iahaț.
Iată de ce luptătorii Moabului țipă
având sufletul plin de groază.
5Îmi plânge inima pentru Moab!
Fugarii lui ajung până la Țoar
și până la Eglat-Șelișia.
Căci ei urcă culmea Luhitului plângând;
într-adevăr, ei scot un strigăt sfâșietor pe drumul Horonaimului.
6Apele din Nimrim sunt secate,
iarba este uscată, vegetația a pierit
și nu mai există nimic verde.
7De aceea își duc bogăția câștigată și agoniseala lor7 Sau: Ceea ce au putut salva din agoniseala lor.
dincolo de Pârâul Sălciilor.
8Într-adevăr, un strigăt înconjoară teritoriul Moabului.
Geamătul lui ajunge până la Eglaim;
Geamătul lui ajunge până la Beer-Elim.
9Într-adevăr, apele Dimonului sunt pline de sânge.
Dar voi aduce și mai multe asupra Dimonului –
voi aduce un leu împotriva fugarilor Moabului
și împotriva rămășiței din țară.“
