O Livro

2 Crônicas 1

Salomão pede sabedoria

(1 Rs 3.1-15)

1Salomão, filho do rei David, era agora o incontestado governante de Israel, porque o Senhor, seu Deus, era com ele e fez dele um poderoso rei.

2-3 Salomão decidiu convocar todos os oficiais do exército e os juízes para Gibeão; também chamou todos os chefes políticos e religiosos de Israel. Levou-os ao cimo da colina, até à tenda do encontro, construída por Moisés, o homem ao serviço do Senhor, no tempo em que tinham andado pelo deserto. O rei David tinha levado a arca de Deus para Jerusalém, onde a colocou numa tenda levantada no lugar que tinha preparado, quando a mandou vir de Quiriate-Jearim. Também o altar de bronze, feito por Bezalel, filho de Uri e neto de Hur, ainda ali se encontrava defronte do velho tabernáculo. Salomão e aqueles que ele convocara reuniram-se diante dele, enquanto foram sacrificados 1000 holocaustos como oferta ao Senhor.

Nessa noite, Deus apareceu a Salomão e disse-lhe: “Pede-me o que quiseres e dar-te-ei!”

Salomão respondeu: “Ó Deus, tu foste extremamente bondoso para com o meu pai, David, e agora deste-me o reino. Só pretendo, ó Senhor Deus, que as tuas promessas se confirmem! A tua palavra, dirigida a meu pai, David, concretizou-se e fizeste-me rei sobre um povo tão numeroso como o pó da terra! 10 Dá-me agora sabedoria e conhecimento para conduzi-lo com competência. Pois quem seria capaz de governar uma tão grande nação como esta?”

11 Deus respondeu-lhe: “Sendo que o teu maior desejo é seres capaz de servir este povo e que não pretendeste nem riquezas nem honras pessoais, nem pediste que amaldiçoasse os teus inimigos, nem tão-pouco que te desse uma longa vida, mas sabedoria e conhecimento para guiar o meu povo, 12 concedo-te o que me pediste, e ainda te darei tantas riquezas, prosperidade e honras como nenhum outro rei antes ou depois de ti! Não haverá depois de ti outro semelhante em toda a Terra!”

13 Salomão deixou a tenda do encontro, desceu a colina e voltou para Jerusalém, para iniciar o seu mandato real sobre Israel.

O esplendor de Salomão

(1 Rs 10.26-29; 2 Cr 9.25-28)

14 Organizou uma enorme força militar com 1400 carros de combate e recrutou 12 000 cavaleiros, para formarem uma guarda de proteção às cidades onde ficaram depositados os carros, ainda que alguns tivessem ficado em Jerusalém, sob o controlo direto do rei. 15 Naqueles dias, o rei tornou a prata e o ouro tão abundantes como as pedras em Jerusalém; o cedro também não tinha muito mais valor do que a madeira de uma simples figueira brava de planície. 16 Salomão enviou ao Egito especialistas no comércio de cavalos para comprarem manadas inteiras a preços especiais. 17 Por esse tempo, os carros egípcios eram vendidos por 7 quilos de prata e os cavalos por cerca de 1,7 quilos de prata, e entregues em Jerusalém. Muitos eram posteriormente vendidos a reis hititas e arameus.

Nouă Traducere În Limba Română

2 Cronici 1

Prima vedenie a lui Solomon

1Solomon, fiul lui David, şi-a întărit domnia, iar Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el, înălţându-l nespus de mult. Solomon a vorbit întregului Israel – conducătorilor peste mii şi peste sute, judecătorilor, tuturor prinţilor lui Israel şi căpeteniilor de familii – după care Solomon împreună cu întreaga adunare s-au dus pe înălţimea de la Ghivon. Acolo se afla Cortul Întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, robul Domnului, îl făcuse în pustie. Chivotul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim şi dus în locul pe care David i-l pregătise, căci el îi întinsese un cort la Ierusalim. Însă altarul de bronz pe care-l făcuse Beţalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla înaintea Tabernaculului Domnului. Solomon şi adunarea L-au căutat pe Domnul înaintea acestui altar. Solomon s-a dus înaintea Domnului, acolo, la altarul de aramă, la Cortul Întâlnirii, şi a adus pe el o mie de arderi de tot. În noaptea aceea, Dumnezeu i S-a arătat lui Solomon şi i-a zis:

– Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

– Tu ai arătat o mare îndurare[a] faţă de tatăl meu, David, I-a răspuns Solomon lui Dumnezeu, şi m-ai pus să domnesc în locul lui. Acum, Doamne Dumnezeule, întăreşte promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu, David, căci Tu m-ai pus să domnesc peste un popor numeros ca pulberea pământului. 10 De aceea dă-mi înţelepciune şi cunoştinţă ca să pot conduce poporul acesta, căci cine poate judeca[b] acest popor al Tău atât de numeros?

11 Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon:

– Pentru că aceasta a fost dorinţa inimii tale şi nu ai cerut nici bogăţie, nici belşug, nici faimă, nici moartea duşmanilor tăi şi nici o viaţă lungă, ci ai cerut înţelepciune şi cunoştinţă pentru a-Mi putea judeca poporul peste care te-am pus să domneşti, 12 înţelepciunea şi cunoştinţa îţi sunt date. Mai mult, îţi voi da asemenea bogăţii, belşug şi faimă, cum nu s-a mai văzut la nici unul din regii care au trăit înaintea ta şi nici nu se va mai vedea la nimeni după tine.

13 După aceea, Solomon a plecat de la înălţimea din Ghivon, unde se afla Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim şi a domnit peste Israel.

Administrarea imperiului de către Solomon

14 Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai[c] pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el la Ierusalim. 15 Regele a făcut ca argintul şi aurul să fie la fel de obişnuite în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri[d]. 16 Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt[e] şi din Kue[f]; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit. 17 Ei cumpărau un car din Egipt cu şase sute de şecheli[g] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli[h]. De asemenea, ei vindeau cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

Notas al pie

  1. 2 Cronici 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  2. 2 Cronici 1:10 Cu sensul de a conduce, a cârmui; şi în v. 11
  3. 2 Cronici 1:14 Sau: călăreţi
  4. 2 Cronici 1:15 Sau: din Şefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului şi ţărmul Mediteranei
  5. 2 Cronici 1:16 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică)
  6. 2 Cronici 1:16 Probabil Cilicia, în Asia Mică
  7. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 7 kg
  8. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 2 kg