David é escolhido e ungido
1Finalmente, o Senhor disse a Samuel: “Não há razão para continuares a ter pena de Saul, porque o rejeitei como rei de Israel. Pega num recipiente com azeite e vai a Belém encontrar-te com um homem chamado Jessé. Escolhi um dos seus filhos para ser o novo rei.”
2Samuel perguntou: “Como posso fazer uma coisa dessas? Se Saul vier a saber, tentará matar-me!”
“Leva contigo uma bezerra”, continuou o Senhor, “e diz que vais para fazer um sacrifício ao Senhor. 3Depois convidarás Jessé e mostrar-te-ei como hás de fazer e qual o filho que deverás ungir.”
4Samuel fez como o Senhor lhe disse. Quando chegou a Belém os anciãos da cidade vieram ter com ele muito receosos: “O que é que se passa? Alguma coisa não está bem?”
5Samuel respondeu: “Está tudo bem. Eu vim para fazer um sacrifício ao Senhor. Purifiquem-se e venham comigo ao sacrifício.” Cumpriu então o rito da purificação. Fez o mesmo com Jessé e os seus filhos e convidou-os igualmente.
6Quando chegaram ao local do sacrifício, Samuel reparou em Eliabe e pensou: “É com certeza este o homem que o Senhor escolheu!”
7Mas o Senhor disse-lhe: “Não julgues pelo seu aspeto ou pela sua estatura. Não é esse aquele que eu escolhi. Eu não julgo da mesma forma que os homens. Estes fazem juízos de acordo com a aparência, mas eu olho para as intenções do coração.”
8Depois Jessé disse ao seu outro filho, a Abinadabe, que avançasse perante Samuel. E ele disse: “O Senhor também não escolheu este.”
9A seguir, Jessé mandou Samá avançar. E ele disse: “O Senhor também não escolheu este.” 10E passaram diante de Samuel os seus sete filhos, sendo todos rejeitados.
“O Senhor não escolheu nenhum deles”, disse Samuel a Jessé. 11“São estes todos os teus filhos?”
“Há ainda o mais novo, mas está fora a apascentar as ovelhas.”
“Manda-o vir aqui!”, disse Samuel. “Não nos sentaremos à mesa enquanto não tiver chegado.”
12Jessé mandou que fossem buscá-lo. Era um rapaz de bela aparência, de rosto formoso e saudável. O Senhor disse-lhe: “É este. Unge-o.”
13Assim, enquanto David estava ali em pé, entre os irmãos, Samuel pegou no azeite que trouxera e derramou-o sobre a cabeça de David. E o Espírito do Senhor veio sobre David desse dia em diante. Samuel regressou depois a Ramá.
David ao serviço de Saul
14O Espírito do Senhor deixou Saul e enviou-lhe um espírito atormentador que lhe causava depressão e medo. 15-16Alguns dos seus ajudantes sugeriram-lhe: “Deixa-nos ir à procura dum harpista que toque para ti sempre que esse espírito atormentador te dominar. A música de harpa acalmar-te-á e logo tornarás a ficar bem.”
17“Pois sim”, disse Saul. “Arranjem então um harpista.”
18Um deles disse que conhecia um moço de Belém, filho de um homem chamado Jessé, que não só era um harpista talentoso, mas ainda um indivíduo hábil, corajoso, forte, de boa presença e inteligente. “E o que é ainda mais importante”, acrescentaram, “o Senhor está com ele.”
19Saul mandou mensageiros a Jessé, pedindo-lhe que lhe enviasse David, o pastor. 20Jessé respondeu, enviando não só David, mas também um cabrito e um jumento carregado com alimentos e vinho.
21Logo que viu David, Saul sentiu afeição por ele e fez dele seu pajem de armas. 22Saul mandou dizer a Jessé: “Peço-te que deixes David fazer parte da minha corte. Estou muito satisfeito com ele.”
23Sempre que o espírito atormentador atacava Saul, da parte de Deus, David tocava harpa, ele sentia-se melhor e o espírito mau deixava-o.
David, uns drept rege al lui Israel
1Domnul i‑a zis lui Samuel:
– Până când vei mai boci pentru Saul, de vreme ce Eu l‑am respins, ca să nu mai domnească peste Israel? Umple‑ți cornul cu untdelemn și du‑te acolo unde te trimit: la Ișai, betleemitul, pentru că pe unul din fiii săi Mi l‑am ales ca rege.
2Dar Samuel I‑a zis:
– Cum aș putea să plec? Saul va auzi lucrul acesta și mă va ucide.
Domnul i‑a răspuns:
– Să iei o juncană cu tine și să zici: „Am venit să aduc Domnului o jertfă.“ 3Invită la aducerea jertfei și pe Ișai, iar eu îți voi arăta ce să faci. Vei unge pentru Mine pe acela pe care ți‑l voi arăta.
4Samuel a făcut ceea ce‑i spusese Domnul și a venit la Betleem. Bătrânilor cetății le era frică să se întâlnească cu el.
Ei au întrebat:
– Vii cu pace?
5El a răspuns:
– Da, cu pace. Vin ca să aduc o jertfă Domnului. Sfințiți‑vă5 Vezi nota de la 7:1. și veniți cu mine la aducerea jertfei.
Samuel l‑a sfințit pe Ișai și pe fiii săi și i‑a invitat la aducerea jertfei. 6Când aceștia au sosit, Samuel l‑a văzut pe Eliab și s‑a gândit: „Cu siguranță unsul Domnului se află aici, înaintea Lui.“ 7Însă Domnul i‑a zis: „Nu te uita la înfățișarea sau la înălțimea staturii lui, pentru că l‑am respins, căci Domnul nu Se uită la ceea ce se uită omul. Omul se uită la înfățișare, pe când Domnul Se uită la inimă.“
8Atunci Ișai l‑a chemat pe Abinadab și l‑a pus să treacă prin fața lui Samuel.
El i‑a zis:
– Nici pe acesta nu l‑a ales Domnul.
9Apoi Ișai l‑a pus pe Șama să‑i treacă prin față, dar Samuel a zis:
– Nici pe acesta nu l‑a ales Domnul.
10Așa i‑a pus Ișai pe șapte din fiii săi să treacă prin fața lui Samuel, însă Samuel i‑a zis lui Ișai:
– Domnul nu i‑a ales nici pe aceștia.
11Apoi Samuel i‑a zis lui Ișai:
– Aceștia sunt toți fiii pe care îi ai?
Ișai i‑a răspuns:
– A mai rămas cel mai tânăr, dar iată că el paște turmele.
Samuel i‑a zis lui Ișai:
– Trimite după el și adu‑l, căci nu ne vom aduna în jurul mesei până nu vine aici.
12Ișai a trimis după el și a fost adus. El era roșcovan, cu ochi frumoși și plăcut la chip. Domnul i‑a zis lui Samuel: „Ridică‑te și unge‑l, căci el este!“
13Samuel a luat cornul cu untdelemn și l‑a uns în mijlocul fraților lui, iar Duhul Domnului a venit peste David, începând din ziua aceea. După toate acestea, Samuel s‑a ridicat și a plecat la Rama.
David, la curtea lui Saul
14Duhul Domnului S‑a îndepărtat de la Saul, și un duh rău14-16, 23 Sau: vătămător. de la Domnul îl chinuia.
15Slujitorii lui Saul i‑au zis:
– Iată că un duh rău de la Dumnezeu te chinuie. 16Să poruncească stăpânul nostru slujitorilor tăi, care stau înaintea ta, să caute un om care știe să cânte la liră. Atunci când duhul cel rău de la Dumnezeu va veni peste tine, el va cânta cu mâna lui și te vei simți mai bine.
17Saul le‑a zis slujitorilor săi:
– Găsiți‑mi un om care știe să cânte bine și aduceți‑l la mine.
18Atunci unul dintre tinerii slujitori a zis:
– Iată, l‑am văzut pe unul dintre fiii lui Ișai din Betleem, care este iscusit la cântat. Este un războinic viteaz, priceput la vorbire și cu o înfățișare plăcută, iar Domnul este cu el.
19Saul a trimis mesageri la Ișai, zicând:
– Trimite‑mi‑l pe David, fiul tău, cel care este cu turmele.
20Ișai a luat un măgar încărcat cu pâine, un burduf de vin și un ied pe care le‑a trimis lui Saul prin fiul său David. 21David a venit la Saul și s‑a înfățișat înaintea lui. Lui Saul i‑a plăcut foarte mult de David și l‑a luat să‑i poarte armele.
22Saul a trimis la Ișai să‑i spună:
– Dă‑i voie lui David să rămână în slujba mea, pentru că a găsit bunăvoință înaintea mea.22 Lit.: în ochii mei.
23Ori de câte ori venea duhul de la Dumnezeu asupra lui Saul, David lua lira și cânta. Atunci Saul avea parte de alinare, se simțea mai bine, iar duhul cel rău pleca de la el.
